VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/7 api 5-8
  • No te aha e imi ai i te parau mau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e imi ai i te parau mau?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoo o te papu-ore-raa o te mau mea
  • Eaha te parau mau?
  • Te ohipa ra te parau mau
  • Hoê taoˈa faufaa rahi o te titau i te tahi hoo
  • “E haapao vau i ta oe ra parau mau”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E pee anaˈe i te Atua parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • A pee maite noa i te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/7 api 5-8

No te aha e imi ai i te parau mau?

E RAVE rahi mau faanahonahoraa i te pae faaroo o te parau nei e ua noaa ia ratou te parau mau, e te pûpû nei ratou i te reira ma te anaanatae rahi na vetahi ê. Teie râ, ua rau huru mau “parau mau” ta ratou e pûpû nei i rotopu ia ratou. E haapapuraa faahou noa anei te reira e ua taotiahia te mau parau mau atoa, e aita e parau mau otia ore? Eita.

I roto i ta ˈna buka The Art of Thinking, te faaite ra te orometua haapii ra o V. R. Ruggiero i to ˈna maere e te parau atoa nei te mau taata maramarama i te tahi taime e ua taotiahia te parau mau. Te haaferuri ra o ˈna e: “Mai te peu e e faataa te mau taata atoa i ta ratou iho parau mau, e ere atura ïa te manaˈo o te hoê taata i te mea faahiahia aˈe i te tahi atu. Hoê â anaˈe ïa. E mai te peu e hoê â anaˈe te mau manaˈo atoa, eaha ïa te faufaa ia maimi i te tahi tumu parau? No te aha e ǒ ai i te repo fenua no te itea mai te mau pahonoraa i te mau uiraa i te pae no te ihipǎpǎ? No te aha e horoa ˈi te mau tumu o te feii i te pae Hitia o te râ no Ropu? No te aha e imi ai i te hoê ravea rapaauraa i te mariri ai taata? No te aha e hiˈopoa ˈi i te haapueraa fetia? E auraa noa to taua mau ohipa ra mai te peu e mea faahiahia aˈe vetahi mau pahonoraa i te tahi atu, mai te peu e ua faataa-ê-hia te parau mau i te mau huru hiˈoraa o te taata iho, e o tei ore i manahia e te reira.”

Inaha, aita mau te hoê noa ˈˈe taata e tiaturi ra e aita e parau mau. No nia i te mau tupuraa mau i te pae no te tuatapaparaa i te puai o te mau taoˈa, mai te rapaauraa, te numeraraa, aore ra te mau ture o te puai o te mau taoˈa, e tiaturi atoa te taata turu roa ˈˈe i te papu-ore-raa o te mau mea e mea mau vetahi mau tupuraa. O vai i rotopu ia tatou nei o te tere na nia i te hoê manureva mai te peu e aita tatou i ite e e parau mau otia ore te mau ture o te puai i rotopu i te reva e te taoˈa? Te vai mau nei te mau parau mau hiˈopoahia; te haaati nei te reira ia tatou, e te haamau nei tatou i to tatou oraraa i nia i te reira.

Te hoo o te papu-ore-raa o te mau mea

I roto i te tuhaa morare râ e ite-maitai-hia ˈi te mau hape o te papu-ore-raa o te mau mea, i te mea e i reira to taua huru manaˈo ra i te hape-rahi-roa ˈˈe-raa. Teie te faataaraa a The Encyclopedia Americana: “Ua feaa-maite-hia e e noaahia anei i te taata te ite, aore ra te parau mau itehia . . . Mea papu râ e noa ˈtu e te patoihia ra na manaˈo tuea toopiti o te parau mau e o te ite mai te hoê orama aore ra mai te hoê ati ra te huru, te topa nei te totaiete taata.”

Ua tapao paha outou i taua toparaa ra. Ei hiˈoraa, aita te mau haapiiraa morare a te Bibilia, o te parau maitai ra e mea ino mau te peu tia ore o te taatiraa i te pae tino, e faariro-faahou-hia ra ei parau mau. O te morare o te huru tupuraa—“te faaotiraa i te mea tia no outou”—te manaˈo parare roa ˈˈe. E tia anei i te hoê taata ia parau e e ere taua papu-ore-raa o te mau mea ra te tumu o te toparaa i te pae totiale? Te haapapu maitai ra te mau maˈi pee o te taatiraa i te pae tino na te ao nei o te haaparare ra i te maˈi, te amahamaharaa o te mau utuafare, e te rahiraa o te mau tamahine apî o tei hapû i te reira.

Eaha te parau mau?

E tuu anaˈe na tatou i te hiti i te mau pape pouri o te papu-ore-raa o te mau mea e e hiˈopoa poto tatou i ta te Bibilia e faataa ra oia hoi mai te mau pape viivii ore o te parau mau. (Ioane 4:14; Apokalupo 22:17) I roto i te Bibilia, e ere roa ˈtu te “parau mau” i te manaˈo papu ore, aueue ore ta te mau philosopho e aimârô ra.

I to Iesu parauraa e ta ˈna fa taatoa i roto i te oraraa o te faaiteraa ïa i te parau mau, te faahiti ra oia i te hoê mea ta te mau ati Iuda haapao maitai i haafaufaa tau senekele te maoro. I roto i ta ratou mau papai moˈa, ua taio te mau ati Iuda i te “parau mau” mai te hoê mea mau, e ere i te mea papu ore. I roto i te Bibilia, te huri ra te taˈo ra “parau mau” i te parau hebera ra “ʼemethʹ,” oia hoi te auraa e papu, paari, e te mea faufaa roa ˈˈe paha, e nehenehe e tiaturihia.

Ua tano maitai te mau ati Iuda i te hiˈoraa i te parau mau mai te reira. Ua pii ratou i to ratou Atua, o Iehova, “te Atua parau mau.” (Salamo 31:5) No te mea ïa te mau mea atoa ta Iehova i parau e e faatupu oia, o ta ˈna ïa i faatupu. I to ˈna euheraa i te mau parau tǎpǔ, ua tapea oia i te reira. I to ˈna faauruaraa i te mau parau tohu, ua faatupuhia te reira. I to ˈna horoaraa i te mau haavaraa hopea, ua faatupuhia te reira. Ua ite mata roa te mau mirioni ati Iseraela i taua mau tupuraa mau ra. Ua faatia te feia papai i te Bibilia o tei faauruahia i te reira mai te mau tupuraa patoitoi-ore-hia o te aamu. Taa ê roa ˈtu i te tahi mau buka o te faarirohia ei mau buka moˈa, aita te Bibilia i papaihia mai te hoê pǎpǎ no te aai. Ua haamau-maitai-hia na roto i te mau tupuraa hiˈopoahia—te mau tupuraa mau i te pae no te aamu, te ihipǎpǎ, te ite aivanaa, e te tuatapaparaa i te oraraa totiale. Eita ïa e maerehia te parau a te papai salamo no nia ia Iehova e: “Ta oe ra ture, o te parau mau noa iho ïa. . . . Te mau parau atoa na oe ra, e parau mau ïa. . . . E parau mau ta oe mai te matamua mai â”!—Salamo 119:142, 151, 160.

Ua faahiti faahou o Iesu Mesia i te mau parau a taua salamo ra i to ˈna faahitiraa na roto i te pure ia Iehova e: “O to parau na te parau mau.” (Ioane 17:17) Ua ite o Iesu e mea papu maitai e e nehenehe e tiaturihia te parau atoa ta to ˈna Metua i faahiti. Oia atoa, “ua î [o Iesu] i te . . . parau mau.” (Ioane 1:14) Ua haapii ta ˈna mau pǐpǐ ma te ite mata roa e ua faatia ratou no te huaai atoa, e e nehenehe e tiaturihia te parau atoa ta ˈna i faahiti, te parau mau.a

Teie râ, i to Iesu parauraa ia Pilato e ua haere mai oia i nia i te fenua no te faaite i te parau mau, e parau mau taa ê ïa to ˈna i roto i te feruriraa. Teie ta Iesu i pahono atu i te uiraa a Pilato: “O te Arii maori oe?” (Ioane 18:37) Te Basileia o te Atua, e te toroa a Iesu iho ei Arii no ˈna, o te upoo parau rahi ïa, te tuhaa matamua, o te haapiiraa a Iesu a vai ai oia i nia i te fenua nei. (Luka 4:43) Ua riro te haapiiraa e e faaraa taua Basileia ra i te iˈoa o Iehova, e faatia i to ˈna tiaraa mana arii, e e haafanaˈo faahou i te huitaata haapao maitai i te ora mure ore e te oaoa ei “parau mau” ta te mau kerisetiano maitatai atoa e tiaturi nei. I te mea e mea faufaa roa te tuhaa a Iesu i roto i te faatupuraa i te mau parau tǎpǔ atoa a te Atua, e i te mea e e riro te mau parau tohu atoa a te Atua i te “Amene,” aore ra mea mau, o ˈna te tumu, ua nehenehe mau o Iesu e parau e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora.”—Ioane 14:6; Korinetia 2, 1:20; Apokalupo 3:14.

E auraa rahi no te mau kerisetiano i teie nei mahana te fariiraa i taua parau mau ra o te nehenehe e tiaturi-taatoa-hia. Te auraa ra e ua niuhia to ratou faaroo i roto i te Atua e to ratou tiaturiraa i roto i ta ˈna mau parau tǎpǔ i nia i te mau tupuraa, te mau mea mau.

