Mau taata e ora amui i roto i te hoê “fenua” i haamau-faahou-hia
“E parauhia râ outou, O te mau tahuˈa na Iehova; e mairihia outou, O te mau tavini o to tatou Atua.”—ISAIA 61:6.
1, 2. (a) Eaha te huru o te mau peroseluto i Iseraela? (b) Eaha te huru feruriraa o te mau melo o te “feia rahi roa” i faaitehia i to tatou nei tau?
I TAHITO ra, ua tavini o Iseraela i te tau oia e mau ai i to ˈna haapao maitai, i nia i te tahua o teie nei ao ei ite no te hanahana o Iehova. (Isaia 41:8, 9; 43:10) E rave rahi mau taata ěê tei farii e tei haere mai e haamori ia Iehova ma te tahoê atu i To ˈna nunaa i maitihia. Inaha, ua parau atu ratou i to Iseraela i ta Ruta i parau atu ia Naomi: “To oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua.” (Ruta 1:16) Ua auraro ratou i te mau faaueraa a te faufaa a te Ture, ua peritomehia te mau tane. (Exodo 12:43-48) Ua faaipoipo vetahi mau vahine i te mau ati Iseraela. Ua riro mai hoi o Rahaba no Ieriko e o Ruta te vahine ati Moabi ei mau tupuna vahine no Iesu Mesia. (Mataio 1:5) Ua riro taua mau peroseluto ra ei tuhaa na te amuiraa o Iseraela.—Deuteronomi 23:7, 8.
2 Mai te mau peroseluto no Iseraela, ua parau atoa te “feia rahi roa” i te toea faatavaihia e: “E haere atoa matou i ǒ na; ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Apokalupo 7:9; Zekaria 8:23) Te farii nei ratou e o te “tavini haapao maitai e te paari” taua mau kerisetiano faatavaihia ra e no te mea hoi e te ohipa amui nei ratou ma te autahoê e riro ai te feia faatavaihia e te “mau mamoe ê atu” e “hoê aˈe nǎnǎ, e hoê hoi tiai.” (Mataio 24:45-47; Ioane 10:16) Eaha ïa te tupu i nia i te feia rahi roa ia noaa i to ratou mau taeae faatavaihia, ta ratou haamaitairaa i nia i te raˈi? Eiaha na ratou e mǎtaˈu. I roto i teie ‘mau mahana hopea,’ ua rave o Iehova i te faaineineraa no taua taime ra.—Timoteo 2, 3:1.
Te hoê “fenua” i te pae varua
3. Eaha te mau “raˈi apî” i tohuhia mai e Petero, e afea ra i te haamauraahia?
3 Ua tohuhia mai te faanahoraa i nia i te raˈi ta te mau 144 000 kerisetiano faatavaihia e apiti atu e te aposetolo Petero. Teie ta ˈna i parau: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) Ua haamauhia taua mau “raˈi apî” ra i te matahiti 1914 ra, a faarirohia ˈi te Mesia ei Arii i roto i te Basileia i nia i te raˈi. Tera râ, eaha ˈtura ïa no te “fenua apî”?
4. (a) Eaha te ohipa manaˈo-ore-hia i tupu i te matahiti 1919 ra? (b) Eaha te ‘nunaa i fanauhia i te mahana hoê’ e eaha te ‘fenua taatoa e fanau mai ma te mauiui’?
4 I te matahiti 1919 ra, ua tatara maira o Iehova i te toea faatavaihia i te faatîtîraa a Babulonia Rahi. (Apokalupo 18:4) I te hiˈoraa a te mau aratai a te amuiraa faaroo kerisetiano, aita roa ˈtu taua ohipa peapea mau ra i manaˈohia e e tupu. Ia au i te reira, te na ô ra te Bibilia e: “O vai tei faaroo aˈenei i te parau mai teie nei? o vai tei ite i te parau mai teie nei mau parau te huru? e fenua atoa anei te fanau mai i te mahana hoê? e fanau mai anei te fenua taatoa mai te amoraa mata nei?” (Isaia 66:8) A fa mai ai te amuiraa faatavaihia i mua i te mau nunaa, ei nunaa faatiamâhia, ua riro atoa ïa oia ei nunaa i “fanau mai i te mahana hoê.” Eaha ˈtura ïa te “fenua”? I roto i te hoê auraa parau, e tuati noa te reira i te pae varua i te fenua o Iseraela i tahito ra. O te tuhaa hoi o te taviniraa tei horoahia mai i te ‘nunaa,’ i fanau-apî-hia, te hoê vahi i reira te mau parau tohu no nia i te Paradaiso o te buka a Isaia e ite ai i te hoê tupuraa i te pae varua i to tatou nei tau. (Isaia 32:16-20; 35:1-7; a faaau e te Hebera 12:12-14.) Noa ˈtu eaha te vahi tei reira te hoê kerisetiano e faaea ˈi, tei roto oia i taua “fenua” ra.
5. Eaha te pu i itehia i te matahiti 1919 ra? A faataa mai na.
5 Eaha ïa to te reira auraa e te “fenua apî” i tohuhia mai e Petero? E tupu maite hoi taua ‘nunaa’ apî ra i fanauhia i te matahiti 1919 ra, i roto i te hoê “fenua” i haamau-faahou-hia, i roto i te hoê faanahonahoraa e ati tia ˈˈe te ao nei e o te mau taata e arue ia Iehova aita i faatavaihia, te mau melo o taua fanahonahoraa ra. E ora ˈtu teie faanahonahoraa i Aramagedo i roto i te ao apî a te Atua. Mai te reira te huru, e nehenehe ïa taua nunaa nei e faarirohia ei pu no te totaiete taata parau-tia, mai te fenua apî e vai mai i muri aˈe i te haamouraahia te ao a Satani.a I te ropuraa o te mau matahiti 1930, ua haaputuputuhia te feia faatavaihia, ei pǔpǔ, i roto i te fenua i haamaitai-faahou-hia. E mai reira mai, te tapao i titauhia o te haaputuputuraa ïa i te feia rahi roa o te mau mamoe ê atu, tei taeahia hoi i teie mahana fatata i te pae mirioni. (Apokalupo 14:15, 16) E rahi roa anei te taata i nia i te “fenua”? Eita, e nehenehe to ˈna mau otia e faarahihia mai te peu e e titauhia. (Isaia 26:15) Oia mau, mea faahiahia mau ia ite i to ˈna nunaa ia tupu mai te toea faatavaihia ia faaî i te “fenua” i te ‘hotu’—te maa varua e faaoraora e e faaitoito. (Isaia 27:6) Tera râ, eaha te tiaraa o teie mau mamoe ê atu i roto i te “fenua” haamau-faahou-hia o te nunaa o te Atua?
Te mau taata ěê e ohipa ra i roto i te “fenua”
6. Mea nafea to te mau taata ěê haaraa i roto i te “fenua” o te nunaa o te Atua?
6 Mai te mau peroseluto i te fenua o Iseraela i auraro i te Ture a Mose, e auraro atoa te feia rahi roa i teie nei mahana i te mau faaueraa a Iehova. Ma te haapiihia e to ratou mau taeae faatavaihia, te haapae roa nei ratou i te haamoriraa hape e te haapao nei i te huru moˈa o te toto. (Ohipa 15:19, 20; Galatia 5:19, 20; Kolosa 3:5) Te here nei ratou ia Iehova ma to ratou mafatu atoa, to ratou manaˈo, to ratou nephe, e to ratou puai atoa e te here nei hoi i to ratou taata-tupu mai ia ratou atoa ra. (Mataio 22:37; Iakobo 2:8) I Iseraela i tahito ra, ua tauturu te mau peroseluto i roto i te paturaa i te hiero o Solomona e ua turu i te pae no te haamau-faahou-raa i te haamoriraa mau. (Paraleipomeno 1, 22:2; Paraleipomeno 2, 15:8-14; 30:25) I teie mahana, te apiti atoa ˈtu nei te feia rahi roa i roto i te mau opuaraa i te pae no te paturaa. Ei hiˈoraa, te tauturu nei ratou no te patu i te mau amuiraa e te mau tuhaa haaati, eita ïa e taiohia te mau ohipa materia e ravehia no te mau paturaa, mai te mau Piha no te Basileia, te mau Piha Tairururaa, e te mau mea e hinaarohia e te amaa.
7. Eaha te ohipa i tupu na mua ˈˈe i te hopoi-tîtî-raahia i Ierusalema a ore ai te mau ati Levi e navai no te faatupu i te mau taviniraa i te hiero?
7 I te matahiti 537 hou to tatou nei tau, a hoˈi atu ai o Iseraela mai te faatîtîraa mai i Babulonia, ua haamata aˈera ratou i te faanaho i te taviniraa i te vahi o te hiero. Tera râ, aita te mau ati Levi i hoˈi atu, i rahi roa. No reira, ua horoahia ˈtura i roto i te mau Netinimi—te mau taata ěê i peritomehia tei riro hoi na mua ˈˈe ei tauturu no te mau ati Levi—te mau haamaitairaa e rave rahi i roto i te taviniraa i te hiero. Aita râ to ratou tiaraa i tuati i to te mau tahuˈa no roto mai i te opu no Aarona.b—Ezera 7:24; 8:15-20; Nehemia 3:22-26.
8, 9. Mea nafea te mau mamoe ê atu i te apiti-rahi-raa ˈtu i roto i te ohipa i te pae no te taviniraa moˈa i roto i te mau mahana hopea?
8 Ua pee te mau kerisetiano faatavaihia i teie mahana i taua hiˈoraa ra. A fatata noa ˈtu ai te “tau hopea”, te iti noa ˈtura te mau melo faatavaihia i roto i te “fenua” o te nunaa o te Atua. (Daniela 12:9; Apokalupo 12:17) Ia au i te reira, te faatupu nei te feia rahi roa i teie nei, i te tuhaa rahi o te ohipa e horoahia i roto i te “taviniraa moˈa.” (Apokalupo 7:15) Ma te apee i te aratairaa a to ratou mau taeae faatavaihia, te “pûpû [nei ratou] i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.” ‘Eita e moehia ia ratou i te hamani maitai e te horoa,’ ua ite hoi ratou e “te mauruuru roa ra hoi te Atua i te reira tusia.”—Hebera 13:15, 16.
9 Hau atu, ia hiˈohia te feia rahi roa e maraa noa ˈtura ei tau hanere tausani i te mau matahiti atoa, te titau-rahi-hia ra ïa i te tauturu. I te hoê tau, na te mau kerisetiano faatavaihia anaˈe i haapao i te reira. I teie nei, ua haamauhia te mau mamoe ê atu no te haapao i te rahiraa o te mau amuiraa, o te mau tuhaa haaati, o te mau mataeinaa e te mau amaa. I te matahiti 1992 ra, ua horoahia i vetahi o ratou te haamaitairaa e amui atu i roto i te mau putuputuraa a te mau tomite a te Tino Aratai e ua amui atu hoi ratou i roto i te mau aparauraa a te mau tomite eita râ ratou e apiti atu i roto i te mau opuaraa hopea e ravehia e te Tino Aratai. Tera râ, e tapea te mau mamoe ê atu i to ratou haapao maitai i to ratou mau hoa kerisetiano faatavaihia e ua riro ei haamaitairaa na ratou i te tururaa ia ratou i nia i to ratou tiaraa tavini haapao maitai e te paari na Iehova.—Mataio 25:34-40.
“Mai te tavana”
10, 11. Ma te apee i te hiˈoraa o te tahi mau ati Philiseti, mea nafea te tahi mau enemi na mua ˈtu o te nunaa o te Atua, tauiraa i to ratou haerea? E na roto i teihea faahopearaa?
10 Ua tohuhia mai te parau no te huru faaohiparaa a te tavini haapao maitai e te paari i te mau mamoe ê atu no te haapao i te tahi mau hopoia, i roto i te Zecharia 9:6, 7. E taio hoi tatou e: “E tâpû-ê-hia e au te teoteo o te Philiseti. E rave-ê-hia e au te toto i to ˈna vaha, e ta ˈna ra mau mea faufau i roto i to ˈna ra niho: e riro atoa tei toe, no to tatou Atua ïa, e riro hoi oia mai te tavana i Iuda; e riro hoi Ekerona mai te ati Iebusi ra.”c E mau enemi rahi roa te mau ati Philiseti no te nunaa o Iehova, mai te ao a Satani i teie nei mahana. (Ioane 1, 5:19) Mai te mau ati Philiseti i faaore-roa-hia ei nunaa, na reira atoa teie nei ao e to ˈna mau tuhaa i te pae faaroo, politita, e tapihooraa tauihaa, fatata roa ratou i te ite atu i te riri haamou o Iehova.—Apokalupo 18:21; 19:19-21.
