VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/1 api 28-31
  • Ua itehia ia ˈu te taoˈa faufaa rahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua itehia ia ˈu te taoˈa faufaa rahi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te huru oraraa a to ˈu utuafare
  • Te iteraa i te taoˈa faufaa mau
  • Te mau tere pororaa e to ˈu metua tane
  • Te faarururaa i te mau tamataraa e rave rau
  • Te taviniraa i Adelaide
  • O vau anaˈe iho aita râ i faaruehia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • To ˈu peeraa i te mau taahiraa avae o to ˈu nau metua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te hoê tiarama no te mau fenua e rave rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/1 api 28-31

Ua itehia ia ˈu te taoˈa faufaa rahi

FAATIAHIA MAI E FLORENCE WIDDOWSON

I te mea e te topa ra te mahana, faaoti ihora mâua e puhapa i pihai iho i te hoê tai roto. E ere i te vahi maitai roa ia puhapa e piti vahine, ua manaˈo râ mâua e mea tano no te hoê noa ïa po. Te haa ra vau no te faaetaeta i ta mâua tiahapa, e te tunu ra o Marjorie i te maa no te po.

NO OTI noa iho vau i te tupai e te hamara i nia i te patia tiahapa hopea i to ˈu iteraa i te tahi mea e faanuu ra i pihai iho i te hoê tumu raau pouri tâpûhia. “Ua ite anei oe i teie tumu raau i te nuuraa?” o ta ˈu i tuô atu ia Marjorie.

“Aita,” ta ˈna i tuô mai, ma te huru ê rii.

“Te nuu mau ra oia,” o ta ˈu i tuô atu. “A horoa mai na i te titata!”

Ma te rave i te reira e te toi i nia i to ˈu tapono, haere atura vau i te pae o te tai roto. Ua fatata roa vau i te piri i te tumu raau, faura maira te hoê tane!

“E tano anei ia inu i te pape o te tai roto?” ta ˈu i parau ma te reo maumau.

“E ere,” ta ˈna i pahono taue mai, “ahiri e hinaaro oe i te pape inu, e tii ïa vau i te reira na oe.”

Aita vau i farii i ta ˈna tauturu, e ua topa te hau i to ˈna huri-taue-raa e i to ˈna revaraa. Ma te ruru, ua horo vau i muri ma te faaite ia Marjorie i te ohipa i tupu. Ua tuu oioi mâua i te puhapa i raro, ma te rave i ta mâua mau tauihaa e faarue ihora mâua. I muri iho ua faaitehia mai e no matara noa mai teie tane mai te fare tapearaa.

Noa ˈtu â ïa e pinepine te taata maimi auro e puhapa i ô nei i te tuhaa fenua auro i Auteralia i te matahiti 1937, e feia maimi taoˈa taa ê ïa mâua. Te maimi ra mâua i te taata taoˈa rahi na te Atua.

Te huru oraraa a to ˈu utuafare

Hanere matahiti i teie nei, e taata tupai auri to ˈu metua tane i roto i te oire rii no Porepunkah i roto i te hau no Victoria. Ua fanauhia vau i reira i te matahiti 1895, e ua paari au e ta ˈu e maha tuane i pihai iho i te Anavai Ovens, i raro mai i te Mouˈa ra o Buffalo. E haere tamau to ˈu nau metua i te Union Church, e e haere au i te haapiiraa sabati, e o to ˈu metua tane te taata haapao.

I te matahiti 1909, ua roohia to ˈu metua vahine i te maˈi mafatu i te tupuraa te hoê vero ino mau e pohe ihora i roto i te rima a to ˈu metua tane. E i te omuaraa o te matahiti 1914, ua faarue te hoê o to ˈu mau tuane i te fare, e maa hora i muri ihora ua faahoˈihia mai o ˈna—ua pohe oia. Ua haapohe o ˈna ia ˈna iho. Ua rahi hau atu â to matou oto i te haapiiraa a te ekalesia e o te poauahi te tiai maira ia ˈna, no te mea te parauhia ra e e hara o te ore roa e faaorehia te haapoheraa ia ˈna iho.