Te ohipa ra te parau mau

Ma te maere ore, te taai ra te Bibilia i te parau mau i te ohipa. (Samuela 1, 12:24; Ioane 1, 3:18) No te mau ati Iuda o tei mǎtaˈu i te Atua, e ere te parau mau i te hoê tumu parau feaaraa philosopho; o te hoê râ huru oraraa. Teie atoa te auraa o te parau hebera no te taˈo ra “parau mau” oia hoi “haapao maitai” e ua faaohipahia no te faataa i te hoê taata o te nehenehe e tiaturi-mau-hia. Ua haapii o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia hiˈo i te parau mau ia au i to ˈna manaˈo. Ua faaite tahaa oia i te haavarevare o te mau Pharisea, te apoo rahi i rotopu i ta ratou mau parau faatiaraa ia ratou iho e ta ratou mau ohipa parau-tia ore. E ua horoa oia i te hiˈoraa i te oraraa ia au i te mau parau mau ta ˈna i haapii atu.

Ia na reira te mau pǐpǐ atoa a te Mesia e tia ˈi. No ratou, ua hau atu te parau o te Parau a te Atua, te parau apî maitai faaitoito o te Basileia o te Atua i raro aˈe i te faatereraa a Iesu Mesia, i te hoê haamaramaramaraa. Te turai ra taua parau mau ra ia ratou ia ohipa, te faaitoito ra ia ratou ia ora ia au i te reira e ia tufa ˈtu te reira ia vetahi ê. (A faaau e te Ieremia 20:9.) I te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua, ua hiˈo-noa-hia te huru oraraa ta ratou i rave ei mau pǐpǐ no te Mesia i te tahi taime mai “te parau mau” aore ra “te eˈa parau mau.”—Ioane 2, 4; Ioane 3, 4, 8; Petero 2, 2:2.

Hoê taoˈa faufaa rahi o te titau i te tahi hoo

Parau mau, e titau te fariiraa i te mau parau mau o te Parau a te Atua i te hoê hoo. A tahi, e riro paha te haapii-noa-raa i te parau mau ei mea o te faahuru ê. Te tapao ra The Encyclopedia Americana e: “Mea pinepine eita te parau mau e auhia, no te mea eita te reira e turu atu i te faainoraa aore ra te aai.” E riro te faaiteraahia e mea hape ta tatou mau tiaturiraa i te faainoino ia tatou, mai te peu iho â râ e ua haapiihia mai tatou e te mau aratai faaroo o te tiaturihia. Te faaau nei vetahi pae i te iteraa i te parau mau e ua riro to ratou mau metua o te tiaturihia ei feia ohipa ino omoe mau. Tera râ, e ere anei i te mea maitai aˈe ia ite i te parau mau i te pae faaroo i te ora-noa-raa i roto i te moemoeâ haavare? E ere anei i te mea au aˈe ia ite i te mau tupuraa mau i te haavare-noa-raahia tatou?b—A faaau e te Ioane 8:32; Roma 3:4.

A piti, no te parau mau i te pae faaroo eita paha tatou e farii-faahou-hia e to tatou mau hoa tahito. I roto i te hoê ao e e rave rahi “o tei ruri ê i te parau mau no te Atua ra ei haavare,” e riro te feia e pee maite nei i te parau mau o te Parau a te Atua i te maere mau e i te tahi taime te apehia nei ratou e aita to ratou manaˈo e taahia nei.—Roma 1:25; Petero 1, 4:4.

Tera râ, e titau te parau mau i teie tuhaa piti o te hoo. Te faatiamâ nei te iteraa i te parau mau ia tatou i te mau haavare, te mau moemoeâ haavare, e te mau tiaturiraa hape. E ia ora tatou ia au i te reira, e haapuai te parau mau ia tatou no te faaoromai i te mau fifi. No te mea e nehenehe e tiaturihia te parau mau a te Atua e ua niu-maitai-hia oia, e o te horoa mai i te tiaturiraa, e tauturu te reira ia tapea noa tatou i te tiaraa papu i raro aˈe i te tamataraa atoa. Eita ïa e maerehia e ua taai te aposetolo Paulo i te parau mau i te hatua veo aano e te paari ta te mau faehau i tatua na i te aroraa!—Ephesia 6:13, 14.

Te parau ra te irava a Maseli i roto i te bibilia e: “E hoo i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu; e te paari, e te aˈo, e te ite atoa hoi.” (Maseli 23:23) Te faariroraa i te parau mau ei mea papu ore aore ra aita te reira e vai mau ra, mai te huru ra e te faaerehia ra tatou i te maimiraa faahiahia roa ˈˈe e te tupu roa ˈˈe ta te oraraa e nehenehe e pûpû mai. Te itearaa i te reira o te itearaa ïa i te tiaturiraa; te iteraa e te hereraa i te reira o te iteraa e te hereraa ïa i te Poiete o te ao atoa nei e ta ˈna Tamaiti fanau tahi; te oraraa ia au i te reira o te oraraa ïa ma te hoê fa e te hau o te feruriraa, i teie nei e a muri noa ˈtu.—Maseli 2:1-5; Zekaria 8:19; Ioane 17:3.

[Nota i raro i te api]

a Ua hau atu i te 70 vahi i roto i te mau faatiaraa i te mau Evanelia i reira te papairaahia e ua faaohipa o Iesu i te hoê huru parau otahi roa no te haamatara i te parau mau a ta ˈna mau parau. Mea pinepine o ˈna i te parau “Amene” (“Parau mau,” MN) ia omua anaˈe oia i te hoê pereota. Te auraa o te parau hebera e tuea i te reira oia hoi “papu, mau.” Te parau ra The New International Dictionary of New Testament Theology e: “Na roto i te omuaraa i ta ˈna mau parau e te taˈo ra amene ua faataa o Iesu i te reira ei parau papu e o te nehenehe e tiaturihia. Ua mau papu oia i te reira e ua taai i te reira i nia ia ˈna iho e te feia faaroo ia ˈna. E tapao faaite te reira o to ˈna teitei e o to ˈna mana rahi.”

b No roto mai te parau heleni ra “parau mau,” oia hoi a·leʹthei·a, i te hoê taˈo oia hoi te auraa “huna-ore-hia,” e faaite ïa te parau mau i tei hunahia na.—A faaau e te Luka 12:2.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Ua taui ê na anei te parau mau?

UA FAAHITIHIA teie uiraa e V. R. Ruggiero i roto i ta ˈna buka The Art of Thinking. Ta ˈna pahonoraa aita ïa. Te haamatara ra o ˈna e: “E au ra e te taui ra oia i te tahi taime, ia hiˈopoa-maite-hia râ aita ïa.”

“A tuatapapa na,” ta ˈna ïa e parau ra, “i te hiˈoraa o te taata papai i te buka matamua o te Bibilia, te buka a te Genese. Tau senekele te maoro ua tiaturi te mau kerisetiano e te mau ati Iuda e hoê anaˈe taata i papai i te buka. I te taime au ua uiuihia no nia i taua manaˈo ra, e ua mono-atoa-hia te reira e te tiaturiraa e e pae taata o tei papai i te Genese. I muri iho, i te matahiti 1981, ua piahia te mau faahopearaa o te hoê tuatapaparaa e 5 matahiti no nia iho i te reo o te buka Genese, o tei faataa e e 82 i nia i te hanere o te manaˈo papu ra e hoê anaˈe taata papai, mai tei manaˈohia na i te omuaraa.

“Ua taui anei te parau mau no nia i te taata papai i te Genese? Aita. O to tatou noa tiaturiraa o tei taui. . . . Eita te parau mau e tauihia e to tatou ite aore ra to tatou ite-ore-raa.”

[Tumu parau tarenihia i te api 7]

Faaturaraa i te parau mau

“TE FAATURARAA i te parau mau e ere noa ïa i te tiaturi-ore-raa hape o to tatou nei tau o te tamata ra i te ‘faaite tahaa’ i te mau mea atoa, ma te tiaturi e eita te hoê noa ˈˈe taata e te hoê noa ˈˈe mea e nehenehe e parau e ua noaa ia ˈna te parau mau. O te haerea râ o te apitihia e te tiaturiraa oaoa e e nehenehe e itea mai te parau mau, e te hoê auraroraa haehaa i te parau mau noa ˈtu eaha te taime e eaha te vahi e fa mai ai te reira. Te titauhia ra taua ineineraa e farii i te parau mau i te feia e haamori nei i te Atua o te parau mau; a haapapu ai te faaturaraa tia i te parau mau i te haavare ore i roto i te mau auraa o te hoê taata e to ˈna taata-tupu, na roto i te parau e te ohipa. Teie te haerea, ta tatou i ite, ta te F[aufaa] T[ahito] e ta te F[aufaa] A[pî] e faaite ra.”—The New International Dictionary of New Testament Theology, Buka 3, api 901.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua niuhia te haereraa i mua i te pae o te ite aivanaa i nia i te itearaa i te mau parau mau o te ite aivanaa

[Hohoˈa i te api 8]

Te faaitehia ra te parau mau no nia i te Basileia e ta ˈna mau haamaitairaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono