VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/7 api 26-29
  • O vau anaˈe iho aita râ i faaruehia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O vau anaˈe iho aita râ i faaruehia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Farereiraa matamua e te parau mau o te Bibilia
  • O vau anaˈe iho i teie nei
  • Farereiraa e te faanahonahoraa
  • Te tairururaa e, a tahi ra, te bapetizoraa
  • Te hoˈiraa ˈtu i te Mouˈa Gambier
  • Te mau hopoia apî
  • Te tamau-noa-raa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa
  • Ua itehia ia ˈu te taoˈa faufaa rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/7 api 26-29

O vau anaˈe iho aita râ i faaruehia

FAATIAHIA E ADA LEWIS

Ua hinaaro noa vau e faaea e o vau anaˈe. Ua papu roa atoa ia ˈu e na reira—i te tahi taime mea puai roa taua manaˈo ra—i roto i te mau ohipa atoa ta ˈu e rave. Ua ite atoa vau e e mea ohie roa ia riro ei taata huna ore i te parau, e no taua huru ra ua roohia vau i te tahi mau fifi i te roaraa o te mau matahiti.

TERA râ, te mauruuru nei au e aita te Atua ra o Iehova i faarue ia ˈu no teie nei mau hapa. Na roto i te haapiiraa i ta ˈna Parau, ua nehenehe au e taui i to ˈu huru e ua tavini au i te mau faufaa o to ˈna Basileia tau 60 matahiti te maoro. Mai to ˈu tamariiriiraa mai â, mea au roa na ˈu te mau puaahorofenua, e ua faahaamanaˈo pinepine te tauturu a te Atua no te haavîraa i to ˈu hinaaro etaeta e nafea mau te hoê tavaha e faaohipahia ˈi no te haavî i te hoê puaahorofenua.

Ua fanauhia vau i pihai iho i te hoê tairoto ninamu i te Mouˈa Gambier i te pae Auteralia Apatoa i te matahiti 1908. E fare hamaniraa û ta to ˈu mau metua, e o vau te tamahine matahiapo o na tamarii e vau. Ua pohe to matou metua tane i to matou nainai-noâ-raa. Ua rahi roa ˈtu â ta ˈu hopoia no te tereraa o te fare hamaniraa û, i te mea e ua titauhia to ˈu na taeae matahiapo e piti ia rave i te ohipa i rapae au i te fare no te afai mai i te tahi moni no te utuafare. Ua titau te oraraa i roto i te fare hamaniraa û i te rave-puai-raa i te ohipa.

Farereiraa matamua e te parau mau o te Bibilia

E pee na to matou utuafare i te Ekalesia Presbytérien, e e mau melo haapao roa e te faaohipa matou i ta matou haapaoraa. Ua riro vau ei orometua haapiiraa sabati e ua haapao maitai au i te hopoia e haapii atu i te mau tamarii no nia i te mea ta ˈu i tiaturi e mea tia oia i te pae varua e i te pae morare.

I te matahiti 1931 ua pohe to ˈu papa ruau, e i rotopu i ta ˈna mau taoˈa te vai ra e rave rahi mau buka papaihia e te peretiteni a te Taiete Watch Tower, o J. F. Rutherford. Ua haamata vau i te taio i te mau buka The Harp of God e Creation, a rahi noa ˈtu â vau i te taio, rahi noa ˈtu â atoa vau i te maere i te haapiiraa e e rave rahi mau mea o ta ˈu i tiaturi e o ta ˈu i haapii atu i te mau tamarii aita ïa te reira i turuhia e te Bibilia.

Ua huru ê roa vau i to ˈu iteraa e e ere te nephe taata nei i te mea pohe ore, eita te rahiraa o te mau taata e haere i nia i te raˈi ia pohe anaˈe ratou, e aita e haamauiuiraa mure ore i roto i te po auahi no te feia iino. Ua huru ê atoa vau i to ˈu iteraa e e ere te haapaoraa i te sabati i te mahana sabati i te mau hebedoma atoa i te hoê titauraa kerisetiano. Ua tia ïa ia ˈu ia rave i te hoê faaotiraa fifi mau: e faaau maite i te mau haapiiraa tutuu a te amuiraa faaroo kerisetiano aore ra e haamata i te haapii i te parau mau o te Bibilia. Aita vau i haamaoro no te rave i te hoê faaotiraa oia hoi e faarue i to ˈu mau taairaa atoa e te Ekalesia Presbytérien.

O vau anaˈe iho i teie nei

Aita to ˈu utuafare, to ˈu mau hoa, e te feia matau no te ekalesia tahito i mauruuru i to ˈu faaiteraa i to ˈu hinaaro e faarue i te ekalesia e e ore faahou e haapii i te haapiiraa sabati. E i to ratou iteraa e ua apiti atu vau i te mau taata a te Haava Rutherford mai tei piihia na, ua faauˈana roa ˈtu â te reira i te afaifairaa parau. Aita vau i tuu-mau-hia i te hiti, ua faaite râ te rahiraa o to ˈu utuafare e o to ˈu mau hoa tahito i te toetoe i nia iho ia ˈu, no te faaiti roa ia ˈu.

Hau atu vau i te haapii e i te hiˈopoa i te mau irava faahitihia i roto i te mau buka ta ˈu i taio, hau atu vau i te ite i te faufaaraa ia poro i mua i te taata. Ua haapii au e te haere nei te mau Ite no Iehova na tera e tera fare ei tuhaa o ta ratou taviniraa i mua i te taata. I taua râ taime, aita e Ite i roto i to matou mataeinaa. No reira, aita te hoê noa ˈˈe taata i faaitoito aore ra i faaite ia ˈu e mea nafea ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Mataio 24:14) Ua moemoe roa ïa vau.

Teie râ, ua taˈi noa i roto i to ˈu tariˈa te piiraa o te faaueraa a te Bibilia e poro ia vetahi ê, e ua faaoti au e e tia ia ˈu ia haere e poro noa ˈtu eaha te huru. I muri aˈe i to ˈu pure-noa-raa, ua faaoti au e haere i te mau fare o te feia e noho ra i pihai iho mai no te haapii noa ia ratou i te mau mea ta ˈu i haapii i roto i ta ˈu mau tuatapaparaa e no te tamata i te faaite ia ratou i taua mau mea ra i roto i ta ratou iho Bibilia. Te fare matamua ta ˈu i haere, o te fare ïa o te taata haapao i ta ˈu haapiiraa sabati tahito. E ere roa ˈtu ta ˈna pahonoraa toetoe e ta ˈna mau parau tano ore no nia i to ˈu faarueraa i te ekalesia i te hoê haamataraa faaitoito mau. Tera râ, ua faatupu vau i te tahi mahanahana e te tahi puai matau-ore-hia i roto mai ia ˈu i to ˈu faarueraa i to ˈna fare e to ˈu tamau-noa-raa i te haere na te tahi atu mau fare.

Aita vau i farerei mau i te patoi-roa-raa, ua maere râ vau i te tâuˈa-ore-raa taatoa o to ˈu mau hoa tahito no te ekalesia i to ˈu haereraa e farerei ia ratou. Ma te maere e te inoino, ua faaruru vau i te patoiraa etaeta mau o to ˈu taeae matahiapo, o tei faahaamanaˈo ia ˈu i te mau parau a Iesu e: “E haavarehia ra outou e to outou mau metua, e te mau taeae, e to outou iho fetii, e to outou mau taua iho; . . . E e vahiahia mai outou e te taata atoa i to ˈu nei iˈoa.”—Luka 21:16, 17.

E taata faahoro puaahorofenua aravihi mau vau i to ˈu taurearearaa, no reira ua faaoti au e te ravea oioi roa ˈˈe no te tapae i te mau fare o te mau taata, mea na nia ïa i te puaahorofenua. Ua tauturu te reira ia ˈu ia haere atea roa ˈtu â na te mau tuhaa fenua i te mataeinaa. Teie nei râ, i te hoê avatea ua titapou ta ˈu puaahorofenua e ua topa i nia i te hoê purumu heehee, e ua parari to ˈu upoo. No te hoê taime, ua mǎtaˈu vau e eita paha vau e ora mai. I muri aˈe i taua ati ra, mai te peu e mea haumi aore ra mea heehee te purumu, e tere au na nia iho i te pereoo puaahorofenua e te sulky maoti i te faahoro i te hoê puaahorofenua.a

Farereiraa e te faanahonahoraa

Tau taime i muri aˈe i to ˈu ati, ua tere mai te hoê pǔpǔ taata poro ma te taime taatoa, piihia i teie nei e pionie, i te mataeinaa o te Mouˈa Gambier. No te taime matamua, ua nehenehe ïa vau e tauaparau i mua roa mai i te mau hoa faaroo. Hou ratou a reva ˈi, ua faaitoito ratou ia ˈu ia papai i te amaa a te Taiete Watch Tower e ia ani e nafea vau ia rave i te ohipa pororaa i mua i te taata na roto i te hoê ravea nahonaho aˈe.

I muri aˈe i to ˈu papairaa i te Taiete, ua fanaˈo vau i te mau buka, te mau buka iti, e te hoê api parau tei papaihia i nia iho te mau parau ta ˈu iho e faaohipa i te mau uputa. Ua hau atu vau i te piri atu i to ˈu mau taeae e tuahine i te pae varua maoti te mau rata no ǒ mai i te amaa ra. Tera râ, i to te pǔpǔ pionie faarueraa e te haereraa i te tahi atu oire, ua moemoe roa ˈtu â vau.

Ei faahopearaa o to ˈu poro-tamau-raa i te tuhaa fenua matauhia i te mau mahana atoa—na nia iho â râ i te puaahorofenua e te sulky—ua mataro-maitai-hia vau i roto i te mataeinaa. I te hoê â taime, ua nehenehe au e haapao i ta ˈu mau ohipa matauhia i te vahi faaapuraa. Mai reira mai ua faaea to ˈu utuafare i te patoi i ta ˈu tereraa ohipa matauhia e aita i tutava i te haafifi mai. E maha matahiti te maoro ua tavini au mai te reira te huru oia hoi ei taata poro o te parau apî maitai o vau anaˈe iho ma te bapetizo-ore-hia.

Te tairururaa e, a tahi ra, te bapetizoraa

I te avaˈe eperera 1938, ua tere te taeae Rutherford i Auteralia. Ua tupu atura te patoiraa puai a te mau upoo faatere haapaoraa i te faaoreraahia te parau faaau no te Fare Oire no Sydney. Teie nei râ, i te pae hopea roa, ua noaa mai te parau faatia ia faaohipa i te Tahua Tuaro. Ua haamaitai mau te tauiraa tauê o te mau faanahoraa, i te mea e e rave rahi tausani taata o tei nehenehe e fariihia i te Tahua Tuaro rahi. Tau 12 000 taata o tei haere mai, e au ra e ua faarahihia te anaanatae o te rahiraa e te patoiraa no ǒ mai i te mau upoo faatere haapaoraa ra i ta matou rururaa.

Ma te faatanohia e te tere o te taeae Rutherford, ua faatupu-atoa-hia te hoê tairururaa e rave rahi mahana i te hoê vahi i pihai iho ia Sydney. I reira hoi to ˈu faataiperaa i to ˈu pûpûraa ia ˈu i te Atua ra o Iehova na roto i te bapetizoraahia i roto i te pape. E nehenehe anei outou e feruri i to ˈu oaoa, a tahi ra vau e apiti ai i te mau hanere taeae e tuahine no te fenua rahi no Auteralia atoa mai?

Te hoˈiraa ˈtu i te Mouˈa Gambier

I to ˈu hoˈiraa ˈtu i te fare, ua moemoe roa vau, tera râ, ua hau atu â vau i te opua papu i te rave mai tei maraa ia ˈu i roto i te ohipa o te Basileia. Aita i maoro roa ua matau atura vau i te utuafare Agnew—o Hugh, ta ˈna vahine, e ta raua e maha tamarii. Te ora nei ratou i roto i te oire no Millicent, e 50 kilometera noa te atea i te Mouˈa Gambier, e e 50 kilometera ta ˈu e ratere no te haere atu e no te hoˈi mai na nia i te puaahorofenua e te sulky no te faatere i te hoê haapiiraa bibilia tamau e o ratou. I to ratou fariiraa i te parau mau, ua ore to ˈu moemoe.

Aita i maoro, ua haamauhia te hoê pǔpǔ no te ohipa pororaa faanahohia. I muri iho, ma te oaoa, ua haamata to ˈu metua vahine i te anaanatae mai e i te apiti mai ia ˈu no te hoê tere e 100 kilometera te atea no te haapiiraa e te pǔpǔ haamau-apî-hia. Mai taua taime ra mai â, ua faaitoito-noa-hia o Mama e ua tauturuhia o ˈna, noa ˈtu e tau matahiti noa na mua ˈtu to ˈna bapetizoraahia. Aita ïa vau i moemoe faahou!

E maha i roto i ta matou pǔpǔ iti o tei riro ei pionie, na tamahine Agnew e toru—o Crystal, o Estelle, e o Betty—e o vau iho. I muri iho, i te omuaraa o te mau matahiti 1950, ua haere na tamahine e toru atoa ra i te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower. Ua tonohia ratou ei mitionare i Inidia e i Sri Lanka, te tamau noâ ratou i te tavini i reira ma te haapao maitai.

I te avaˈe tenuare 1941 ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova i Auteralia, ua haa oioi ïa matou. Ua ohi matou i te mau mea atoa ta matou i faaohipa i roto i te taviniraa—te mau buka, te mau matini faataˈi pehe afaifai, te mau ripene faaharuharuhia o te Bibilia, e e rave rahi atu â—e e afai atu ai i roto i te hoê afata auri aano. I muri iho ua tuu matou te afata auri i roto i te hoê fare iti e ua faanaho matou i te reira i roto i te mau haapueraa matie mǎrô no te tahuna i te reira.

Noa ˈtu te opaniraa, ua tamau noa matou i ta matou pororaa na te mau fare, ma te haapao maitai râ, ma te faaohipa noa i te Bibilia ia tauaparau anaˈe i te mau fatu fare. E tahuna na vau i te mau vea e te mau buka iti i raro aˈe i te parahiraa o ta ˈu puaahorofenua e e huti noa vau i te reira i rapae ia ite anaˈe au e te anaanatae ra te taata i te poroi o te Basileia. I te pae hopea, i te avaˈe tiunu 1943, ua faaorehia te opaniraa, e ua nehenehe faahou matou e opere i te mau buka i mua i te taata.

Te mau hopoia apî

I te matahiti 1943, ua pûpû vau ia ˈu iho ei pionie, e i te matahiti i muri iho ua faarue au i te Mouˈa Gambier no te tahi atu tuhaa taviniraa. Na mua roa, ua titau-manihini-hia vau ia tavini no te hoê taime poto i te amaa a te Taiete i Strathfield. I muri aˈe ua fanaˈo vau, te tahi i muri aˈe i te tahi, i te mau tuhaa taviniraa i roto i te mau oire nainai i Nouvelle-Galles du Sud i te pae apatoa e i Victoria i te pae tooa o te râ. Teie râ, hoê o ta ˈu mau tuhaa taviniraa o tei haamaitai roa ˈˈe i te pae varua oia hoi o te hoê ïa amuiraa rahi no te oire o Melbourne. No te mea hoi e no ǒ mai au i te hoê oire nainai, e rave rahi mea ta ˈu i haapii i to ˈu taviniraa i reira.

I roto i ta ˈu tuhaa taviniraa i te vahi no Gippsland e mataeinaa no Victoria, ua faatere mâua to ˈu hoa pionie, o Helen Crawford, e rave rahi mau haapiiraa bibilia e i roto i te hoê taime poto noa, ua ite mâua i te haamauraahia te hoê amuiraa. E tuhaa fenua i te mataeinaa rahi mau to taua vahi ra, e no te faauta ia matou, e pereoo uira tahito e te papu ore to matou. I te tahi taime e tere na matou na nia iho, i te rahiraa râ o te taime e turai na matou i te pereoo. Auê ïa vau i te manaˈonaˈo i te puaahorofenua e! I te tahi taime, ua nehenehe mau vau e parau e: “E horoa vau i te mau mea atoa (eiaha râ te Basileia) ia roaa mai te hoê puaahorofenua!” I roto i te rahiraa o te mau oire o taua mataeinaa ra i teie nei mahana, te vai ra te mau amuiraa puai mau e te mau Piha maitatai o te Basileia.

I te matahiti 1969, ua tonohia vau i Canberra, te oire pu no Auteralia. Ua titau te reira e ia faaohipa-taatoa-hia te aravihi e e rave rahi mau huru tupuraa no te poro, i te mea e ua farerei pinepine matou i te mau rave ohipa o te mau fare tia hau ěê e rave rahi. Te tavini noâ nei au i ǒ nei, aita râ i maoro aˈenei ua poro rahi au i te mau vahi tapihaaraa o te oire.

I te matahiti 1973, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e haere atu i te mau tairururaa rarahi i te mau Hau Amui no Marite. Te tahi atu ohipa faahiahia mau o to ˈu oraraa o te riroraa ïa ei tia o te tairururaa i te matahiti 1979 e ua haere au e mataitai i te fenua Iseraela e te fenua Jordanie. Mea putapû mau â ia mataitai i te mau vahi faahitihia i roto i te Bibilia e ia feruri hohonu i nia i te mau ohipa i tupu na i taua mau vahi ra. Ua nehenehe vau e ite eaha râ te huru ia painu anaˈe na nia i te Miti Pohe, e to ˈna mau ǒ pape rahi avaava, e i te roaraa o to matou tere i Petra i te fenua Jordanie, ua nehenehe faahou vau e faahoro i te hoê puaahorofenua. Ua faahaamanaˈo te reira ia ˈu i te mau mahana matamua e maoti te mau puaahorofenua i nehenehe ai au e haere na te mau vahi purara ê i te mataeinaa e haaparare i te poroi o te Basileia.

Te tamau-noa-raa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa

Ua puai noa to ˈu hinaaro e tamau noa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa noa ˈtu e ua paari au maoti te mau faanahoraa i ravehia mai te Haapiiraa no te taviniraa pionie e te mau putuputuraa pionie ia au maite i te mau tairururaa haaati, tae noa ˈtu i te faaitoitoraa tamau ta te mau tiaau ratere i horoa mai. E nehenehe mau vau e parau e ua aratai maite Iehova i te mau ohipa, inaha ua riro te tau i vai ai au o vau anaˈe iho ei ohipa tahito.

E 87 matahiti to ˈu i teie nei, e i muri aˈe i to ˈu taviniraa tau 60 matahiti te maoro ia Iehova, teie ta ˈu parau faaitoitoraa i te feia o te ore atoa e huna i te parau e o tei faaea o ratou anaˈe iho: A auraro noa i te aratairaa a Iehova. Eita e ore o Iehova i te tauturu ia tatou ia haavî i to tatou huru e huna ore i te parau, e e faahaamanaˈo noa ia tatou e noa ˈtu e e moemoe pinepine tatou, eita roa ˈtu oia e faarue ia tatou.

[Nota i raro i te api]

a Te hoê sulky, o te hoê ïa pereoo mama e piti huira.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono