VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/8 api 9-14
  • Iehova—Te hoê Atua e haapii ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Iehova—Te hoê Atua e haapii ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Metua, Orometua, Tane
  • Te mau haapiiraa faaora a Iehova
  • Te feia rahi roa o tei haapiihia ra
  • Nafea o Iehova ia haapii
  • Te faatereraa o te haamau i te Paradaiso
    Te faatereraa o te haamau i te Paradaiso
  • Te tuati-maite-raa te taatoaraa o te Bibilia
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
  • Haapiihia e Iehova tae roa i teie nei mahana
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Nafea te huaai o te Ophi i te faaite-tahaa-raahia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/8 api 9-14

Iehova—Te hoê Atua e haapii ra

“E haapii-anaˈe-hia ratou e [Iehova].”—IOANE 6:45.

1. Ihea roa to Iesu faatupuraa i te mau semeio, e eaha ta Iesu e rave ra i teie nei i Kaperenaumi?

NO FAATUPU noa ˈtura o Iesu Mesia i te mau semeio e i teie nei te itehia ra o ˈna e haapii ra i roto i te hoê sunago i Kaperenaumi, i pihai atu i te Miti no Galilea. (Ioane 6:1-21, 59) E rave rahi tei ore e tiaturi ia ˈna i parau e: “I pou mai nei hoi au mai te raˈi mai.” Ua na ô aˈera ratou: “E ere anei teie ia Iesu i te tamaiti a Iosepha ra, tei ite atoa hoi tatou i tana metua tane e tana metua vahine ra? eaha hoi oia i parau mai ai e, I pou mai nei au mai te raˈi mai?” (Ioane 6:38, 42) Ma te aˈo atu ia ratou, ua parau atura o Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna; oia ta ˈu e faatia faahou ia tae i te mahana hopea ra.”—Ioane 6:44.

2. Eaha te niu e vai ra no te tiaturi i te parau tǎpǔ a Iesu no nia i te tia-faahou-raa?

2 Auê hoi parau tǎpǔ faahiahia mau e—ia faatia-faahou-hia mai i te mahana hopea ra, i te tau e faatere mai ai te Basileia o te Atua! E nehenehe tatou e tiaturi i teie parau tǎpǔ no te mea na te Metua iho, te Atua ra o Iehova i haapapu mai i te reira. (Ioba 14:13-15; Isaia 26:19) Inaha, o Iehova hoi, o te haapii maira e e tia faahou mai te feia pohe, ‘te orometua haapii rahi roa ˈˈe.’ (Ioba 36:22) Ma te huti i te manaˈo i nia i te haapiiraa a te Metua, te parau ra o Iesu i muri iho: “Ua papaihia hoi i roto i te mau peropheta ra e, e haapii-anaˈe-hia ratou e [Iehova].”—Ioane 6:45.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e tuatapapa?

3 Ma te papu maitai, e riro mau â ei haamaitairaa te vairaa ˈtu oia i rotopu i te feia ta te peropheta Isaia i papai e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova.” (Isaia 54:13) E nehenehe mau anei tatou e itehia i roto i taua feia ra? O vai tei riro mai te mau tamarii na ˈna ra e tei haapiihia e a ˈna? Eaha te mau haapiiraa faaora a Iehova te tia ia tatou ia ite e ia faaohipa e haamaitaihia mai ai tatou? Mea nafea to Iehova haapiiraa i mutaa ihora, e mai to mutaa ihora anei ta ˈna haapiiraa i teie mahana? O te mau uiraa ïa o ta tatou e tuatapapa mai.

Metua, Orometua, Tane

4. O vai te mau tamarii matamua a Iehova i fanaˈo i ta ˈna mau haapiiraa?

4 Ua riro na mua o Iehova ei Metua e ei Orometua ia ˈna i poiete i ta ˈna Tamaiti fanau tahi o Iesu na mua ˈˈe oia e riro mai ai ei taata. E piihia oia “te Logo” no te mea o ˈna te Raatira Afai parau a Iehova. (Ioane 1:1, 14; 3:16) Ua tavini Te Logo ‘i te Metua ra ei tamuta ohipa,’ i te haapiiraa a to ˈna Metua. (Maseli 8:22, 30) Oia mau, ua riro mai oia ei Mauhaa, e mea na roto ia ˈna to te Metua poieteraa i te tahi atu mau mea atoa, e tae noa ˈtu i te mau “tamarii [varua] a te Atua.” Eaha te huru o to ratou oaoa i te mea e na te Atua ratou i haapii! (Ioba 1:6; 2:1; 38:7; Kolosa 1:15-17) I muri aˈe, ua poietehia aˈera te taata matamua ra o Adamu. E “[tamaiti] na te Atua,” e te faaite ra te Bibilia e ua haapii mai o Iehova ia ˈna.—Luka 3:38; Genese 2:7, 16, 17.

5. Eaha te haamaitairaa faufaa roa i erehia e Adamu, e oia hoi o vai ta Iehova i haapii, e no te aha?

5 Tera râ hoi, ua erehia aˈera o Adamu, ia ˈna i opua e ore e auraro, i te haamaitairaa i te tamauraa i te riro ei tamaiti na te Atua. Aita râ ta ˈna mau huaai i nehenehe e titau i te taairaa oia hoi te riroraa ei mau tamarii na te Atua na nia i to ratou fanauraahia. Inaha, ua haapii o Iehova i te mau taata tia ore tei imi i ta ˈna aratairaa. Ei hiˈoraa, ua haapapu o Noa e ‘e taata parau-tia’ oia e “ua au [to ˈna] haerea i te Atua,” e ua haapii mai hoi o Iehova ia Noa. (Genese 6:9, 13–Ge 6:13 tae atu i te 7:5) Na roto i to ˈna auraro, ua haapapu atoa o Aberahama iho e e ‘taua oia no Iehova,’ e no reira ua haapii-atoa-hia oia e Iehova.—Iakobo 2:23; Genese 12:1-4; 15:1-8; 22:1, 2.

6. O vai ta Iehova i faariro ei “tamarii” na ˈna, eaha te huru orometua o ˈna no ratou?

6 I muri roa ˈˈe i te tau o Mose, ua faaau maira o Iehova i te hoê faufaa e te nunaa Iseraela. Ei faahopearaa, ua riro maira taua nunaa ra ei nunaa maitihia na ˈna e ua faarirohia aˈera oia ei “tamaiti” na ˈna. Ua na ô maira te Atua e: “E tamaiti na ˈu Iseraela.” (Exodo 4:22, 23; 19:3-6; Deuteronomi 14:1, 2) Ma te niuhia i nia i taua faufaa i faaauhia ra, ua nehenehe te mau ati Iseraela e parau, mai tei faaitehia e te peropheta Isaia e: “O oe, e Iehova, o to matou ïa metua.” (Isaia 63:16) Ua haapao o Iehova i ta ˈna hopoia metua e ua haapii hoi i ta ˈna mau tamarii, o Iseraela, ma te here. (Salamo 71:17; Isaia 48:17, 18) Inaha, ia riro mai ratou ei mau taata taiva, ua titauhia aˈera hoi ratou ma te aroha e: “E hoˈi mai, e te mau tamarii taiva e.”—Ieremia 3:14.

7. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu ia Iseraela e o Iehova?

7 Ei faahopearaa no te faufaa i faaauhia e o Iseraela, ua riro atoa maira o Iehova ei auraa parau ei Tane na te nunaa, e ua riro maira hoi te nunaa ei vahine taipe na ˈna. No nia ia ˈna, teie ta te peropheta Isaia i papai: “O tei hamani hoi ia oe ra, o to tane ïa, o Iehova sabaota ra to ˈna iˈoa.” (Isaia 54:5; Ieremia 31:32) Noa ˈtu â ïa e ua faatupu papu o Iehova i to ˈna tiaraa Tane, ua riro maira te nunaa Iseraela ei vahine taiva. “Mai te vahine e faarue haavare noa ˈtu i tana tane, oia atoa outou i te haavareraa mai ia ˈu, e te utuafare o Iseraela,” te na reira maira Iehova. (Ieremia 3:20) Ua tamau noâ o Iehova i te titau i te mau tamarii a ta ˈna vahine faaroo ore ra; ua tamau noâ oia i te riro ei ‘Orometua Rahi’ no ratou.—Isaia 30:20; Paraleipomeno 2, 36:15.

8. Noa ˈtu â ïa e aita o Iseraela i fariihia e Iehova ei nunaa, o vai ta ˈna vahine taipe?

8 Ia Iseraela i ore e farii ia ˈna i haapohe i Ta ˈna Tamaiti, ia Iesu Mesia, ua faarue atoa maira te Atua ia ˈna. No te mea aita taua nunaa ati Iuda ra i riro ei vahine taipe na ˈna, aita atoa Iehova i riro maoro ei Metua e ei Orometua na ta ˈna mau tamarii aau etaeta. (Mataio 23:37, 38) Tera râ, o Iseraela anaˈe tei riro ei vahine taipe. Ua faahiti te aposetolo Paulo i te mau parau a Isaia 54:1, e faataa ra no nia i te hoê ‘vahine aore i fanau’ tei taa ê i te ‘vahine tara tane ra,’ te nunaa Iseraela i te tino nei. Te faaite ra o Paulo e e mau tamarii te mau kerisetiano faatavaihia na te ‘vahine aore i fanau,’ ta ˈna i mairi o “Ierusalema no nia maira.” E taipe hoi taua vahine no teie nei tau no te faanahonahoraa a te Atua o te mau mea varua i nia i te raˈi.—Galatia 4:26, 27.

9. (a) O vai ta Iesu e faahiti ra ia ˈna i parau no nia i ‘ta oe mau tamarii e haapiihia e Iehova’? (b) E riro mai te nunaa ei mau tamarii varua na te Atua i nia i teihea niu?

9 No reira, i roto i te sunago no Kaperenaumi, i to Iesu faahitiraa i te parau tohu a Isaia: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova,” te parau ra ïa oia no te feia e riro atu ei mau “tamarii” a te “Ierusalema no nia maira,” te vahine a te Atua oia hoi ta ˈna faanahonahoraa i nia i te raˈi. Na roto i te fariiraa ratou i te mau haapiiraa a te tia a te Atua no te raˈi mai oia hoi o Iesu Mesia, ua nehenehe taua mau ati Iuda e faaroo ra e riro mai ei mau tamarii na te vahine a te Atua no te raˈi aore i fanau ra e ua riro hoi ei “nunaa moˈa,” ei ‘Iseraela o te Atua ra.’ (Petero 1, 2:9, 10; Galatia 6:16) Ma te faataa mai i te ravea rahi roa ta Iesu i faatupu ia riro atu ratou ei mau tamarii na te Atua, ua papai atura te aposetolo Ioane e: “I haere mai nei oia ǒ na ihora, e aore to ˈna ihora taata i ite atu ia ˈna. Te feia atoa râ i ite atu ia ˈna i te faarooraa i to ˈna ra iˈoa, homai ra oia i te mana ra ia ratou ei tamarii na te Atua.”—Ioane 1:11, 12.

Te mau haapiiraa faaora a Iehova

10. I muri noa ˈˈe i te orureraa hau i tupu i Edene ra, eaha ta Iehova i haapii no nia i te “huaai,” e o vai taua Huaai ra?

10 E faaara mai o Iehova, mai te hoê Metua here, i ta ˈna mau tamarii no nia i ta ˈna mau opuaraa. No reira, a aratai ai te hoê melahi orure hau i na taata toopiti matamua ia ore e auraro, ua faaara oioi maira o Iehova e eaha ta ˈna ohipa e rave no te faatupu i ta ˈna opuaraa e faariro i te fenua nei ei paradaiso. Ua na ô maira oia e e tuu oia i te au ore i rotopu i te “ophi tahito ra,” te Diabolo ra o Satani, ‘e te vahine.’ I muri iho, ua faataa maira oia e e haaparuparu roa te “huaai” a te vahine ‘i te afii’ o Satani. (Genese 3:1-6, 15; Apokalupo 12:9; 20:9, 10) Mai ta tatou i tapao mai, te vahine—oia hoi o tei itehia a muri aˈe ei “Ierusalema no nia maira”—o te faanahonahoraa o te mau mea varua a te Atua i nia i te raˈi. Tera râ, o vai mau na ta ˈna “huaai”? O te Tamaiti a te Atua ïa, o Iesu Mesia, tei tonohia mai te raˈi mai e o ˈna atoa o te haamou roa ia Satani.—Galatia 4:4; Hebera 2:14; Ioane 1, 3:8.

11, 12. Mea nafea to Iehova haaparareraa i ta ˈna haapiiraa faaora no nia i te “huaai”?

11 Ua haaparare o Iehova i teie haapiiraa faaora no nia i te “huaai” ia ˈna i tǎpǔ atu ia Aberahama e: “E faarahi au i to huaai; mai te fetia o te raˈi ra . . . E e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 22:17, 18) Ua faaohipa o Iehova i te aposetolo Paulo no te faataa mai e o Iesu Mesia taua Huaai a Aberahama i tǎpǔhia maira e e riro atoa te tahi atu ei tuhaa no te “huaai.” “E no te Mesia outou na, e huaai ïa outou no Aberahama, e e feia [aiˈa] ïa i tei parauhia maira,” ta Paulo ïa i papai.—Galatia 3:16, 29.

12 Ua faaite atoa mai o Iehova e e na roto mai te Mesia, oia hoi te Huaai, i te opu fetii huiarii no Iuda e “e amui mai ia ˈna ra to te mau fenua ê.” (Genese 49:10) No nia i te Arii ra o Davida no te opu fetii o Iuda, ua tǎpǔ maira o Iehova e: “E haamau vau i to ˈna ra huaai e a muri noa ˈtu, e vaiiho taiata hoi to ˈna terono mai te mau raˈi atoa nei. E vai â to ˈna huaai e a muri noa ˈtu; e to ˈna terono, mai te mahana ïa i mua ia ˈu ra.” (Salamo 89:3, 4, 29, 36) I te faaiteraa mai te melahi o Gaberiela i te fanauraa o Iesu, ua faataa maira oia e o te Arii i haapaohia e te Atua taua tamarii ra, te Huaai a Davida. “E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei: e na te Fatu ra na te Atua e horoa mai i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna. . . . e e ore roa to ˈna basileia e mure,” ta Gaberiela e parau ra.—Luka 1:32, 33; Isaia 9:6, 7; Daniela 7:13, 14.

13. No te fanaˈo i te haamaitairaa a Iehova, nafea tatou ia pahono i ta ˈna haapiiraa?

13 Ia noaa ia tatou te haamaitairaa a Iehova, e tia ia tatou ia ite e ia ohipa ia au i teie haapiiraa faaora no nia i te Basileia o te Atua. E tia ia tatou ia tiaturi e i pou mai na hoi o Iesu mai te raˈi mai, e o ˈna te Arii i haapaohia e te Atua—te Huaai arii e faatere i te ohipa no te haamau-faahou-raa i te Paradaiso i nia i te fenua nei—e e faatia faahou mai oia i te feia pohe. (Luka 23:42, 43; Ioane 18:33-37) I Kaperenaumi, ia Iesu i faahiti i te parau no nia i te faatia-faahou-raa o te feia pohe, ua taa maitai i te mau ati Iuda e te faahiti ra oia i te parau mau. No reira, te tahi noa tau hebedoma na mua ˈtu, eita e ore i Kaperenaumi iho, ua faatia faahou oia i te hoê potii iti 12 matahiti a te hoê tavana rahi no te sunago! (Luka 8:49-56) Papu maitai, e tumu mau â ta tatou no te tiaturi e e no te ohipa ia au maite i te tiaturiraa faauruahia a te haapiiraa a Iehova no nia i to ˈna Basileia!

14, 15. (a) Eaha te faufaaraa o te Basileia o Iehova no Iesu? (b) Eaha ta tatou e hinaaro no te taa e no te faataa ˈtu i te Basileia o Iehova?

14 Ua pûpû o Iesu i to ˈna oraraa i nia i te fenua nei no te haapii atu i te parau no nia i te Basileia o Iehova. Ua faariro oia i te reira ei tumu parau no ta ˈna taviniraa, e ua haapii atoa ˈtu hoi oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure no te reira. (Mataio 6:9, 10; Luka 4:43) Tei nia te mau ati Iuda i te tino nei i te reni no te riro atu ei ‘mau tamarii no te basileia,’ tera râ ua erehia ratou i te faaroo, e e rave rahi o ratou tei erehia i taua haamaitairaa ra. (Mataio 8:12; 21:43) Ua faaite mai o Iesu e o te hoê “nǎnǎ iti” anaˈe te fanaˈo i te haamaitairaa no te riro mai ei ‘mau tamarii no te basileia.’ E riro mai teie mau “tamarii” ei ‘feia tufaa e te Mesia’ i roto i to ˈna Basileia i nia i te raˈi.—Luka 12:32; Mataio 13:38; Roma 8:14-17; Iakobo 2:5.

15 Ehia rahiraa feia tufaa no te basileia ta te Mesia e rave ia ˈna ra i nia i te raˈi no te faatere atu i pihai ia ˈna i nia i te fenua nei? E 144 000 anaˈe rahiraa, ia au i te Bibilia. (Ioane 14:2, 3; Timoteo 2, 2:12; Apokalupo 5:10; 14:1-3; 20:4) Ua parau maira râ o Iesu e e “mamoe ê atu” ta ˈna, o te riro ei mau melo e parahi i nia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a taua Basileia ra. E fanaˈo rahi ratou i te oraora-maitai-raa tia roa e te hau e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. (Ioane 10:16; Salamo 37:29; Apokalupo 21:3, 4) E tia ia tatou ia taa e ia nehenehe atoa e faataa ˈtu i te haapiiraa a Iehova no nia i te Basileia.

16. Eaha te haapiiraa faaora a Iehova ta tatou e hinaaro e haapii e e faaohipa?

16 Ua faaite mai te aposetolo Paulo i te tahi atu haapiiraa faaora a Iehova. Te na ô ra oia e: “Ua haapiihia hoi outou iho e te Atua i te aroha ia outou iho.” (Tesalonia 1, 4:9) Ia farii mai o Iehova ia tatou, e tia ia tatou ia faaite i taua huru aroha ra. “E aroha hoi te Atua,” ta te Bibilia ïa e parau ra, e e tia ia tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa i te faaiteraa i te aroha. (Ioane 1, 4:8; Ephesia 5:1, 2) Tera râ, ua erehia te rahiraa o te taata i te haapii i te aroha i to ratou mau taata-tupu mai ta te Atua i haapii mai ia tatou ia na reira. Eaha ˈtura ïa no nia ia tatou nei? Ua pahono anei tatou i teie haapiiraa a Iehova?

17. To vai haerea ta tatou e apee?

17 Mea faufaa roa ia faaroo tatou i te mau haapiiraa atoa a Iehova. Ia riro na to tatou haerea mai te haerea i tapaohia e te mau papai salamo o te Bibilia e: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea: e faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu.” “E haapii mai oe ia ˈu i ta oe ra mau ture. E faaite mai oe ia ˈu i te haapao maitai, e te aravihi . . . E haapii mai oe ia ˈu i ta oe ra mau faaauraa.” (Salamo 25:4, 5; 119:12, 66, 108) Mai te peu e hoê â huru manaˈo to outou e to te mau papai salamo, e nehenehe outou e amuihia i roto i te nahoa rahi taata i haapiihia e Iehova.

Te feia rahi roa o tei haapiihia ra

18. Eaha ta te peropheta Isaia i faaite atea mai e e tupu i to tatou nei tau?

18 Ua faaite atea mai te peropheta ra o Isaia i te ohipa e tupu i to tatou nei tau: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa . . . E rave rahi te taata e haere, ma te parau ai, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” (Isaia 2:2, 3; Mika 4:2) O vai ma teie feia i haapiihia e Iehova?

19. O vai ma i teie mahana to roto i te mau taata i haapiihia e Iehova?

19 O te tahi atu ïa mau taata taa ê atu i te feia e faatere i nia i te raˈi i pihai iho i te Mesia. Mai tei faataahia ˈtu na, ua parau o Iesu e e “mamoe ê atu” ta ˈna—te mau melo e parahi i nia i te fenua nei e o te auraro atu i te Basileia—e amuihia ˈtu i te “nǎnǎ iti” o te feia tufaa o te Basileia. (Ioane 10:16; Luka 12:32) Te “feia rahi roa,” e ora ˈtu i “te ati rahi,” o te pǔpǔ ïa o te mau mamoe ê atu, e e fanaˈo ratou i te hoê tiaraa i mua ia Iehova ia au i to ratou faaroo i roto i te toto i manii o Iesu. (Apokalupo 7:9, 14) Noa ˈtu â ïa e e ere te mau mamoe ê atu i te mau “tamarii” i faahitihia i roto i te Isaia 54:13, ua haamaitaihia ratou i te mea e ua haapiihia ratou e Iehova. No reira, e haafatata ˈtu ratou i te Atua mai te hoê “Metua” no te mea e riro hoi oia ei Metua tupuna no ratou na roto i te “Metua no te ui a muri atu,” o Iesu Mesia.—Mataio 6:9; Isaia 9:6.

Nafea o Iehova ia haapii

20. Eaha te mau ravea ta Iehova e faaohipa no te haapii?

20 Mea rahi te mau ravea ta Iehova e faaohipa no te haapii. Ei hiˈoraa, e haapii mai oia na roto i te ravea o te mau mea ta ˈna i poiete, e haapapu mai e te vai mau ra oia e e haapapu atoa mai te reira i to ˈna paari rahi. (Ioba 12:7-9; Salamo 19:1, 2; Roma 1:20) Hau atu, te haapii maira oia ma te parau roa mai, mai ta ˈna i na reira ia ˈna i haapii atu ia Iesu hou aˈe oia e riro mai ai ei taata. Oia atoa, e toru taime to ˈna parau-roa-raa mai mai te raˈi mai i te mau taata o te fenua nei.—Mataio 3:17; 17:5; Ioane 12:28.

21. O vai te melahi ta Iehova i faaohipa taa ê ei tia no ˈna, tera râ nafea tatou e ite ai e te faaohipa-atoa-hia ra te tahi atu mau melahi?

21 E faaohipa atoa oia i te mau tia melahi no te haapii, mai ta ˈna Tamaiti matahiapo ra, oia hoi “te Logo.” (Ioane 1:1-3) Noa ˈtu â ïa e ua nehenehe o Iehova e parau roa mai i ta ˈna tamaiti tia roa o Adamu i roto i te ô i Edene ra, eita e ore ua faaohipa oia ia Iesu hou oia e riro mai ai ei taata no te faahiti i te parau No ˈna. (Genese 2:16, 17) Eita e ore o ˈna “te melahi a te Atua i na mua i te puhapa o Iseraela atoa ra” e o ta Iehova i faaue atu e: “E faaroo i ta ˈna parau.” (Exodo 14:19; 23:20, 21) Eita e ore o Iesu hou oia e riro mai ai ei taata te “raatira no te nuu a Iehova nei” tei fa ˈtu ia Iosua ra no te haapuai ia ˈna. (Iosua 5:14, 15) Ua faaohipa atoa o Iehova i te tahi atu mau melahi no te faaite i ta ˈna mau haapiiraa, mai te mau melahi ta ˈna i faaohipa no te tuu atu i ta ˈna Ture ia Mose ra.—Exodo 20:1; Galatia 3:19; Hebera 2:2, 3.

22. (a) O vai i nia i te fenua nei ta Iehova i faaohipa no te haapii? (b) Eaha te ravea matamua ta Iehova e faaohipa no te haapii i te mau taata i teie mahana?

22 Hau atu, te faaohipa nei te Atua ra o Iehova i te mau tia taata no te haapii. E tia i te mau metua i Iseraela ia haapii atu i ta ratou mau tamarii; ua haapii te mau peropheta, te mau huiarii, e te mau ati Levi i te nunaa i te Ture a Iehova. (Deuteronomi 11:18-21; Samuela 1, 12:20-25; Paraleipomeno 2, 17:7-9) O Iesu te Afai parau matamua a te Atua i nia i te fenua nei. (Hebera 1:1, 2) E pinepine o Iesu i te parau e te mau mea atoa ta ˈna i haapii o te mau mea ïa ta ˈna i haapii mai i te Metua ra, no reira e mau taata haapiihia ïa te feia e faaroo atura ia ˈna, na Iehova. (Ioane 7:16; 8:28; 12:49; 14:9, 10) Ua tapaohia te mau parau a Iehova, e i to tatou nei tau te haapii na mua maira oia i te mau taata na roto i te ravea o te mau Papai faauruahia.—Roma 15:4; Timoteo 2, 3:16.

23. Eaha te mau uiraa e tuatapapahia i roto i te tumu parau i mua nei?

23 Te ora nei tatou i te mau tau faufaa roa, e i te mea hoi e te tǎpǔ maira te mau Papai e ‘tei roto tatou i te tuhaa hopea o te mau mahana hopea [o ta tatou e ora nei] e rave rahi ïa mau taata e haapiihia i te mau haerea o Iehova.’ (Isaia 2:2, 3) Mea nafea hoi teie haapiiraa ia horoahia mai? Eaha te tia ia tatou ia rave no te fanaˈo atu e no te apiti atu i roto i te porotarama haapiiraa rahi mau a Iehova e haere noa ˈtura i mua? E tuatapapa mai tatou i taua mau uiraa nei i roto i te tumu parau i mua nei.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Mea nafea to Iehova riroraa mai ei Metua, ei Orometua, e ei Tane?

◻ Eaha ta Iehova e haapii maira no nia i te “huaai”?

◻ Eaha te haapiiraa faaora a te Atua te tia ia tatou ia haapao?

◻ Nafea o Iehova ia haapii?

[Hohoˈa i te api 10]

Ua horoa mai te faatia-faahou-raahia te tamahine a Iaeiro i te niu no te tiaturi i te parau tǎpǔ a Iesu no nia i te tia-faahou-raa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono