Te faatereraa o te haamau i te Paradaiso
A parahi mai ai Iesu i te fenua nei, ua faaue atura oia i ta ˈna mau pipi ia pure no te Basileia o te Atua: “Ia tae i to oe ra hau [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei mai tei te ao [raˈi] atoa na. (Mataio 6:9, 10). Ua faahiti pinepine atoa oia no nia i “te parau apî maitai o te basileia.” (Mataio 4:23). Inaha mea rahi aˈe te parau ta ˈna i parau na no nia i te Basileia i te tahi atu mau parau atoa. No te aha? No te mea o te Basileia te ravea ta te Atua e faaohipa no te faaore i te mau fifi teie e haapeapea rahi nei i te oraraa i teie mahana. Na roto i te Basileia, e faaore roa te Atua i te mau tamaˈi, te oˈe, te maˈi e te ohipa taparahi taata e e faatupu oia i te autahoêraa e te hau.
E hinaaro anei oe e ora i roto i te hoê ao mai teie te huru? Mai te peu e e, a taio i teie nei buka iti nainai. E ite oe i roto e te Basileia, o te hoê ïa faatereraa tei hau roa ˈˈe i te faahiahia i te mau faatereraa tei faatere aˈenei i te huitaata nei. E ite atoa oe e mea nafea to te Atua faataaraa ˈtu i ta ˈna mau tavini i ta ˈna mau opuaraa no nia i te Basileia e te reira ma te faahiahia mau. Hau atu i te reira, e ite atoa oe mea nafea te Basileia ia tauturu ia oe i teie mahana.
Oia hoi, e nehenehe oe e ora i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia o te Atua mai teie atu nei. Na mua ˈˈe râ oe e maiti ai, e tia ïa ia oe ia ite hau atu â. No reira te faaitoito atu nei matou ia oe ia hiˈopoa i teie nei buka iti nainai. Te mau parau atoa no nia i te Basileia, no roto mai ïa i te Bibilia.
Na mua ˈˈe râ, e hiˈopoa anaˈe na no te aha tatou e hinaaro rahi ai i te Basileia o te Atua.
I te omuaraa o te aamu taata nei, ua poiete aˈera te Atua i te taata ma te tia e ua tuu atura ia ˈna i roto i te hoê paradaiso. I taua tau ra, aita ïa te Basileia e hinaarohia ra.
Area râ, ua faaroo atura o Adamu raua o Eva, to tatou na tupuna matamua, ia Satani, te hoê melahi tei patoi atu i te Atua. Ua parau atura oia ia raua i te mau parau haavare no nia i te Atua e ua turai aˈera ia raua ia patoi atoa ˈtu i te Atua. Roohia ˈtura ïa raua i te pohe, no te mea “e utua te pohe no te hara.” — Roma 6:23.
Eita te hoê taata tia ore e te hara atoa hoi e nehenehe e fanau mai i te mau tamarii tia. No reira, ua fanau-paatoa-hia ïa te mau tamarii a Adamu ma te tia ore, te hara e ma te roohia hoi i te pohe. — Roma 5:12.
Mai reira mai, mea hinaaro atura ïa na te taata i te Basileia o te Atua ei tauturu ia ratou ia tiamâ mai i taua faainoraa a te hara e a te pohe ra. E faatiamâ atoa te Basileia i te iˈoa o te Atua i te mau haavare a Satani.
Ua tapu atoa mai te Atua e e fanauhia mai te hoê “huaai” taa ê o te faaora i te huitaata nei i te hara. (Genese 3:15). O taua “huaai” ra ïa te riro mai ei Arii no te Basileia o te Atua.
O vai ïa?
Fatata e 2 000 matahiti i muri aˈe i to Adamu hararaa, i ora na te hoê taata haapao maitai o Aberahama te iˈoa. Ua faaue aˈera te Atua ia Aberahama ia faarue oia i to ˈna iho oire e ia haere e faaea ˈtu i roto i te mau tiahapa i te fenua ra no Palatetina.
Ua na reira aˈera Aberahama mai ta Iehova i faaue mai ia ˈna e ua rave atoa hoi oia i te hoê ohipa fifi roa. Inaha, ua faaue maira Iehova ia ˈna ia pûpû i ta ˈna tamaiti ia Isaaka ei tusia i nia i te fata.
Aita hoi o Iehova e hinaaro mau ra i te hoê tusia taata. Te hinaaro ra râ oia e ite e mai te aha te huru te here o Aberahama ia ˈna. Te haamata ra o Aberahama i te haapohe ia Isaaka a tapea mai ai Iehova ia ˈna.
No te faaroo rahi o Aberahama, ua tapu maira Iehova i te horoa mai i te fenua Palatetina i to ˈna huaai e ua na ô maira e e na roto mai ia ˈna e ta ˈna tamaiti ia Isaaka te Huaai i tapuhia mai. — Genese 22:17, 18; 26:4, 5.
E na maehaa ta Isaaka, o Esau raua o Iakoba. Ua na ô maira Iehova e e na roto mai te Huaai i tapuhia mai ia Iakoba. — Genese 28:13-15.
12 tamarii tamaroa ta Iakoba o ta Iehova atoa hoi i mairi i te iˈoa ra ia Iseraela e e mau tamarii atoa ta taua mau tamarii tamaroa na ˈna ra. Rahi roa ˈtura ïa te mau tamarii a Aberahama. — Genese 46:8-27.
A tupu ai te hoê oˈe rahi i taua tau ra, ua pou maira Iakoba e to ˈna utuafare fetii i Aiphiti na nia i te titauraa a Pharao, te arii o Aiphiti. — Genese 45:16-20.
I Aiphiti te faaiteraahia e, e na roto mai te Huaai i tapuhia mai i te tamaiti a Iakoba, oia hoi ia Iuda. — Genese 49:10.
I muri iho, ua pohe atura o Iakoba, e rahi noa ˈtura hoi ta ˈna mau tamarii e riro maira ei nunaa. Mataˈu atura to Aiphiti ia ratou e faariro aˈera ia ratou ei tîtî. — Exodo 1:7-14.
I muri aˈe, ua tono atura Iehova ia Mose, te hoê taata faaroo rahi, ia haere oia e ani i te Pharao o taua tau ra, ia tuu i te tamarii Iseraela. — Exodo 6:10, 11.
Ua patoi maira râ Pharao, e tuu maira Iehova i na ati hoê ahuru i nia i to Aiphiti. I roto i te ati hopea, ua tono maira oia i te melahi o te pohe no te haapohe i te mau tamarii matahiapo a to Aiphiti. — Exodo 7 e tae atu i te 12.
Ua parau atura te Atua i te mau tamarii a Iseraela e mai te peu e taparahi ratou i te hoê mamoe ei maa na ratou i te ahiahi e a parai atu ai i te toto i nia i te teˈa o to ratou opani, e na nia noa mai ïa te melahi o te pohe i to ratou mau fare. No reira ˈtura ïa te mau tamarii matahiapo a to Iseraela i ora mai ai. — Exodo 12:1-35.
Ua faaue aˈera o Pharao i te mau ati Iseraela ia faarue mai ia Aiphiti. Ua taui aˈera râ oia i to ˈna manaˈo i muri iho, inaha ua tapapa aˈera oia ia ratou no te faahoˈi faahou mai ia ratou i Aiphiti.
Ua faataa ê Iehova i te Miti Uteute ia ora mai te mau ati Iseraela. I to Pharao e ta ˈna nuu tamataraa e tapapa ia ratou, ua paremo atura ratou. — Exodo 15:5-21.
Ua aratai ihora Iehova i te mau tamarii Iseraela i te mouˈa ra i Sinai i roto i te medebara. I reira, ua horoa ˈtura oia ia ratou ra i ta ˈna Ture. E ia haapao ratou i te reira, e riro mai ïa ratou ei mau tahuˈa e ei arii e ei nunaa moˈa. Oia hoi, e nehenehe te mau Iseraela e riro atu i te tau mau ra, ei tuhaa faufaa roa no te Basileia o te Atua. — Exodo 19:6; 24:3-8.
Hoê matahiti i muri aˈe, i to te mau Iseraela faaea-noa-raa i te mouˈa ra i Sinai, ua aratai aˈera Iehova ia ratou i Palatetina, te fenua ta ˈna i tapu atu i to ratou tupuna ia Aberahama.
I Palatetina, ua vaiiho aˈera te Atua e na te mau arii e faatere i te mau ati Iseraela. E basileia atura ïa to te Atua i te fenua nei i taua tau ra.
O Davida, te hoê huaai a Iuda, te piti o te arii no Iseraela. Ua upootia mai Davida i nia i te mau enemi atoa o Iseraela, e ua faariro aˈera oia ia Ierusalema ei oire pû no te nunaa.
Te faaite ra te mau ohipa i tupu i raro aˈe i te faatereraa a Davida e ia turu Iehova i te hoê arii, eita te hoê noa ˈˈe arii i te fenua nei e nehenehe e upootia ˈtu i nia ia ˈna.
Ua faaite maira Iehova e no roto mai te Huaai i tapuhia maira i te opu fetii o Davida. — Paraleipomeno I, 17:7, 11, 14.
O Solomona, te tamaiti a Davida, tei faatere na i muri aˈe ia ˈna. E arii paari mau oia, e ua maitai roa o Iseraela i raro aˈe i ta ˈna faatereraa.
Ua patu atoa o Solomona i te hoê hiero nehenehe mau no Iehova, i Ierusalema. Te faaite maira te mau ohipa i tupu i Iseraela i raro aˈe i te faatereraa a Solomona, i te tahi mau haamaitairaa ta te Basileia e faatupu no te huitaata nei. — Mau arii I, 4:24, 25.
Tera râ, e mau arii ino anaˈe te rahiraa o te mau arii i faatere mai i muri aˈe ia Solomona.
A faatere noa ˈi te mau tamarii a Davida i Ierusalema, ua faaohipa aˈera Iehova i ta ˈna peropheta ia Isaia no te faaite atu ia ratou e e faatere mai te hoê Tamaiti a Davida i te fenua taatoa nei ma te haapao maitai. O ˈna hoi te Huaai i tapuhia mai. — Isaia 9:6, 7.
Ua tohu maira te peropheta Isaia e e rahi aˈe ta ˈna faatereraa i te hanahana i ta Solomona. — Isaia, mau pene 11 e te 65.
Mai reira mai, ua aniani noa na te mau tavini o te Atua e o vai mau na teie “Huaai”.
Hou aˈe te Huaai e tae mai ai, no te ino rahi te mau arii o Iseraela, i vaiiho ai Iehova e ia haruhia te nunaa e to Babulonia i te matahiti 607 hou to tatou nei tau e e rave rahi hoi o ratou tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia. Aita râ i moehia i te Atua i ta ˈna i tapu mai. E na roto mai iho â te Huaai i te opu fetii o Davida. — Ezekiela 21:25-27.
Te faaite maira te ohipa i tupu i Iseraela e noa ˈtu â ïa e e nehenehe te hoê arii paari e te haapao maitai i te fenua nei e faatupu i te mau haamaitairaa, e otia râ to taua mau haamaitairaa ra. Ua pohe te mau taata haapao maitai, e aita paha to ratou mau mono i nehenehe e tapea i to ratou haapao maitai. Eaha ˈtura ïa te ravea? Te “Huaai” ïa i tapuhia mai.
E tau tausani matahiti i muri aˈe, ua fa maira te “Huaai”. O vai mau na ïa taua Huaai ra?
Ua horoa maira te hoê melahi a te Atua i te pahonoraa i te hoê potii Iseraela o Maria te iˈoa. Ua faaite maira oia ia ˈna e e fanau oia i te hoê tamaiti o Iesu to ˈna iˈoa. Teie ta te melahi i parau atu ia ˈna:
“E rahi oia, e parauhia i te Tamaiti na te Teitei: e na te Fatu ra na te Atua e horoa mai i te terono [basileia] o to ˈna ra metua o Davida no ˈna?” — Luka 1:32, 33.
No reira, o Iesu atura ïa taua Huaai i tapuhia mai e oia atoa hoi te Arii no te Basileia o te Atua. Teie râ, no te aha Iesu i taa ê ai i te mau taata faaroo atoa tei ora na na mua ˈtu?
No te mea ïa e ua fanau-semeio-hia mai Iesu. E paretenia to ˈna metua vahine e, e ere to ˈna metua tane no te fenua nei. Ua ora ê na Iesu i roto i te raˈi e ua tuu maira te varua moˈa o te Atua, oia hoi to ˈna puai ohipa, i te ora o Iesu mai te raˈi mai i roto i te opu o Maria. Aita ˈtura ïa oia i taeahia i te hara a Adamu. E i roto i to ˈna oraraa taatoa, aita o Iesu hara i noa ˈˈe. — Petero I, 2:22.
A 30 ai to ˈna matahiti, ua bapetizohia ˈˈera Iesu.
Ua faaite oia i te parau no te Basileia o te Atua e ua faaite atoa maira oia ia ˈna iho ei Arii no taua Basileia ra. — Mataio 4:23; 21:4-11.
Ua faatupu atoa oia e rave rahi mau semeio.
Ua faaora oia i te feia maˈi. — Mataio 9:35.
Ua faaamu semeio oia i te feia i pohe na i te poia. — Mataio 14:14-22.
Ua faatia atoa oia i te feia pohe. — Ioane 11:38-44.
Te faaite maira taua mau semeio ra i te mau ohipa ta Iesu e faatupu no te huitaata nei ia Arii oia no te Basileia o te Atua.
Te haamanaˈo ra anei oe mea nafea to te Arii ra o Davida faariroraa ia Ierusalema ei oire pû no to ˈna basileia? Ua faataa maira Iesu e e eita te Basileia o te Atua no te fenua nei, no te raˈi mai râ. (Ioane 18:36). No reira te Basileia e parauhia ˈi o “Ierusalema i te ao [raˈi] ra.” — Hebera 12:22, 28.
Ua faaite atoa mai Iesu i te mau ture te tia i te feia e ora ˈtu i raro aˈe i te Basileia, ia auraro. Tei roto taua mau ture ra i te Bibilia. Te mau ture faufaa roa ˈˈe inaha teie ïa: ia here te taata i te Atua e ia here atoa i to ratou taata-tupu. — Mataio 22:37-39.
Ua faaite atoa mai Iesu e e ere o ˈna anaˈe te faatere mai i roto i to ˈna Basileia. E mau taata atoa te maitihia no te haere i nia i te raˈi, o te faatere mai i pihai iho ia ˈna. (Luka 12:32; Ioane 14:3). Ehia ïa rahiraa ratou? Te pahono maira te Apokalupo 14:1 e: 144.000.
Mai te peu e 144.000 anaˈe te haere i nia i te raˈi e faatere i pihai iho ia Iesu, e nehenehe ïa te toea o te huitaata nei e tiaturi i te aha?
Te na ô maira te Bibilia e: “E parahi te feia parau-tia i nia te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” — Salamo 37:29.
E parauhia te feia e ora i te fenua nei e a muri noa ˈtu te “mau mamoe ê atu.” — Ioane 10:16.
No reira, te vai ra ïa e piti tiaturiraa. 144.000 taata tei titauhia e te Atua ra o Iehova no te haere i nia i te raˈi e faatere i pihai iho ia Iesu Mesia. Area te tahi atu mau milioni taata ra, te tiaturi papu ra ïa ratou e e ora ratou i nia i te fenua nei e a muri noa ˈtu i raro aˈe i to ˈna Basileia. — Apokalupo 5:10.
Mea hae roa na Satani ia Iesu e ua patoi atura hoi ia ˈna. I muri aˈe i to Iesu pororaa e toru matahiti e te afa, ua rave aˈera Satani e ia tapeahia Iesu e ia haapohehia ma te patitihia ˈtu i nia i te hoê pou. No te aha te Atua i faatia ˈi e ia na reirahia oia?
Ia haamanaˈo na tatou, no roto paatoa mai tatou ia Adamu e e roo-paatoa-hia hoi tatou i te hara e te pohe. — Roma 6:23.
Ia haamanaˈo atoa na tatou e no te mea ua fanau-semeio-hia mai Iesu, e taata tia ïa oia e eita oia e tia ia pohe. Teie râ, ua vaiiho te Atua ia Satani ia ‘haaparuparu i te poro avae o Iesu’, e ia taparahi ia ˈna. Ua faatia maira râ te Atua ia ˈna ei varua pohe ore. Inaha, e tiaraâ to ˈna no te ora ei taata tia, e e nehenehe atura ïa ta ˈna e faaohipa i te reira no te hoo mai ia tatou te taata nei mai te hara mai. — Genese 3:15; Roma 5:12, 21; Mataio 20:28.
Ei tautururaa ia tatou ia papu roa i te auraa mau o te tusia o Iesu, te faataa maira te Bibilia i te reira na roto i te tahi mau faahohoˈaraa no te mau mea e tupu a muri aˈe.
Ei hiˈoraa, te haamanaˈo ra anei oe mea nafea to Iehova tamataraa i te here o Aberahama ia ˈna a faaue atu ai oia ia ˈna ia horoa i ta ˈna tamaiti ei tusia?
E hohoˈa teie no te tusia o Iesu. Oia mau, te faaite maira te reira i te here rahi o Iehova i te huitaata nei a vaiiho ai oia i ta ˈna Tamaiti ia Iesu, ia pohe no tatou nei ei faaora hoi ia tatou. — Ioane 3:16.
Te haamanaˈo ra anei oe mea nafea to Iehova faaoraraa mai i te mau ati Iseraela mai Aiphiti mai e to ˈna faaoraraa i ta ratou mau tamarii matahiapo ma te tono atu i te melahi o te pohe ia na nia ˈtu ia ratou? — Exodo 12:12, 13.
E faahohoˈaraa â teie. Mai te toto o te arenio e faaora i te mau tamarii matahiapo a Iseraela, e faaora atoa te toto o Iesu i manii, i te feia atoa e tiaturi ia ˈna. E mai te mau ohipa i tupu i taua rui ra e faatiamâ i te mau Iseraela, e faatiamâ atoa mai te pohe o Iesu i te huitaata nei mai te hara e te pohe mai.
No reira Iesu e parauhia ˈi “te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao”. — Ioane 1:29
Teie râ, a parahi mai ai Iesu i te fenua nei, ua haaputuputu atoa oia i te mau pipi e ua haapii atura ia ratou mea nafea ia poro i te parau apî maitai o te Basileia e tae noa ˈtu i muri aˈe i to ˈna poheraa. — Mataio 10:5; Luka 10:1.
O ratou te mau taata matamua i maitihia e te Atua no te faatere i pihai iho ia Iesu i roto i to ˈna Basileia. — Luka 12:32.
Te haamanaˈo ra anei oe e ua tapu atu te Atua i te mau ati Iuda e mai te peu e e haapao ratou i te Ture, e riro ïa ratou “ei tahuˈa e ei arii”? E nehenehe hoi ratou e ô atu i roto i te Basileia o te Atua e e tavini ia ˈna ei tahuˈa i nia i te raˈi, ia farii ratou ia Iesu. Aita râ te rahiraa i farii ia Iesu.
E mai reira mai, aita te mau ati Iuda i riro faahou ei nunaa maitihia na te Atua. E aita atoa ˈtura hoi o Palatetina i riro faahou ei Fenua tapuhia mai. — Mataio 21:43; 23:37, 38.
Mai te tau mai o Iesu e tae roa mai i to tatou nei tau, ua haaputuputu Iehova i te mau taata e faatere atu i pihai iho ia Iesu i nia i te raˈi. Te ora noa nei â te tahi tau tausani o ratou i te fenua nei. E parauhia ratou te toea faatavaihia. — Apokalupo 12:17.
I teie nei, te haamata ra ïa oe i te ite e eaha mau na te Basileia o te Atua. E faatereraa teie tei nia i te raˈi, o Iesu Mesia to ˈna Arii, e 144.000 taata no te fenua nei o te apiti atu ia ˈna. E faatere oia i nia i te huitaata haapao maitai atoa i nia i te fenua nei e e mana to ˈna no te faatupu i te hau i te fenua nei.
I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faatiahia maira Iesu e ua haere atura oia i nia i te raˈi. I reira, ua tiai noa ˈtura oia i te tau te Atua e parau mai ai ia ˈna e ua tae i te taime no te faatere ei Arii no te Basileia o te Atua. (Salamo 110:1). Afea ïa?
I te tahi taime, ua faataotootoâ Iehova i te taata no te faaite mai ia ratou i te mau parau no nia i to ˈna Basileia.
I te tau o Daniela, ua faataotootoâ aˈera Iehova ia Nebukanesa, te arii no Babulonia. E taotootoâ no nia i te hoê raau iti rahi. — Daniela 4:10-37.
Ua tâpûhia taua raau ra e ua haamauhia te tahi ruuruu e hitu noa ˈtu te matahiti.
O Nebukanesa taua raau ra. Mai te tumu i haamauhia te tahi ruuruu ra a hitu noa ˈtu te matahiti, ua moe atoa te hiroa o Nebukanesa e hitu matahiti te maororaa. E i muri iho, ua îho faahou maira to ˈna hiroa.
E mau faahohoˈaraa anaˈe teie. E hohoˈa o Nebukanesa no te faatereraa a te Atua i nia i te ao atoa nei. Na mua ˈˈe, ua faaohipahia te reira na roto i te arai o te mau tamarii a te arii ra o Davida i Ierusalema. E i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua mou taua reni arii ra a pau ai o Ierusalema ia Babulonia. Aita e arii faahou no roto mai ia Davida e tae roa ˈtu i te taime “e tae mai ai te Fatu mau ra”. (Ezekiela 21:27.) O Iesu Mesia hoi taua Fatu ra.
Ehia maororaa mai te matahiti 607 mai hou to tatou nei tau e tae roa ˈtu ai i te taime o Iesu e haamata ˈi i te faatere mai ei arii? E hitu ïa matahiti tohu, oia hoi 2.520 matahiti (Apokalupo 12:6, 14). E haamata taua mau matahiti 2.520 ra i te matahiti 607 hou to tatou tau e e hope i te matahiti 1914 o to tatou nei tau.
Ua haamata aˈera ïa Iesu i te faatere ei arii i roto i te mau raˈi i te matahiti 1914. E tapao hoi te reira no te aha?
Te faaite maira te Bibilia ia tatou i te hoê orama a te aposetolo Ioane.
Ua ite aˈera Ioane i te hoê vahine o te fanau ra i te hoê tamarii tamaroa. — Apokalupo 12:1-12.
Taua vahine ra, o te faanahonahoraa ïa o te mau melahi a Iehova i nia i te raˈi. Te tamarii tamaroa ra o te Basileia ïa o te Atua tei fanauhia mai i te matahiti 1914 ra.
Eaha tei tupu i muri iho? Te ohipa matamua ta Iesu i rave i to ˈna ariiraa ra, o te tiavaruraa mai ïa ia Satani e te mau melahi tei pee na muri ia ˈna ‘i raro i te fenua nei’. — Apokalupo 12:9.
Teie ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau faahopearaa i tupu: “E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra. E ati râ hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te Diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” — Apokalupo 12:12.
No reira, a haamata ˈi Iesu i te faatere i roto i te raˈi, ua haamata atoa aˈera ïa to ˈna mau enemi i te ohipa puai i nia i te fenua nei. Mai ta te Bibilia i tohu mai, ua haamata oia i te faatere i rotopu i to ˈna mau enemi. — Salamo 110:1, 2.
Eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa e itehia i nia i te huitaata nei?
Ua faaite mai Iesu e e tupu te tamaˈi, te oˈe, te maˈi e te mau aueueraa fenua. — Mataio 24:7, 8; Luka 21:10, 11.
Mai te matahiti 1914 maira, ua ite tatou i taua mau ohipa ra i te tupuraa. O te tahi â ïa teie haapapuraa e faaite maira e ua haamata mau te Basileia i te faatere i taua matahiti ra.
E e tupu atoa hoi te ‘ati rahi i te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho; (...) e te tarapaperaa o te aau taata i te mataˈu’. (Luka 21:25, 26.) Ua ite atoa tatou i te reira mai te matahiti 1914 mai.
Te na ô faahou ra te aposetolo Paulo e “e riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, (...) e faaroo ore i te metua (...) e tahemo parau au, e pari haavare noa, (...) e iria”. — Timoteo II, 3:1-5.
Te taa ra anei ia oe i teie nei e no te aha te oraraa e fifi roa ˈi i teie mahana? Te haa nei Satani i ta ˈna haaraa, te haa atoa nei râ te Basileia o te Atua.
I muri noa ˈˈe i te matahiti 1914, ua haamata aˈera te toea o te feia e tiaturi e haere i nia i te raˈi e faatere i pihai iho ia Iesu, i te poro haere i te parau apî maitai o te Basileia tei haamauhia. I teie mahana, ua parare roa teie ohipa na te mau fenua atoa nei, mai ta Iesu i faaue mai. — Mataio 24:14.
Eaha ta teie ohipa pororaa e titau ra?
A tahi, te faaiteraa ïa i te mau taata i te parau no nia i te Basileia o te Atua.
A piti, te tautururaa i te mau taata e hinaaro ra e ora i raro aˈe i taua Basileia ra.
Ua faaite maira Iesu e i to tatou nei tau, e faataa-ê-hia te huitaata atoa nei mai te faataa-ê-raa te mamoe i te puaaniho. — Mataio 25:31-46.
Te mau “mamoe” o te feia ïa e here ia Iesu e to ˈna mau taeae. Area te mau “puaaniho” ra eita roa ˈtu ïa.
E roaa i te mau “mamoe” te ora mure ore area i te mau “puaaniho” ra eita ïa.
E ravehia teie ohipa faataa-ê-raa na roto i te ravea o te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia.
Teie te hoê parau tohu a te peropheta Isaia:
“E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra i reira.” — Isaia 2:2.
Tei roto te huitaata nei i “te mau mahana hopea”.
Ua “teitei” te “fare” haamoriraa a Iehova i nia ˈˈe i te mau haapaoraa hape atoa.
“E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.”— Isaia 2:3.
Oia mau, e rave rahi mau taata no te mau nunaa atoa teie e haere mai nei e haamori ia Iehova e o te titau ra i te tahi atu mau taata ia haere atoa mai ia ratou ra. Te haapii ra ratou mea nafea ia ohipa ia au maite i te hinaaro o Iehova.
“E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” — Isaia 2:4.
E feia tahoê hoi e te hau te feia e haamori ia Iehova.
Na roto i te ohipa i ravehia e te Basileia o te Atua, fatata e toru milioni taata no te mau fenua atoa teie e ora nei i raro aˈe i te Basileia.
Te haere mai nei ratou e putuputu i pihai iho i te toea o te feia e tiaturi ra e haere i nia i te raˈi e faatere i pihai iho i te Mesia.
Na te faanahonahoraa a te Atua e horoa mai nei na ratou i te maa varua. — Mataio 24:45-47.
Ua riro ratou ei fetii rahi taeae kerisetiano na te ao atoa nei o te here mau ra hoi te tahi i te tahi. — Ioane 13:35.
Tei ia ratou ra te hau o te feruriraa e e tiaturiraa hoi to ratou. — Philipi 4:7.
Ia oti te parau apî maitai o te Basileia i te porohia, ia oti te mau “mamoe” i te haaputuputuhia, eaha ïa ta te Basileia e rave?
Te haamanaˈo ra oe i te upootiaraa mai te arii haapao maitai ra o Davida i nia i te mau enemi atoa o te nunaa o te Atua? Inaha, e na reira atoa te Arii ra o Iesu.
Ua taotootoâ atoa te arii o Nebukanesa i te hoê tii rahi o tei riro ei taipe no te mau faatereraa atoa o to ˈna tau e tae roa ˈˈenei i to tatou nei tau.
I muri iho, ua ite aˈera oia i te hoê ofai i te ootiraahia mai mai nia mai i te mouˈa, e ua haaparari huˈahuˈa roa i taua tii ra. Taua ofai ra, o te Basileia ïa o te Atua.
E te auraa no teie ohipa i tupu, o te haamouraa ïa o te amuiraa o te mau mea iino e vai nei. — Daniela 2:44.
Teie te tahi mau mea ta te Basileia e haamou roa:
E ore roa te mau haapaoraa hape, mai te hoê ofai mule e taorahia i roto i te moana. — Apokalupo 18:21.
No reira, te feia atoa e here i te Atua e faaitoitohia ˈi ia haere mai i rapae i te haapaoraa hape MAI TEIE ATU NEI. — Apokalupo 18:4.
Fatata roa te Arii ra o Iesu i te ‘tairi i te mau fenua (...) e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra’. — Apokalupo 19:15.
No reira, eita te mau Ite a Iehova e faaô ia ratou i roto i te mau ohipa politita noa ˈtu â ïa e e aufau ratou i ta ratou mau tute e e auraro ratou i te mau ture o to ratou fenua.
E i te pae hopea, e hurihia o Satani iho, te “teni” rahi ra, i roto i te abuso. — Apokalupo 20:2, 3.
O te mau “mamoe” anaˈe ra o te auraro ia Iesu ei Arii o te ora ˈtu mai roto atu i te ati rahi. — Mataio 25:31-34, 41, 46.
Ua ite aˈera te aposetolo Ioane i te hoê orama no nia i te mau “mamoe” e ora mai mai roto mai i te ati rahi.
“Hiˈo atura vau, e inaha e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono, e i mua i te Arenio, ma te ahu teatea i te ahuraa e ma te amaa tamara i to ratou rima.” — Apokalupo 7:9.
Te “feia rahi roa” o te feia ïa e farii i te pororaa o te parau apî maitai.
O te feia “i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra”. — Apokalupo 7:14.
Te faaite ra te mau “amaa tamara” i roto i to ratou rima e te farii popou ra ratou ia Iesu ei Arii no ratou.
Te ahuraa ratou i te mau “ahu teatea” te faaite maira ïa e ua tuu ratou i to ratou tiaturiraa i roto i te tusia o Iesu.
E te “Arenio” ra o Iesu Mesia ïa.
Eaha te mau haamaitairaa ta ratou e fanaˈo nei i teie nei? Te haamanaˈo ra anei oe i te oaoa i itehia i Iseraela a faatere ai te Arii Solomona? O te hoê noa te reira hohoˈa iti no te oaoa e itehia i nia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Arii o Iesu.
E tupu te hau mau i rotopu i te huitaata nei e i rotopu i te taata e te mau animala, mai ta Isaia i tohu mai. — Salamo 46:9; Isaia 11:6-9.
Mai ia Iesu i faaore i te maˈi a parahi mai ai oia i te fenua nei, e faaore roa atoa oia i te maˈi o te huitaata atoa nei. — Isaia 33:24.
Mai ia ˈna i faaamu e rave rahi nahoa taata, e faaore atoa oia i te oˈe e itehia nei e te huitaata. — Salamo 72:16.
Mai ia ˈna i faatia mai i tei pohe ra, e faatia atoa oia i te feia pohe tei ore roa ˈˈenei i nehenehe e auraro i te Basileia o te Atua. — Ioane 5:28, 29.
E faahoˈi rii marû noa mai oia i roto i te huitaata nei i te huru taata tia tei erehia e Adamu.
E ere anei te reira i te hoê huru oraraa faahiahia mau no a muri atu? E hinaaro anei oe e ite i te reira? Mai te peu e e, a faaitoito ia nehenehe o oe atoa iho ia auraro mai teie atu nei i te Basileia o te Atua e ia riro mai ei “mamoe”.
A haapii i te Bibilia ia ite mau oe e o vai mau na te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. — Ioane 17:3.
A amui atu i roto i te feia e auraro ra i te Basileia. — Hebera 10:25.
A haapii i te mau ture no nia i te Basileia e a haapao. — Isaia 2:3, 4.
A pûpû i to oe oraraa no te tavini ia Iehova e a bapetizo atu ai ia oe. — Mataio 28:19, 20.
Eiaha e rave i te mau ohipa iino mai te eiâ, te haavare, te peu taiata, te inu hua i te ava. Eita hoi te Atua e au i te reira. — Korinetia I, 6:9-11.
A haere e poro i te parau apî maitai o te Basileia. — Mataio 24:14.
E, na roto i te tauturu a te Atua, e ite ïa oe i te Paradaiso tei moe na ia Adamu, ia faahoˈi-faahou-hia mai no ta ˈna mau huaai, e i reira atoa oe e ite ai i te tupu-roa-raa teie parau tapu: “Ua faaroo atura vau i te hoê reo rahi no te raˈi maira, i te na ôraa mai e, Inaha tei o te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” — Apokalupo 21:3, 4.
[Tapura i te api 20]
(Hiˈo i te papai)
607 hou to tatou tau. 1914 o ... tau.
hou ... tatou tau. o ... tau.
500 1 000 1 500 2 000 2.520
[Hohoˈa i te api 11]
Aberahama
Isaaka
Iakoba
Iuda
Davida
[Hohoˈa i te api 14]
144.000
[Hohoˈa i te api 16]
Iesu
Adamu