11 Tera râ, ia au i te mau parau a Zekaria, ua taui vetahi mau ati Philiseti i to ratou haerea, e te faahohoˈa ra hoi te reira i te tahi mau taata o teie nei ao i teie mahana o te ore hoi e faatupu noa i te au ore e o Iehova. E faaore ratou i te mau haamoriraa idolo e ta ˈna mau oroa faaroo e te mau tusia au ore e e tamâhia hoi ratou i mua i te aro o Iehova. I to tatou nei tau, e itehia taua mau “Philiseti” ra i taui i roto i te feia rahi roa.
12. I to tatou nei tau, mea nafea te ati “Ekerona” i te riroraa ei ati “Iebusi”?
12 Ia au i te parau tohu, e riro te tuhaa rahi o te oire Philiseti “mai te ati Iebusi ra.” Ua riro atoa te mau ati Iebusi i te hoê tau ei enemi no Iseraela. Ua haruhia o Ierusalema e ratou e tae roa ˈtu i te taime te oire e roaa ˈi ia Davida. Tera râ, ua riro maira vetahi pae o te feia i ora mai i te mau tamaˈi e o Iseraela ei mau peroseluto. Ua tavini ratou i roto i te fenua o Iseraela ei tîtî e ua horoahia hoi ia ratou ra te haamaitairaa e ohipa i roto i te paturaa i te hiero. (Samuela 2, 5:4-9; Paraleipomeno 2, 8:1-18) I teie mahana, te mau ati “Ekerona” i hoˈi atu e haamori ia Iehova, ua horoa-atoa-hia na ratou te mau haamaitairaa i te pae no te taviniraa i roto i te “fenua” i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te tavini haapao maitai e te paari.
13. Eaha te mau tavana i te tau tahito ra?
13 Te na ô ra o Zekaria e e riro te mau ati Philiseti mai te tavana i Iuda. Te parau hebera ra ʼal·luphʹ, ia hurihia na roto i te parau ra “tavana,” te auraa ra “raatira tausani” ïa (aore ra, “aratai”). E tiaraa teitei roa te reira. Mai te huru ra ïa e e 13 anaˈe tavana to te nunaa no Edoma. (Genese 36:15-19) Eita te parau ra “tavana” e faaohipa-pinepine-hia ia faahitihia te parau no Iseraela, o te parau râ “upoo (aore ra raatira) o te hoê tausani” te fa pinepine mai. Ia Mose i nomino i te mau tia no te nunaa o Iseraela, ua titau oia i te “mau raatira tausani no Iseraela.”d E 12 o ratou, papu maitai iho â ïa tei auraro i te aratairaa a Mose. (Numera 1:4-16) Oia atoa, i roto i te faanahonahoraa a te nuu, tei raro aˈe te mau raatira tausani i te tenerara aore ra i te arii.—Samuela 2, 18:1, 2; Paraleipomeno 2, 25:5.
14. Mea nafea te “Philiseti” i teie mahana i te riro mai te tavana?
14 Aita o Zekaria i tohu mai e e riro te Philiseti i taui i to ˈna haerea ei tavana i Iseraela. Eita te reira e tano, no te mea e ere o ˈna i te ati Iseraela mau. E riro râ oia mai te tavana ra e mau i te hoê tiaraa mana mai to te hoê tavana. E ua haapapu-mau-hia hoi te reira. E i te mea hoi e ua iti mai te numera o te toea o te mau kerisetiano faatavaihia e ua paari roa e rave rahi o ratou e ora ra, na te mau mamoe ê atu faaineine-maitai-hia ïa e tauturu ia ratou, ei auraa parau. Eita ratou e hinaaro e na nia ˈˈe i to ratou mau taeae faatavaihia. Tera râ, te horoa mai nei te tavini haapao maitai e te paari i te mana i nia ia ratou mai tei hinaarohia i roto i te “fenua”, ia nehenehe te faanahonahoraa a te Atua ia tamau â i te haere i mua ma te nahonaho maitai. E itehia te hoê tupuraa mai teie te huru i roto i te tahi atu parau tohu.
Mau tahuˈa e mau taata faaapu
15. (a) I roto i te tupuraa te Isaia 61:5, 6, o vai ma “te mau tahuˈa a Iehova,” e afea ratou e tavini ai mai te reira te huru i roto i to ˈna auraa mau? (b) O vai te “feia ěê” e rave i te ohipa faaapu a Iseraela, e—i roto i te hoê auraa i te pae varua—eaha ta taua ohipa ra e titau ra?
15 Te na ô ra te taioraa i roto i te Isaia 61:5, 6, e: “E na te taata ěê e tia mai e faaamu i ta outou mau nǎnǎ; e te mau tamarii o te taata ê ra te riro ei faaapu, e ei tope vine na outou. E parauhia râ outou, O te mau tahuˈa na Iehova; e mairihia outou, O te mau tavini o to tatou Atua. E amu outou i te maitai no te mau fenua nei; e arue outou i to ratou ra hinuhinu.” I teie mahana, “te mau tahuˈa a Iehova” o te mau kerisetiano faatavaihia ïa. I roto i te hoê auraa hopea, e tavini ratou ei “tahuˈa na Iehova . . . , o te mau tavini o to tatou Atua,” i roto i te Basileia o te raˈi. (Apokalupo 4:9-11) O vai te “feia ěê” e haapao i te ohipa faaapu? O te mau mamoe ê atu ïa e faaea ra i roto i te “fenua” o te Iseraela a te Atua. Eaha mau na te ohipa tiai, faaapu, e tope vine e horoahia ˈtu ia ratou ra? I roto i te hoê auraa faufaa roa i te pae varua, e tuati teie mau ohipa i te parau no te tauturu, no te faaamuraa i te maa e no te haaputuraa i te mau taata.—Isaia 5:7; Mataio 9:37, 38; Korinetia 1, 3:9; Petero 1, 5:2.
16. Na vai hoi e rave i te ohipa i roto i te “fenua” o te nunaa o te Atua?
16 I teie nei, te ora nei â te hoê numera iti haihai roa o te mau Iseraela i te pae varua i nia i te fenua nei o te mau nei i te ohipa tiai, faaapu e tope vine i te pae varua. Ia tahoê atu te amuiraa faatavaihia i te Mesia, e vaiihohia mai te taatoaraa o taua ohipa nei i te mau mamoe ê atu. Inaha, e tuuhia hoi te ohipa hiˈopoaraa i te taata i roto i te “fenua”, i roto i te rima o te mau mamoe ê atu e te aravihi, o te haapaohia mai ta te buka Ezekiela e parau ra, ei pǔpǔ raatira.—Ezekiela, pene 45, 46.e
Te faaoromai nei te “fenua”
17. Eaha te mau faaineineraa ta Iehova i rave i roto i te roaraa o teie mau mahana hopea?
17 Oia mau, eiaha na te feia rahi roa ia mǎtaˈu! Ua rave o Iehova i te mau faaineineraa rarahi no ratou. Te hoê tupuraa faufaa roa ˈˈe i nia i te fenua nei i roto i teie mau mahana hopea, o te haaputuputuraa ïa e o te tapaoraa i te mau melo faatavaihia i te tapao taati. (Apokalupo 7:3) I te tau râ te reira e tupu ai, e aratai o Iehova i te mau mamoe ê atu ia tahoê mai ia ratou i roto i te hoê fenua i te pae varua i haamau-faahou-hia. I reira, ua faaamuhia ratou i te pae varua e ua faaineinehia no te ora i te hoê oraraa kerisetiano. Hau atu, ua haapii-maitai-hia ratou i roto i te taviniraa moˈa, e tae noa ˈtu i roto i te tuhaa no te hiˈopoaraa. Te mauruuru rahi nei ratou ia Iehova e i to ratou mau taeae i te pae varua faatavaihia, no te reira.
18. Na roto i teihea ohipa o te tupu e tapea ˈi te mau mamoe ê atu i to ratou haapao maitai i roto i te “fenua” o Iseraela i te pae varua?
18 Ia aro mai o Goga no Magoga i ta ˈna aroraa hopea i nia i te nunaa o te Atua, e tapea te mau mamoe ê atu i to ratou haapao maitai i pihai iho i te toea faatavaihia i roto i te “fenua rii aua-ore-hia ra.” E vai noa mai â te mau mamoe i roto i taua “fenua” ra ia ora ˈtu ratou i te haamouraa o te mau nunaa e ia tomo atu i roto i te ao apî a te Atua. (Ezekiela 38:11; 39:12, 13; Daniela 12:1; Apokalupo 7:9, 14) Ma te tamau â i te tapea i to ratou haapao maitai, eita roa ˈtu ratou e faarue i taua vahi oaoa mau ra.—Isaia 11:9.
19, 20. (a) I roto i te ao apî, eaha te ohipa hiˈopoaraa rahi ta te mau taata o te “fenua” e fanaˈo? (b) Eaha ta tatou e tiai ru ra?
19 Na te mau arii taata i faatere ia Iseraela i tahito ra e e mau tahuˈa ati Levi hoi ta ˈna. I roto i te ao apî, e ohipa hiˈopoaraa rahi mau ta te mau kerisetiano. I raro aˈe i te aratairaa a te Atua ra o Iehova, e auraro ratou i te Tahuˈa Rahi e te Arii, o Iesu Mesia, e i te mau 144 000 tahuˈa e arii e apiti atu ia ˈna—vetahi hoi o ta ratou i matau na mua ˈtu ei mau taeae e mau tuahine kerisetiano i nia i te fenua nei. (Apokalupo 21:1) E ora ˈtu te mau taata haapao maitai o te fenua i te pae varua i nia i te hoê fenua tei faarirohia ei paradaiso mau, ma te oaoa i te mau haamaitairaa o te faaora na roto atu i te Ierusalema apî.—Isaia 32:1; Apokalupo 21:2; 22:1, 2.
20 Mai te pereoo rahi o Iehova i nia i te raˈi e tere ra ma te ore e faaea no te faaoti i ta ˈna mau opuaraa, te hiˈo tia nei te taatoaraa o tatou nei ma te ru mau e ia tupu te tuhaa i haapaohia no tatou nei. (Ezekiela 1:1-28) Ia tupu roa taua mau opuaraa ra, a feruri na i te huru oaoa e tupu ia haamoˈa-roa-hia ma te upootia hoi, te iˈoa o Iehova! E himenehia te himene puai e itehia i roto i te Apokalupo 5:13 na te taatoaraa o te mau mea i poietehia: “O te haamaitai, e te tura, e te hanahana, e te mana, ei ia ˈna ïa ei tei parahi i nia iho i te terono ra, e ei te Arenio, e a muri noa ˈtu”! Noa ˈtu eaha te vahi tatou e faaea ˈi i nia i te raˈi aore ra i nia i te fenua nei, eita anei tatou e hinaaro e ora i reira, e e apiti atu to tatou reo i taua pǔpǔ himene ra e arue nei, faahiahia mau?
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te “New Heavens and a New Earth,” i neneihia i te matahiti 1953 na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 322-3.
b No te hoê haapapuraa taa maitai, a hiˈo i te tumu parau ra “Te faanahoraa ta Iehova i rave, te “Feia i Pûpûhia”” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no eperera 1992.
c A hiˈo i te buka ra Paradise Restored to Mankind—By Theocracy!, i neneihia i te matahiti 1972 ra na Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 264-9.
d Hebera: ua hurihia te parau ra raʼ·shehʹ ʼal·phehʹ Yis·ra·ʼelʹ, khi·liʹar·khoi Is·ra·elʹ na roto i te parau ra “mau aratai no Iseraela” i roto i te Septante.
e A hiˈo i te buka ra “The Nations Shall Know That I Am Jehovah”—How?, i neneihia i te matahiti 1971 na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 401-7.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha te “fenua” i haamau-faahou-hia i te matahiti 1919 ra, e mea nafea oia i te îraa i te taata?
◻ Mea nafea te horoaraahia te mau hopoia e rave rahi na te mau mamoe ê atu i roto i te “fenua” o te nunaa o te Atua i haamau-faahou-hia?
◻ I roto i teihea auraa te mau melo o te feia rahi roa i riro ai “mai te ati Iebusi”? “mai te tavana i Iuda ra”?
◻ Eaha te maororaa te mau mamoe ê atu e parahi ai i roto i te “fenua”?
[Hohoˈa i te api 23]
E riro te mau ati Philiseti o to tatou nei tau mai “te tavana i Iuda”
[Hohoˈa i te api 24]
Te tavini amui nei te mau melo faatavaihia e te mau mamoe ê atu i roto i te fenua i te pae varua