I muri aˈe i taua â matahiti ra o te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei tei haamata, e ua tapao e piti o to ˈu mau tuane e reva na te ara ei faehau. Ua turai te mau parau apî riaria no nia i te haamaniiraa toto e te mauiui rahi ia matou e ono potii apî, e to ˈu metua tane atoa ïa, ia haamata i te tuatapapa i te buka Bibilia o Ioane.

Te iteraa i te taoˈa faufaa mau

Te vai ra ta Ellen Hudson te hoê buka Ua fatata roa te tau (beretane), a Charles Taze Russell. Ua ohipa to ˈna anaanatae rahi no teie buka i nia i te toea a to matou pǔpǔ. I to ˈna iteraa e hoê noa ïa teie buka no na e ono buka e teie te upoo parau Te mau haapiiraa i roto i te mau Papai (beretane), ua hapono oia i te hoê rata i te Taatiraa o te Feia haapii Bibilia o te mau nunaa atoa i Melbourne ma te ani i te toea o te mau buka. Ua farii ta matou pǔpǔ e tuatapapa i te buka matamua, Te Faanahoraa Tau a te Atua (beretane), i roto i ta matou haapiiraa hebedoma.

A feruri na i te rahi o te oaoa a to ˈu metua tane e to ˈu iho atoa i te iteraa e aita e poauahi e ura noa. Ua ore ïa te mǎtaˈu e te tapeahia ra to ˈu tuane i roto i te poauahi. Ua ite ia matou te parau mau e tei roto te feia pohe i te hoê huru ite-ore-roa-raa, mai te taoto ra te huru, e aita ratou e ora ra i roto i te hoê vahi haamauiuiraa. (Koheleta 9:5, 10; Ioane 11:11-14) Ua faaoti te tahi pae o te pǔpǔ e haere e poro i te taata tapiri i te mau parau mau o ta matou i ite. No te haere i te mau fare tapiri e rave ïa matou i te pereoo taataahi e no te mau fare e vai ra i rapae i te oire te pereoo puaahorofenua e piti huira.

Ua haere au i tera e tera fare no te pororaa no te taime matamua i te Mahana Faaearaa Tamaˈi i te 11 no novema 1918. E toru i rotopu i to matou pǔpǔ haapiiraa tei tere e 80 kilometera i te oire no Wangaratta no te opere i te api parau iti Te Pupiti a te mau Taata (beretane). E rave rahi matahiti i muri iho, no te hoê poro faanahohia i te tuhaa fenua atea, to ˈu farereiraa i te tupuraa i faahitihia i te omuaraa.

I te matahiti 1919, ua haere au i te hoê tairururaa a te Feia haapii Bibilia i Melbourne. I reira, i te 22 no eperera 1919, ua pûpû vau ia ˈu iho no Iehova ma te bapetizo i roto i te pape. Ua faarahi teie amuraa maa i te pae varua i to ˈu mauruuru no te taoˈa faufaa rahi i te pae varua no te Basileia o te mau raˈi e no te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei.—Mataio 13:44.

Aita vau i hoˈi i te fare i muri aˈe i te tairururaa ua farii râ vau i te titauraa e tahoê atu ia Jane Nicholson, te hoê tuahine poro taime taatoa, no te hoê avaˈe pororaa. Ta mâua tuhaa fenua e vahi faaapu e faaamuraa puaatoro ïa na te pae o te Anavai King. Maa matahiti noa i teie nei, ua tavirihia i reira te hohoˈa taviri The Man From Snowy River.

I te matahiti 1921 ua noaa ia matou te aratai Bibilia maitai roa La harpe de Dieu (farani). Ua haamata to ˈu metua tane i te faaohipa i te reira ei buka irava no ta ˈna haapiiraa sabati, e rave rahi mau metua tei patoi mai ma te ani ia ˈna ia faarue. Ua na reira iho â oia. I muri iho ua noaa ia matou te vea iti Poauahi, e te mau uiraa maere mau i nia i te api matamua, “Eaha mau te reira? O vai to reira? E nehenehe anei ratou e haere mai i rapae au?” Ua oaoa roa to ˈu metua tane i teie mau haapapuraa maramarama a te Bibilia no nia i teie tumu parau e ua haamata oia i reira iho i te opere i te mau vea iti i tera e tera fare. E mau hanere vea iti ta ˈna i vaiiho i roto i to matou oire rii e i te mataeinaa i pihaiiho.

Te mau tere pororaa e to ˈu metua tane

Ua nehenehe i to ˈu metua tane ia hoo mai i te hoê pereoo uira no te faaite i te taata i te vahi atea te poroi o te Basileia. Ei taata tupai auri mea matau aˈe na ˈna te mau puaahorofenua, no reira o vau atura te taata faahoro pereoo. I te haamataraa, e faaea mâua i te po i te hotela. Aita i maoro roa mâua i te iteraa e mea moni rahi roa, e ua haamata mâua i te puhapa.

Ua faanaho to ˈu metua tane i te parahiraa pereoo i mua ia nehenehe vau e taoto i roto i te pereoo. E haamau mâua i te tiahapa iti i rapae ia taoto to ˈu metua tane i roto i te po. I muri aˈe i to mâua puhaparaa e rave rahi hebedoma, e hoˈi mâua i Porepunkah, e i reira to ˈu metua tane e iriti faahou ai i ta ˈna fare toa taata tupai auri. E haafaahiahia noa mâua i te mea e te vai noa ra e rave feia hoo tei aufau mai i ta ratou tarahu ia pee ta mâua mau haamâuˈaraa no te tereraa pororaa i muri iho.

E rave rahi feia aau tae tei farii maitai i ta mâua mau tere e te tahi pae ua farii ïa i te haapiiraa Bibilia i te fare. Te vai ra i teie nei e hitu amuiraa e ta ratou iho mau Piha o te Basileia i te vahi i reira to matou pǔpǔ rii no Porepunkah i te taviniraa. O vai hoi te haavahavaha i “te mahana parau rii haihai ra”?—Zekaria 4:10.

I te matahiti 1931, ua tere to ˈu metua tane e o vau iho e 300 kilometera na nia i te mau purumu ino mau ia tae i te rururaa taa ê, i reira matou i te raveraa mai i te iˈoa apî, “Ite no Iehova.” Ua î roa mâua i te oaoa rahi i teie iˈoa otahi no roto mai i te mau Papai. (Isaia 43:10-12) Te faaite maramarama ra teie iˈoa ia matou hau atu i te iˈoa papu ore “Feia Haapii Bibilia o te mau Nunaa atoa,” mea na reira matou i matauhia na mua ˈˈe.

I te hoê mahana i to ˈu pororaa i roto i te oire no Bethanga, ua farerei vau i te orometua no taua vahi ra no te Ekalesia Beretane. Ua riri oia e ua haamata i te maimi i te mau buka e rave rahi i vaiihohia, ma te ani i te taata ia horoa mai ia ˈna ta ratou mau buka. I muri aˈe ua tutui oia i te mau buka i mua i te huiraatira i ropu mau i te oire. Aita te opuaraa a ta teie ohipa au ore rahi i manuïa.

I muri aˈe i to ˈu faaiteraa i te piha ohiparaa a te amaa a te Taiete i te ohipa i tupu, ua neneihia te hoê rata na te huiraatira no te faautua i te ohipa i ravehia e te orometua. Ua faanaho-atoa-hia te mau pereoo î i te mau Ite no te opere i te mau rata na te mataeinaa taatoa. I muri aˈe ua hoˈi to ˈu metua tane e o vau iho e poro i roto i te oire, e rave rahi atu â mau buka ta mâua i vaiiho. Ua hinaaro te taata o te oire e ite eaha ra te vai ra i roto i teie mau papai “opanihia!”

Te taata matamua tei farii i te parau o te Bibilia i te pae apatoerau no Victoria i muri aˈe i ta mâua pororaa o Milton Gibb ïa. I rotopu i te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei e te tahi atu, e haapii maite o ˈna i te mau buka a te Taiete ta mâua e vaiiho atu ia ˈna. I te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei, ua haamaere oia ia mâua i te na ôraa e: “I teie nei e pǐpǐ vau na orua.”

Ua oaoa iho â mâua i ta ˈna faaotiraa, ua faataa râ vau e: “Eita, Milton. E ere oe i te hoê o ta ˈu mau pǐpǐ.”

“E pǐpǐ ïa vau na Rutherford [oia te peretiteni no te Taiete Watch Tower].”

Ua tapao faahou â vau e: “Eita, e ere atoa oe i te hoê pǐpǐ na Rutherford, te tiaturi nei râ vau e e pǐpǐ oe na te Mesia.”

Ua riro papu o Milton Gibb ei hoê o te mau taoˈa faufaa rahi no reira vau i horoa ˈi e rave rahi mau matahiti i te maimiraa ia ratou. E matahiapo kerisetiano oia e e piti o ta ˈna mau tamaroa, e e mea itoito atoa te tahi atu mau melo o ta ˈna utuafare i roto i te amuiraa.

Te faarururaa i te mau tamataraa e rave rau

Noa ˈtu te opaniraahia e te ture te ohipa a te mau Ite no Iehova i Auteralia i te avaˈe tenuare 1941, ua tamau noa matou i te poro, ma te rave i te Bibilia anaˈe iho. I reira mau atura ta ˈu taviniraa i te taime taatoa ei pionie i te aniraahia vau e hoˈi i te fare no te haapao i to ˈu metua tane tei roohia i te maˈi ino mau. I muri iho, ua maˈi-atoa-hia vau e e tia ia tâpûhia vau. E maa taime tei titauhia ia ora ta ˈu maˈi, ua itehia râ ia ˈu te parau mau a te tǎpǔ a te Atua: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.” (Hebera 13:5) Ua tamahanahana te hoê tuahine kerisetiano ia ˈu ma te parau mai e: “A haamanaˈo e Flo, e ore roa oe e faaea o oe anaˈe iho. O oe e o Iehova te mea puai aˈe i te mau taime atoa.”

E tae ihora i te hopea o te 13 hebedoma o te maˈi a to ˈu metua tane here rahi e. I te 26 no tiurai 1946, ua tapo oia i te mata i roto i te pohe. Ua fanaˈo oia i te oraraa, e ta ˈna tiaturiraa no te raˈi ïa. (Philipi 3:14) No reira e 51 matahiti to ˈu, e ua faaea noa vau pihai iho i to ˈu Papa i to ˈu apîraa, e o vau anaˈe iho ïa i teie nei. I reira farerei atura vau i ta ˈu tane. Ua faaipoipo mâua i te matahiti 1947 e ua haamata mâua i te taviniraa pionie. Aita râ teie tau oaoa i vai maoro, ua paiuma roa te toto i roto i to ˈna roro i te matahiti 1953 e ua riro oia ei huma.

Ua ino-roa-hia te paraparau a ta ˈu tane, e mea fifi roa ia tauaparau ia ˈna. O te reira te tuhaa fifi roa ˈˈe i te aupururaa ia ˈna. E teimaha roa te feruriraa i te tamataraa e taa eaha ra ta ˈna e faaitoito ra i te parau. Noa ˈtu â e te ora ra mâua i te vahi aore e amuiraa fatata, aita roa ˈtu Iehova i faarue ia mâua i taua mau matahiti tamataraa ra. Ua tamau noa vau i te haapii i te mau haamaramarama hopea a te faanahonahoraa, e no nia atoa i te maa i te pae varua e vai ra i roto i te mau vea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! I te 29 o te avaˈe titema 1957, pohe ihora tau tane herehia e au.

Te taviniraa i Adelaide

O vau anaˈe faahou â. Eaha ïa ta ˈu e rave? E farii-faahou-hia ra anei au ei tavini i te taime taatoa noa ˈtu e ua faaea vau e pae matahiti te maoro? Ua fariihia vau e hoo atura vau i ta ˈu fare e ua haamata faahou vau i te taviniraa pionie i Adelaide, te oire pu o Auteralia i te pae Apatoa. E hinaarohia te mau pionie i reira i taua taime ra, e ua nominohia vau i roto i te amuiraa o Prospect.

I te mea e e mǎtaˈu vau i te faahoro i te pereoo i nia i te purumu î i te mau pereoo, hoo atura vau i ta ˈu pereoo e ua rave faahou vau i te pereoo taataahi. Ua na reira vau e tae roa ˈtu i te 86raa o to ˈu matahiti, e ua piihia vau i taua vahi ra e “te vahine rii i nia i te pereoo taataahi ninamu.” E ua tae te taime e mǎtaˈu rahi vau i te faahoro i rotopu i te mau pereoo; e au ra e e ruru noa te huira e vai ra i mua. Te tupuraa hopea ua tae ïa i te hoê avatea i to ˈu toparaa i roto i te nanai raau. ‘Ua ravai,’ ta ˈu i parau ia ˈu iho e ua haere avae faahou â ïa vau.

Tau matahiti i muri iho, tei te hoê tairururaa, ua paruparu roa to ˈu avae, e no reira ua tâpûhia vau i te tuatiraa ivi o te tauupu. Mea maitai roa vau i muri aˈe i te tâpû e tae roa ˈtu i te taime e ua topa vau i raro no te hoê uri rahi. E titauhia te tahi atu â rapaauraa, e mai reira mai e rave vau i te tootoo no te hahaere. E mea maitai â to ˈu feruriraa. Mai ta te hoê hoa e parau ra: “E au ra e eita to oe tino paari e nehenehe e aifaito i to oe feruriraa e au i to te taurearea ra te huru.”

I te maororaa o te mau matahiti, ua ite au i te tupuraa te mau amuiraa no Adelaide, te maraaraa, e te tatuhaaraahia. E i te matahiti 1983, e 88 matahiti to ˈu, ua faarue vau i Adelaide no te ora e te hoê utuafare i Kyabram i roto i te hau o Victoria, i reira vau i te oraraa ahuru matahiti oaoa. E tamau noa â vau i te haere e poro; na te mau hoa o te amuiraa e faahoro ia ˈu no te farerei faahou i te feia e rave tamau i ta ˈu mau vea. E haere mai teie mau taata maitatai i pihai iho i te pereoo ia nehenehe vau e paraparau atu ia ratou.

Ma te feruriraa i nia i te 98 matahiti o to ˈu oraraa, e haamanaˈo noa vau i te feia haavare ore e te haapao maitai o tei arue ia Iehova e o vau atoa, to ˈu iho â râ metua tane faahiahia mau. E au ra e o vau te ora hau atu i to ˈu mau hoa haapao maitai o te taviniraa pionie. Auê ïa oaoaraa rahi te tiai maira ia ˈu ia amui atu vau i te feia e tufa i te tiaturiraa e ora i roto i te Basileia a te Atua i nia i te raˈi, e taoˈa faufaa rahi mau ïa teie!

[Hohoˈa i te api 28]

Ua bapetizohia vau i te 22 no eperera 1919

[Hohoˈa i te api 31]

Te oaoa noa ra vau i te taviniraa ia Iehova e ua fatata vau i te 100 matahiti

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono