Te faanahonaho-atea-raa no te feia herehia e tatou
AITA i maoro aˈenei, ua faatiahia te aamu peapea mau o Annie i roto i te hoê vea no Afirika. E taata tapihoo te tane a Annie. I to ˈna poheraa i te matahiti 1995 ra, ua vaiiho mai oia 15 pereoo; e rave rau mau afata fare moni; te tino moni e 4 000 dala Marite; te hoê fare toa; te hoê fare hooraa ava; e te hoê fare faaearaa e toru piha. Te mea râ o ta ˈna i ore i vaiiho mai, o te hoê ïa parau tutuu.
Te faatiahia ra e ua haru te taoete o Annie i te mau faufaa e te moni a ta ˈna tane, e ua tiahi oia ia Annie e ta ˈna e ono tamarii i rapae i to ratou fare. Ua faaerehia oia e ta ˈna mau tamarii i te mau faufaa atoa, e te ora nei ratou i teie nei i pihai iho i te tuaana o Annie. E maha tamarii o tei titauhia ia faarue i te haapiiraa, no te mea e aita e moni no te aufau i te mau tute haapiiraa aore ra i te mau ahu haapiiraa.
Ua horo o Annie i teie ohipa i mua i te tiribuna teitei, e ua faaotihia e ia horoahia na Annie te tahi tuhaa o te mau faufaa, e te hoê atoa pereoo. Aita râ hoê mea i faahoˈihia mai. E tia ia ˈna ia haere faahou i mua i te haavaraa ia horoahia mai te hoê faaueraa no te faahepo i to ˈna taoete ia auraro i te faaotiraa a te tiribuna teitei.
No te aha e tia ˈi ia feruri i te poheraa?
Te faaite ra te aamu o Annie i te ohipa e nehenehe e tupu mai ia ore anaˈe te hoê upoo utuafare e faanahonaho i te mau ohipa ia pohe noa ˈtu oia. I te taime poheraa, ‘te vaiiho nei [te mau taata atoa] i ta ratou taoˈa na vetahi ê.’ (Salamo 49:10) Hau atu, eita ta te feia pohe e nehenehe e faatere i te mau ohipa e ravehia i ta ratou mau taoˈa. (Koheleta 9:5, 10) Ia nehenehe oia iho e faaoti i te ohipa e ravehia e ta ˈna mau taoˈa, e tia i te hoê taata ia faanahonaho i te mau ohipa na mua ˈˈe oia e pohe ai.
Noa ˈtu e ua ite paatoa tatou e e nehenehe tatou e pohe taue noa, e rave rahi mau taata o te ore e rave atea i te mau faanahoraa no te feia herehia e toe mai. I roto i teie tumu parau, e tuatapapahia vetahi mau peu a te tahi mau nunaa no Afirika, tera râ, te tupu atoa ra teie mau huru fifi i roto i te tahi atu mau fenua o te ao nei.
Te raveraa i te mau faanahoraa no nia i ta ˈna mau faufaa ia pohe noa ˈtu oia, na te taata tataitahi ïa te reira e faaoti. (Galatia 6:5) Tera râ, e nehenehe tatou e uiui e, ‘No te aha te hoê taata e ora noa ra e poihere ai e e aupuru ai i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii, tera râ, eita oia e feruri noa ˈˈe i to ratou maitairaa ia pohe noa ˈtu oia?’ Te hoê tumu rahi, oia hoi eita te rahiraa o tatou e au ia feruri e e nehenehe tatou e pohe, eita atoa ïa tatou e au ia rave i te mau faanahoraa no te taime e pohe noa ˈtu tatou. Inaha, eita tatou e nehenehe e ite atea i te mahana e pohe ai tatou, mai ta te Bibilia e parau ra: “Outou hoi o tei ore i ite i te mau mea e tupu ananahi. Eaha hoi to outou oraraa nei? e au auahi ïa, no vaivai aˈe e maoro iti aˈera, mou atura.”—Iakobo 4:14.
E faaohie te raveraa i te mau faanahoraa ia pohe noa ˈtu tatou, i te mau ohipa. Te faaite atoa ra te reira i to tatou tapitapi e to tatou here i te feia e toe mai. Mai te peu e eita tatou iho e faanahonaho i ta tatou mau ohipa, na te tahi atu ïa taata e haapao. Peneiaˈe na te mau taata o ta tatou i ore i farerei aˈenei e rave i te mau faaotiraa no nia i ta tatou mau taoˈa e te mau faanahoraa no to tatou hunaraa. I reira ra, i roto i te tahi mau fenua, na te Hau e faaoti e na vai e fanaˈo i ta tatou moni e ta tatou mau faufaa. I te tahi atu mau vahi, na te mau fetii e faaoti, e e pinepine teie mau faaotiraa i te faatupu i te mau aimârôraa e te mau inoinoraa i rotopu i te mau fetii. Hau atu, te mea e faaotihia e vetahi ê, peneiaˈe eita roa ˈtu e tuea i te mea o ta tatou i hinaaro.
Te taviriraa i te faufaa
E mauiui rahi te vahine ivi ia pohe anaˈe ta ˈna tane. Taa ê atu i to ˈna oto i te moeraa ta ˈna tane, e pinepine oia i te erehia na roto i te taviriraa i te faufaa. O te ohipa ïa i farereihia e Annie tei faahitihia i te omuaraa ra. Te hoê tumu e tavirihia ˈi te faufaa, o te manaˈo ïa o vetahi no nia i te mau vahine. I roto i te tahi mau nunaa, eita te vahine faaipoipo a te hoê tane e faarirohia ei melo no to ˈna utuafare fetii. E taata ê ïa te vahine faaipoipo, no te mea e nehenehe oia e faahoˈi-noa-hia i roto i to ˈna iho opu fetii, aore ra e nehenehe oia e faaipoipo faahou i roto i te tahi utuafare ê. Area râ, te na ôhia ra e, te mau taeae, te mau tuahine, e te mau metua o te hoê tane, eita roa ˈtu ratou e faarue ia ˈna. Ia pohe noa ˈtu oia, te tiaturi nei to ˈna utuafare fetii e e hoˈi mai ta ˈna mau faufaa i roto ia ratou, eiaha râ i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii.
Te mau tane o te ore e faaite i te parau i ta ratou mau vahine, te faaitoito nei ïa ratou i teie huru feruriraa. Ua tauaparau o Mike i ta ˈna mau ohipa tapihoo e to ˈna mau taeae anaˈe. Ua ite ratou e eaha ta ˈna mau faufaa, area ta ˈna vahine iho ra, aita ïa oia i ite aˈe. I te poheraa o Mike, ua haere mai to ˈna mau taeae e farerei i ta ˈna vahine e ua titau maira e ia aufau oia i te hoê tarahu ta ta ˈna tane i tiai na. Aita roa ˈtu hoi ta ˈna vahine i ite aˈe i teie parau. I muri iho, ua haere maira te mau taeae e haru i te mau matini nenei hohoˈa e te mau matini patapata parau ta ta ˈna tane i hoo mai na ˈna. I te pae hopea, ua haere mai te mau taeae e haru i te fare e te mau tauihaa atoa i roto. Ua faahepohia teie vahine ivi e ta ˈna tamahine iti ia faarue i te fare, e o to raua ahu anaˈe ta raua i nehenehe e rave.
“E riro raua ei hoê”
Te here nei e te tiaturi nei te mau tane kerisetiano i ta ratou vahine. Te haafaufaa nei teie mau tane i te aˈoraa a te mau Papai e na ô ra e: “E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra.” Te farii atoa nei teie mau tane i teie parau faauruahia mai a te Atua: “E faarue ai te taata nei i tana metua tane e te metua vahine, a ati atu ai i tana vahine, e e riro raua ei hoê.”—Ephesia 5:28, 31.
Te farii atoa nei te mau tane paieti i te parau a te aposetolo kerisetiano ra o Paulo, o tei papai e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8; MN) Ia au maite i teie nei faaueraa tumu, mai te peu e e opua te hoê tane kerisetiano i te hoê tere roa, e tia ia ˈna ia haapapu e e aupuruhia to ˈna utuafare i te roaraa o to ˈna tere. Oia atoa, e ere anei i te mea tano ia rave oia i te mau faanahoraa ia aupuruhia ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii ia pohe noa ˈtu oia? Eita noa te faaineineraa no te hoê ati manaˈo-ore-hia e faaohie i te mau ohipa, ua riro atoa râ ei tapao no te here.
Te mau peu hunaraa maˈi
No te mau tane kerisetiano, te vai nei te tahi atu tuhaa te tia ia ferurihia. Taa ê atu i te oto o te hoê vahine ivi i te ereraa i ta ˈna tane, ta ˈna mau faufaa, e peneiaˈe atoa i ta ˈna mau tamarii, te faahepo nei vetahi mau totaiete taata ia ˈna ia rave i te tahi mau peu hevaraa matauhia. Te faaite nei te vea ra The Guardian no Nigeria i to ˈna peapea i te mea e, i te tahi mau tuhaa fenua, te titau nei te peu tumu e ia taoto te vahine ivi i roto i te piha pouri tei reira te tuuraahia te tino pohe o ta ˈna tane. I te tahi atu mau vahi, eita te mau vahine ivi e faatiahia ia faarue i to ratou fare no te hoê tau hevaraa fatata e ono avaˈe te maoro. I taua area taime ra, eiaha ratou ia hopu i te pape, e eiaha roa ˈtu atoa ratou ia horoi i to ratou rima hou aore ra i muri aˈe i te tamaaraa.
Ua riro teie mau peu ei haafifiraa, no te mau vahine ivi kerisetiano iho â râ. No to ratou hinaaro e faaoaoa i te Atua, e haapae ratou i te mau peu o te ore e tuea ra i te mau haapiiraa a te Bibilia. (Korinetia 2, 6:14, 17) Teie râ, ia ore noa ˈtu oia e auraro i teie mau peu, e nehenehe te hoê vahine ivi e hamani-ino-hia. Peneiaˈe e tia atoa ia ˈna ia horo ê no te paruru i to ˈna ora.
Te mau faanahoraa i te pae no te ture
Te na ô ra te Bibilia ma te paari e: “E noaa te maitai i te mau faanahoraa a te taata itoito.” (Maseli 21:5, MN) Eaha ïa te mau faanahoraa ta te hoê upoo utuafare e nehenehe e rave? I roto i te rahiraa o te mau totaiete taata, e nehenehe e papai i te hoê parau tutuu aore ra e faaineine i te hoê parau e haapapu ra e nafea ia opere i te mau faufaa a te hoê taata ia pohe noa ˈtu oia. E nehenehe e tuuhia i roto, te mau faanahoraa no nia i te hunaraa maˈi. E nehenehe atoa teie parau e haapapu e eaha ta te hoa faaipoipo e rave (aore ra e ore e rave) i te pae no te mau peu hunaraa e te hevaraa.
Ua pohe te tane a Leah i te matahiti 1992 ra. Te na ô ra oia e: “E pae tamarii ta ˈu—e maha tamahine e hoê tamaroa. Ua maˈihia ta ˈu tane tau taime na mua ˈˈe i to ˈna poheraa. Tera râ, na mua roa ˈˈe oia a roohia ˈi i te maˈi, ua papai oia i te hoê papie e na ô ra e te hinaaro ra oia e na ˈu e ta mâua mau tamarii e fanaˈo i ta ˈna mau faufaa atoa. Oia hoi, te moni parururaa, te fenua faaapu, te mau nǎnǎ animala, e te hoê fare. Ua tarima oia i teie parau tutuu e ua horoa mai oia ia ˈu ra. . . . I te poheraa ta ˈu tane, ua hinaaro to ˈna mau fetii i te hoê tuhaa o te faufaa. Ua parau atura vau ia ratou e, ua hoo mai ta ˈu tane i te fenua faaapu i ta ˈna iho moni, e aita to ratou e tiaraa no te titau i te tahi tuhaa. I to ratou iteraa i te parau tutuu papaihia, ua farii ratou i te reira.”
Te paraparauraa e te mau fetii
E nehenehe te mau fifi e tupu mai ia ore anaˈe te hoê taata e tauaparau e to ˈna mau fetii no nia i to ˈna mau tiaturiraa e to ˈna mau hinaaro. A rave na i te hiˈoraa o te hoê tane, ua onoono to ˈna mau fetii e ia faatupuhia to ˈna hunaraa i roto i te oire iti ia au i te mau peu o taua vahi ra. No te mea e ua haamǎtaˈuhia to ratou ora, ua tia ˈtura i ta ˈna vahine ivi e ta ˈna mau tamarii ia vaiiho i to ˈna tino pohe i te mau fetii ra. Ua autâ oia e: “Ahiri e ua faaara ˈtu ta ˈu tane i te hoê aˈe o to ˈna metua fetii aore ra o to ˈna mau taeae fetii e nafea ia rave i to ˈna hunaraa, eita ïa te mau fetii e onoono ia ravehia ta ratou mau peu hunaraa.”
I roto i te tahi mau totaiete taata, hoê â faufaa to te hoê faaauraa parau-vaha-hia e to te hoê parau papaihia. Mai te reira ïa te tupuraa i te tahi mau vahi no Swaziland, i reira e rave rahi mau taata e mau tiaturiraa to ratou o te faaitoito nei i te mau peu hunaraa matauhia e te mau peu hevaraa. I te mea e ua ite oia i te reira, ua haaputuputu te hoê Kerisetiano o Isaac te iˈoa i to ˈna mau fetii, e ere hoi ratou i te Ite no Iehova, e ua vauvau atu oia i te mea o ta ˈna e hinaaro ra e ia ravehia ia pohe oia. Ua parau atu oia e na vai e fanaˈo i tera e tera taoˈa materia, e ua faataa maitai atu oia e mea nafea ia faatere i to ˈna hunaraa. I to ˈna poheraa, ua ravehia te mau ohipa ia au i ta ˈna i faaue. Ua fanaˈo o Isaac i te hoê hunaraa kerisetiano, e ua haapao-maitai-hia ta ˈna vahine.
A paruru i to outou utuafare
Na outou iho e faaoti e eaha ta outou e rave no te paruru i to outou utuafare ia pohe noa ˈtu outou, tera râ, te na ô ra te hoê Kerisetiano o Edward te iˈoa e: “Ua rave au i te hoê parururaa i nia i te ora e fanaˈohia e na melo e vau o to ˈu utuafare. E nehenehe atoa ta ˈu vahine e tarima no te iriti mai i te moni i nia i ta ˈu afata fare moni. No reira, ia pohe noa ˈtu vau, e nehenehe oia e haere e tii i te moni i nia i taua afata ra. . . . Ua papai au i te hoê parau tutuu no te paruru i to ˈu utuafare. Ia pohe noa ˈtu vau, na ta ˈu vahine e ta mâua mau tamarii ïa e fanaˈo i ta ˈu mau faufaa atoa. Ua papai au i ta ˈu parau tutuu e pae matahiti i teie nei. Ua faaineinehia e te hoê paruru ture, e ua horoa ˈtu vau i te hoê hohoˈa o teie parau tutuu i ta ˈu vahine e ta ˈu tamaiti. I roto i ta ˈu parau tutuu, ua haapapu vau e e ere tei to ˈu mau fetii te parau no to ˈu hunaraa. No roto vau i te faanahonahoraa a Iehova. No reira, mai te peu e hoê anaˈe aore ra e piti Ite te nehenehe e faatere i to ˈu hunaraa, ua navai ïa. Ua paraparau aˈena vau i te reira e to ˈu mau fetii atoa.”
E nehenehe e parau e ua riro te raveraa i teie mau faanahoraa, ei ô no to outou utuafare. Parau mau, e ere mai te pûpûraa i te totora aore ra i te hoê pupa tiare. Teie râ, te faaite ra te reira i to outou here. Te haapapu ra te reira e te hinaaro ra outou ‘e hamani maitai i to outou utuafare’ noa ˈtu e aita faahou outou i pihai iho ia ratou.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 21]
Ua rave o Iesu i te mau faanahoraa no to ˈna metua vahine
“Te tia noa ra hoi tana metua vahine, e [“te tuahine o to ˈna metua vahine,” MN]; o Maria te vahine a Keleopa ra, e o Maria hoi i Magadala ra, i pihai iho i te [“pou haamauiuiraa,” MN] o Iesu ra. E ia hiˈo ihora Iesu i tana metua vahine e te pǐpǐ here na ˈna ra i te tia-noa-raa i pihai iho, ua parau ihora oia i tana metua vahine, E teie nei vahine, a hiˈo na i to tamaiti. Ua parau ihora hoi oia i taua pǐpǐ here ra, A hiˈo na i to metua vahine. E i reira ra oia i te aratairaahia ˈtu e taua pǐpǐ ra [o Ioane] i to ˈna iho utuafare.”—Ioane 19:25-27.
[Hohoˈa i te api 22]
E rave rahi mau Kerisetiano o te feruri atea nei e o te rave nei i te mau faanahoraa i te pae no te ture no te paruru i to ratou utuafare