Haapiihia e Iehova tae roa i teie nei mahana
“Ua horoa mai te Fatu ra o Iehova ia ˈu i te arero o te feia ite.”—ISAIA 50:4.
1, 2. (a) No te aha o Iehova i faaineine ai i ta ˈna pǐpǐ here-taa-ê-hia, e eaha te faahopearaa? (b) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te Pu o ta ˈna mau haapiiraa?
O TE Atua ra o Iehova te Orometua haapii i te taime oia a riro ai ei Metua tane. Tau taime i muri aˈe i te orureraa hau o vetahi o ta ˈna mau tamarii, ua faaineine oia i ta ˈna taata haapii maitai roa ˈˈe, ta ˈna Tamaiti fanau tahi, no te hoê taviniraa i nia i te fenua nei. (Maseli 8:30) Te tohu nei te Isaia pene 50 no nia i taua taata haapii ra ma te parau e: “Ua horoa mai te Fatu ra o Iehova ia ˈu i te arero o te feia ite, ia tia ia ˈu i parau atu i te parau au i tei rohirohi ra.” (Isaia 50:4) Ei faahopearaa no to ˈna faaohiparaa i te haapiiraa a to ˈna Metua i to ˈna vairaa mai i nia i te fenua nei, ua riro o Iesu ei pu no te tamahanahanaraa no te feia atoa o tei ‘rohirohi e o tei teimaha.’—Mataio 11:28-30.
2 Ua faatupu o Iesu e rave rahi mau semeio i te roaraa o te senekele matamua. Ua faaaraara oia i te mata o te feia matapo e ua faatia atoa oia i te feia pohe, tera râ ua matau-maitai-hia oia e te feia o to ˈna ra tau ei orometua. Ua pii atoa ta ˈna mau pǐpǐ e te feia i patoi ia ˈna, te orometua. (Mataio 8:19; 9:11; 12:38; 19:16; Ioane 3:2) Aita roa ˈtu o Iesu i imi i te hanahana na roto i te mea o ta ˈna i haapii, ua farii râ oia ma te haehaa e: “Ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei.” “O ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.”—Ioane 7:16; 8:28; 12:49.
Te mau taairaa maitai roa ˈˈe i rotopu i te Orometua e te taata haapii
3. Mea nafea te parau tohu a Isaia i te faaiteraa e te anaanatae nei o Iehova i te feia o ta ˈna e haapii ra?
3 E anaanatae te hoê orometua aravihi i ta ˈna mau taata haapii e haapii râ oia ia ratou ma te taa ê, te haapao maitai e te here. Te faaite ra te Isaia pene 50 e te vai ra i te Atua ra taua huru anaanatae no te feia o ta ˈna e haapii ra. “Te faaara nei oia i tera poipoi, i te poipoi,” ta te parau tohu e tapao ra, “te faaara nei oia i tau tariˈa, ia haapao vau mai te taata e haapii ra.” (Isaia 50:4) Te faahiti ra te parau i ǒ nei no te hoê orometua o te ara i te poipoi no te haapii i ta ˈna mau taata haapii. Ma te faataa i te huru faaohiparaa i te parau tohu, te parau nei te hoê taata tuatapapa bibilia e: “Teie ïa te manaˈo e matara ra, te Taata o te hoo mai i te huitaata, o te hoê . . . ia au i te parau taipe, tei roto i te piha haapiiraa a te Atua; e tei ia ˈna ra te aravihi no te horoa i te haapiiraa ia vetahi ê. . . . E aravihi rahi to te Mesia, na roto i te haapiiraa a te Atua, no te riro ei orometua no te huitaata nei.”
4. Mea nafea to Iesu pahonoraa i te haapiiraa a to ˈna Metua?
4 Ma te tano mau, e tuhaa ta te mau taata e haapii ra i roto i te haapiiraa a to ratou orometua. Mea nafea to Iesu pahonoraa i te haapiiraa a to ˈna Metua? Ua au maite ta ˈna pahonoraa i ta tatou e taio ra i roto i te Isaia 50:5: “Ua faafatafata te Fatu ra o Iehova i tau tariˈa, e aore hoi au i patoˈi atu; aore hoi au i orai tia i muri.” Oia mau, ua hinaaro mau o Iesu e haapii. Ua riro oia mai tei parauhia, ei taata faaroo o te ara maite. Hau atu, ua hinaaro mau oia e rave i te mau mea atoa ta to ˈna Metua e ani atu ia ˈna. E ere roa ˈtu oia i te hoê taata orure hau; maoti râ, ua parau oia e: “Ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to ˈu.”—Luka 22:42.
5. (a) Na te aha e faaite ra e ua ite aˈena o Iesu i te mau mauiui o ta ˈna e faaruru i nia i te fenua? (b) Mea nafea te parau tohu i roto i te Isaia 50:6 i te tupuraa?
5 Te haapapu ra te parau tohu e ua ite te Tamaiti i te faahopearaa ino ia faatupu oia i te hinaaro o te Atua. Te faaitehia ra te reira na roto i te parau a te taata i haapiihia: “Ua tuu noa ˈtu vau i tau tua i te feia i tairi mai; e tau papariˈa i te feia i huhuti i te umiumi; aore hoi au i huna ê atu i tau mata i te vahavaha e te tufatufa haere.” (Isaia 50:6) Mai ta te parau tohu e faaite ra, ua haamauiui-rahi-hia o Iesu i nia i te fenua nei. “Ua tufa ˈtura ratou i te huare i tana mata,” ta te aposetolo Mataio i papai. “Poara ˈtura te tahi pae i te papariˈa.” (Mataio 26:67) Ua tupu te reira i mua i te aro o te mau tia faaroo i te oroa Pasa o te matahiti 33 o to tatou nei tau. Te mahana i muri iho, ua horoa o Iesu i to ˈna tua i te feia e taparahi ia ˈna, a tairi ai te mau faehau Roma ia ˈna ma te aroha ore, i muri aˈe patiti atura ia ˈna i nia i te hoê pou no te haapohe ia ˈna.—Ioane 19:1-3, 16-23.
6. Na te aha e faaite ra e aita roa ˈtu o Iesu i ere noa ˈˈe i te tiaturiraa i roto i Ta ˈna Orometua, e mea nafea te reira i te haamauruuruhia?
6 Aita te Tamaiti, tei haapii-maite-hia na mua ˈˈe, i ere i te tiaturiraa i roto i ta ˈna Orometua. E itehia te reira na roto i ta ˈna i parau i muri aˈe ia au maite i te parau tohu: “E tauturu mai â te Fatu ra o Iehova ia ˈu; i ore ai au i haama ˈi.” (Isaia 50:7) Ua haamaitai-rahi-hia te tiaturiraa ta Iesu i horoa i roto i te tauturu o to ˈna Orometua. Ua faahanahana to ˈna Metua ia ˈna, ma te haamaitai ia ˈna na roto i te hoê tiaraa teitei i nia ˈˈe i te mau tavini atoa a te Atua. (Philipi 2:5-11) Te tiai atoa nei tatou i te mau haamaitairaa rahi mai te peu e e apee maite tatou ma te auraro i te mau haapiiraa a Iehova e eita tatou e “rave i te haerea taa ê.” E hiˈopoa tatou e nafea tatou e faufaahia ˈi i taua haapiiraa ra i to tatou nei tau.
Te hoê porotarama haapiiraa rahi
7. Mea nafea to Iehova haaparareraa i ta ˈna haapiiraa i nia i te fenua nei?
7 Mai ta tatou i tapao i nia nei, ua faaohipa o Iehova i to ˈna Tia i nia i te fenua nei, o Iesu Mesia, no te rave faahope roa i te haapiiraa a te Atua i te roaraa o te senekele matamua. (Ioane 16:27, 28) Ua faaite tamau o Iesu i te Parau a te Atua e ua riro te reira ei niu no ta ˈna haapiiraa, ma te horoa i te hiˈoraa i te feia o ta ˈna e haapii ra. (Mataio 4:4, 7, 10; 21:13; 26:24, 31) I muri aˈe, ua parare te haapiiraa a Iehova i nia i te fenua nei na roto i te taviniraa a te feia i haapiihia. A haamanaˈo na e ua faaue o Iesu ia ratou e: “E haere outou e faariro i te mau fenua ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20) Ia riro anaˈe te mau taata ei pǐpǐ, e tuhaa ïa ratou o te “fare o te Atua ra, . . . te ekalesia o te Atua ora ra.” (Timoteo 1, 3:15) E faaineinehia ratou i roto i te mau amuiraa tataitahi i reira ratou e haapiihia ˈi e Iehova. (Ohipa 14:23; 15:41; 16:5; Korinetia 1, 11:16) Ua tufa-tamau-hia anei te haapiiraa a te Atua tae roa i teie nei mahana?
8. Mea nafea to Iesu faaiteraa e e arataihia te ohipa pororaa i nia i te fenua nei na mua ˈˈe te hopea e tae mai ai?
8 Oia mau, ua na reirahia! E toru mahana na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, ua tohu o Iesu e i muri aˈe i te hopearaa o te faanahoraa o te mau mea, e tupu te hoê ohipa pororaa rahi mau. “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa,” ta ˈna i parau, “o te hopea ihora ïa i reira ra.” Ua faataa roa mai o Iesu i te mauhaa e faaohipahia no te aratai i teie porotarama pororaa e haapiiraa na te ao atoa nei. Ua parau oia no te hoê “tavini haapao maitai e te paari” o te tavini ei arai, aore ra mauhaa, no te horoa na Ta ˈna mau tavini i te maa i te pae varua. (Mataio 24:14, 45-47) Ua faaohipa te Atua ra o Iehova i taua “tavini” ra no te haapao i te mau faufaa o te Basileia i nia i te fenua atoa nei.
9. Na vai i haamau i te tavini haapao maitai e te paari?
9 I teie nei mahana, o te toea o te mau taata aiˈa i roto i te Basileia to roto i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. E mau kerisetiano faatavaihia ratou, te toea e vai ra i nia i te fenua nei o te mau 144 000, e “no te Mesia” hoi ratou e e tuhaa ratou no te ‘huaai o Aberahama.’ (Galatia 3:16, 29; Apokalupo 14:1-3) Nafea outou e ite ai e o vai râ te tavini haapao maitai e te paari? Na roto iho â râ i te ohipa o ta ratou e rave nei e na roto i te apee-maite-raa i te Parau a te Atua, te Bibilia.
10. Eaha te mau ravea e faaohipahia e te pǔpǔ o te tavini no te faateitei i te mau haapiiraa a Iehova?
10 Te faaohipa nei o Iehova i taua “tavini” ra ei mauhaa na ˈna no te haapii i te mau taata i teie nei mahana. Ua farii te feia i roto i te pǔpǔ o te tavini i te iˈoa ra Ite no Iehova i te matahiti 1931. Mai reira mai, ua apiti mai te tahi tau mirioni taata na muri ia ratou e ua farii i taua iˈoa ra e te apiti atoa ra i roto i te pororaa i te Basileia o te Atua. Teie vea, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova, o te mauhaa matamua e faaohipahia e te “tavini” i roto i te ohipa haapiiraa. Teie nei râ, e faaohipa-atoa-hia te tahi atu mau ravea, te vai ra te mau buka, te mau buka iti, te mau vea iti, te mau api parau iti, e te vea ra A ara mai na!.
11. Eaha te mau fare haapiiraa ta te “tavini” i faanaho, e eaha te fa a taua mau fare haapiiraa tataitahi ra?
11 Hau atu, te faaineine nei te “tavini” e rave rahi mau piha haapiiraa. Te vai ra te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, e pae avaˈe te maoro o te faaineine i te mau taata poro apî no te taviniraa mitionare i roto i te mau fenua ěê, e te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa e piti avaˈe te maoro, o te faaineine i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu tei ore i faaipoipohia no te tahi tuhaa o te taviniraa teotaratia taa ê. Te vai atoa ra te Haapiiraa no te taviniraa o te Basileia, i reira te mau matahiapo e te mau tavini tauturu kerisetiano e haapii-tamau-hia ˈi no nia i ta ratou mau hopoia i roto i te amuiraa, e te Haapiiraa no te taviniraa pionie, o te horoa i te ravea na te mau tavini e poro ra ma te taime taatoa ia aravihi roa ˈtu â ratou i roto i ta ratou ohipa pororaa.
12. Eaha te tapao taa ê o te hebedoma o te porotarama haapiiraa?
12 Te tahi atu tuhaa o te porotarama, o te haapiiraa ïa o na putuputuraa e pae i te mau hebedoma atoa i roto hau atu i te 75 500 amuiraa a te mau nunaa o Iehova na te ao nei. Te huti rahi ra anei outou i te mau vahi faufaa o taua mau putuputuraa ra? Na roto i to outou ara-maite-raa i te mau aˈoraa e horoahia, te faaite ra anei outou i te tiaturiraa papu e tei roto outou, na roto i te tahi atu parau, i te fare haapiiraa a te Atua? Te ite maitai ra anei vetahi pae e te haere ra outou i mua i te pae varua e te vai ra ia outou ra “te arero o te feia ite”?—Isaia 50:4; Timoteo 1, 4:15, 16.
Haapiihia i roto i te mau putuputuraa a te amuiraa
13. (a) Eaha te vahi faufaa ta Iehova e haapii nei i ta ˈna mau tavini i teie nei mahana? (b) Nafea tatou ia faaite i te mauruuru no Te Pare Tiairaa?
13 Te haamataro taa ê nei o Iehova i ta ˈna mau nunaa na roto i te hoê haapiiraa hebedoma o te Bibilia, ma te faaohipa i Te Pare Tiairaa ei tauturu no te haapiiraa. Te hiˈo ra anei outou i taua putuputuraa ra ei ravea e haapiihia ˈi outou e Iehova? Noa ˈtu e te faatano ra te Isaia 50:4 na mua i nia ia Iesu, e nehenehe atoa e tano no te feia o te fanaˈo nei i te mau faanahoraa a te Atua ia noaa ia ratou “te arero o te feia ite.” E nehenehe outou e faaite e te haafaufaa nei outou i Te Pare Tiairaa na roto ïa i te taioraa i te mau vea atoa ia tae anaˈe mai. I muri iho, ia tuatapapahia Te Pare Tiairaa i roto i te amuiraa, e nehenehe outou e faaite i to outou mauruuru ia Iehova na roto i te taeraa mai e na roto i te faaineineraa no te faaite i mua i te taatoaraa i to outou tiaturiraa.—Hebera 10:23.
14. (a) No te aha e haamaitairaa faufaa mau te pahonoraa i te putuputuraa? (b) Eaha te mau huru pahonoraa faaitoito rahi aˈe a te feia apî roa?
14 Te mauruuru ra anei outou e na roto i ta outou mau pahonoraa i te putuputuraa, te apiti nei outou i roto i te hoê tuhaa o te porotarama rahi a Iehova i te pae o te haapiiraa? Ma te papu, te horoaraa i te pahonoraa i te mau putuputuraa, e ravea faufaa roa e nehenehe ai outou e faaaraara te tahi e te tahi ‘i te here . . . e te mau ohipa maitatai.’ (Hebera 10:24, 25) E nehenehe atoa anei te mau tamarii e rave i te hoê tuhaa i roto i taua porotarama haapiiraa ra? Oia mau, e nehenehe ta ratou. E faaitoito mau â te mau pahonoraa no roto roa mai i te mafatu e horoahia e te feia apî i te mau taata paari aˈe. I te taime tano, e itoitohia te feia apî aˈe i ta tatou mau putuputuraa na roto i te mau pahonoraa a te mau tamarii ia anaanatae hau atu â ratou i te parau mau i roto i te Bibilia. Ua faariro te tahi mau taurearea ei peu na ratou i te taio-noa-raa i ta ratou pahonoraa i roto roa i te paratarapha aore ra te faahiti-faahou-raa na muri mai i te hoê taata paari o te parau atu i roto i to ratou tariˈa. Teie nei râ, mea faaitoito rahi aˈe ia faaineine-maitai-hia ta ratou mau pahonoraa. E faahanahana mau taua huru pahonoraa ra i to tatou Orometua Rahi e ta ˈna porotarama haapiiraa hanahana mau.—Isaia 30:20, 21.
15. Eaha ta te mau metua e rave no te tauturu i te mau tamarii ia pahono ma te aravihi?
15 Ua riro mau ei oaoaraa ia hiˈo i te mau tamarii o te hinaaro ra e apiti i roto i te arueraa i to tatou Atua. Ua haafaahiahia o Iesu i te mau huru arueraa a te mau tamarii apî. (Mataio 21:15, 16) Ua tapao te hoê matahiapo kerisetiano e: “I to ˈu tamariiriiraa, ua hinaaro vau e pahono i te haapiiraa o te Pare Tiairaa. I muri aˈe i to ˈu tautururaahia ia faaineine i te hoê pahonoraa, e titau to ˈu metua tane e ia faahiti au i te pahonoraa e hitu aˈe taime.” Peneiaˈe i te roaraa o ta outou haapiiraa bibilia o te utuafare, outou e te mau metua, e nehenehe outou e tauturu i ta outou mau tamarii ia faaineine i te mau pahonoraa na roto i ta ratou iho mau parau i roto i te mau paratarapha maiti-maitai-hia i roto i Te Pare Tiairaa. A tauturu ia ratou ia haafaufaa i te haamaitairaa rahi o te apitiraa i roto i te porotarama haapiiraa a Iehova.
16. Eaha te faufaa o te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, e o vai tei tapaohia i roto i taua haapiiraa ra?
16 E tia atoa e ia haapao-maite-hia te haapiiraa i roto i te tahi atu mau putuputuraa kerisetiano, e horoahia ra e te feia tei ia ratou ra te haamaitairaa e tatara i te mau haamaramaramaraa e te feia e faaroo ra i te mau aˈoraa e vauvauhia. Ua hau atu i te 50 matahiti i teie nei, ua faaohipa o Iehova i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia i te mau hebedoma atoa no te faaineine i te tahi tau mirioni tane e vahine ia faaite i te poroi o te Basileia ma te aravihi atu â. Ua faaôhia te feia o te apiti nei ma te itoito i roto i te amuiraa, tae noa ˈtu i te feia no haamata noa ˈtura i te amui i te mau putuputuraa, a tamau noa ˈi ratou i te pee i te hoê huru oraraa tei tuea i te mau faaueraa tumu kerisetiano.
17. (a) No teihea fa taa ê i haamauhia ˈi te Putuputuraa huiraatira? (b) Eaha ta te taeae orero e tapea mai i roto i to ˈna feruriraa?
17 Te tahi atu ravea e ravehia ra mea maoro i teie nei, o te porotarama ïa o te haapiiraa o te Putuputuraa huiraatira. Mai ta te iˈoa e faaite ra, ua haamau-taa-ê-hia te putuputuraa no te haamatau i te mau taata e ere i te Ite i te mau haapiiraa tumu a te Bibilia. No reira, e tia i te taata o te horoa i te oreroraa parau ia faaite i te mau haamaramaramaraa ia nehenehe te feia i amui mai ia taa i te poroi ta ratou e faaroo ra no te taime matamua. Teie ïa te auraa oia hoi te faataaraa i te mau parau mai te “mamoe ê atu,” te mau “taeae,” e te “toea,” e mau parau aita te feia e ere i te Ite e taa noa ˈˈe. I te mea e e mau tiaturiraa aore ra e mau huru oraraa tei taa ê roa i to te mau Papai to te mau taata o tei amui mai i te Putuputuraa huiraatira—tei farii-noa-hia e te totaiete taata i teie nei mahana—e tia i te taata orero ia haapao maitai eiaha e ata i taua huru tiaturiraa ra aore ra huru oraraa ra.—A faaau e te Korinetia 1, 9:19-23.
18. Eaha te tahi atu â mau putuputuraa o te hebedoma a te amuiraa, e eaha ta ratou mau tapao?
18 Ua riro te Haapiiraa buka a te amuiraa ei putuputuraa i reira e haapiihia ˈi te mau buka i faaineinehia i raro aˈe i te aratairaa a te tavini haapao maitai e te paari, i te mau hebedoma atoa ma te rave i te Bibilia. Te haapiihia ra te buka ra Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei! i teie nei i roto e rave rahi mau fenua. Ua faataahia te Putuputuraa no te taviniraa no te faaaravihi i te mau tavini a Iehova i roto i te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia ma te taime taatoa e no te faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ.—Mataio 28:19, 20; Mareko 13:10.
Haapiihia i roto i te mau putuputuraa rahi aˈe
19. Eaha te mau haaputuputuraa rahi aˈe ta te “tavini” e faanaho i te mau matahiti atoa?
19 Ua hau atu i te hanere matahiti, ua faaineine te ‘tavini haapao maitai’ i te mau haaputuputuraa e te mau tairururaa no te haapii e no te faaitoito taa ê i te mau kerisetiano mau. E faatupuhia e toru haaputuputuraa rahi i teie nei i te mau matahiti atoa. Te vai ra te tairururaa mahana taa ê e ravehia e te hoê pǔpǔ amuiraa no te faatupu i te hoê tuhaa haaati. I te roaraa o te matahiti, e faatupu na tuhaa haaati atoa e piti mahana tairururaa e piihia tairururaa haaati. Hau atu, te vai ra te hoê haaputuputuraa e piihia tairururaa mataeinaa, e amui mai e rave rahi tuhaa haaati. I te tahi mau matahiti, e faaaanohia te mau tairururaa nunaa. Ua riro mau taua mau haaputuputuraa rahi e te mau hoa Ite no te mau fenua atoa ei ravea faaitoitoraa i te faaroo o te mau nunaa a Iehova!—A faaau e te Deuteronomi 16:16.
20. Eaha te haapapu-rahi-hia i roto i te mau haaputuputuraa rahi a te mau Ite no Iehova?
20 I te matahiti 1922, a amui ai fatata e 10 000 taata i Cedar Point, Ohio, i te fenua Marite, ua faaitoitohia te feia i putuputu mai e te taeae orero: “Teie te mahana o te mau mahana atoa. A hiˈo na, te faatere nei te Arii! O outou to ˈna mau tia. No reira a faaite, a faaite, a faaite, i te Arii e to ˈna basileia.” I te roaraa o taua mau tairururaa rahi mau ra, ua faaitehia te haapiiraa rahi taa ê i nia i te ohipa pororaa. Ei hiˈoraa, i te tairururaa nunaa i te oire no New York i te matahiti 1953, ua faaarahia e ua haamauhia te hoê porotarama tei faaineinehia no te poro i tera e tera fare i roto i te mau amuiraa atoa. E faahopearaa maitai tei itehia na roto i te haamauraahia te reira i nia i te pororaa i te Basileia i roto e rave rahi mau fenua.
Faaineinehia e te Atua no te haapii
21. Eaha te haamaitairaa ta tatou e hinaaro nei e farii, ma te ore e haamoe i ta ˈna opuaraa?
21 Papu maitai, e porotarama haapiiraa faahiahia mau ta Iehova i nia i te fenua atoa nei i teie nei mahana! E nehenehe te feia atoa o te fanaˈo i te reira e haapiihia e te Atua, oia, e vai ratou i rotopu i te feia i horoahia “te arero o te feia ite.” Auê hoi haamaitairaa rahi ia vai, mai ta tatou e nehenehe e parau, i roto i te piha fare haapiiraa a te Atua e! Tera râ, ia farii anaˈe tatou i taua haamaitairaa ra, eiaha ïa tatou ia haamoe i ta ˈna opuaraa. Ua haapii o Iehova ia Iesu ia nehenehe atoa oia e haapii atu ia vetahi ê, e ua haapii o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e tia ia ratou ia faatupu i te hoê â ohipa mai ta ˈna i rave, i roto râ i te hoê faito rahi aˈe. Hoê â huru atoa, ua faaineinehia tatou i roto i te porotarama haapiiraa rahi a Iehova no te opuaraa e haapii ia vetahi ê.—Ioane 6:45; 14:12; Korinetia 2, 5:20, 21; 6:1; Timoteo 2, 2:2.
22. (a) Eaha te mau fifi ta Mose e ta Ieremia i faaruru, e nafea râ i te faatitiaifaroraahia? (b) Eaha te haapapuraa e vai ra ia tatou nei e e haapao te Atua e ia tupu te pororaa i te Basileia?
22 Te parau atoa ra anei outou mai ia Mose ra e, “E ere au i te taata parau,” aore ra mai ta Ieremia i parau, “Aore hoi au i ite i te parau”? E tauturu Iehova ia outou mai ta ˈna i tauturu ia ratou. “Ei pihai-atoa-iho vau i to vaha,” ta ˈna i parau ia Mose. E ua parau oia ia Ieremia e: “Eiaha oe e mǎtaˈu . . . ei pihai atoa iho hoi au ia oe.” (Exodo 4:10-12; Ieremia 1:6-8) I to te mau aratai faaroo hinaaroraa e haamamû i ta ˈna mau pǐpǐ, ua parau o Iesu e: “Ia mamû noa ratou nei, ua pii noa mai ïa te mau ofai nei.” (Luka 19:40) Aita râ e faufaa e ia tuô te mau ofai, e aita hoi e faufaa i teie nei mahana no te mea te faaohipa nei o Iehova i te arero o te feia ite no te faaite i ta ˈna poroi o te Basileia.
E nehenehe anei outou e pahono?
◻ Eaha te mau taairaa maitai roa i rotopu i te Orometua e te taata haapii e haamatarahia ra i roto i te Isaia pene 50?
◻ Mea nafea to Iehova faanahoraa i te hoê porotarama haapiiraa rahi mau?
◻ Eaha vetahi mau tuhaa o te porotarama haapiiraa a Iehova?
◻ No te aha e haamaitairaa faahiahia mau ia apiti atu i roto i te porotarama haapiiraa a Iehova?
[Hohoˈa i te api 16]
E pinepine te mau pahonoraa a te mau tamarii i te faaitoito i te feia paari aˈe