TUMU PARAU HAAPIIRAA 34
A pee maite noa i te parau mau
“Aita to ˈu e oaoa rahi aˈe i teie, ia faaroo vau e te pee noa ra ta ˈu mau tamarii i te parau mau.”—IOA. 3, 4.
HIMENE 111 Ia oaoa tatou i te Atua
HAAPOTORAAa
1. No te aha tatou e oaoa ˈi i te faatia e mea nafea tatou i te iteraa i te parau mau?
“MEA nafea oe i te iteraa i te parau mau?” Papu maitai, e rave rahi taime to outou pahonoraa i tera uiraa e tera atoa paha ta outou e ui i te hoê taeae aore ra tuahine no te haamatau ia ˈna. Mea au na tatou e faaroo ia faatia mai ratou mea nafea ratou i te iteraa o vai Iehova a here atu ai ia ˈna. Mea au atoa na tatou e faaite no te aha tatou e oaoa ˈi i te iteraa i te parau mau. (Roma 1:11) E haamanaˈo mai teie mau aparauraa no te aha mea faufaa roa te parau mau no tatou. E hinaaro atu â tatou e “pee noa . . . i te parau mau” ma te rave i te mau faaotiraa ta Iehova e haamaitai e e farii.—Ioa. 3, 4.
2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?
2 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou no te aha e e nafea tatou e faaite ai e mea faufaa roa te parau mau no tatou. Papu maitai, e tauturu te reira ia tatou ia faaite i te mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova i rave no te ite i te parau mau. (Ioa. 6:44) E faaitoito atoa te reira ia tatou ia tauturu ia vetahi ê ia ite i te parau mau.
NO TE AHA TATOU E HAAFAUFAA ˈI I “TE PARAU MAU”?
3. No te aha tatou e haafaufaa ˈi i te parau mau?
3 E rave rahi tumu e haafaufaa ˈi tatou i te parau mau. Te tumu faufaa roa ˈˈe, no to tatou ïa here ia Iehova, o ˈna te Tumu o te parau mau. Maoti te Bibilia, ua ite tatou o ˈna te Atua Manahope, tei poiete i te raˈi e te fenua. Ei Metua î i te here, te tâuˈa mau ra o ˈna ia tatou. (Pet. 1, 5:7) “E Atua aroha hamani maitai e te aumihi [o ˈna], o te ore e riri oioi, o tei rahi i te here taiva ore e te parau mau.” (Exo. 34:6) Mea au atoa na Iehova i te parau-tia. (Isa. 61:8) Ia mauiui tatou e mauiui atoa o ˈna e te tiai ru nei o ˈna i te faaore i te mau mauiui atoa. (Ier. 29:11) Papu maitai e te tiai ru nei tatou i te reira. Teie hoê tumu e here ai tatou ia Iehova.
E au te Bibilia i te . . . Hoê tutau
Mai te hoê tutau e tapea maite ra i te hoê pahi, e nehenehe atoa to tatou tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia e tauturu mai ia mau maite i roto i te parau mau noa ˈtu te mau fifi. E turai atoa te Bibilia ia tatou ia faaite ia vetahi ê i to tatou tiaturiraa no a muri aˈe (A hiˈo i te paratarafa 4-7)
4-5. No te aha Paulo i faaau ai i to tatou tiaturiraa i te hoê tutau?
4 Eaha te tahi atu tumu e haafaufaa ˈi tatou i te parau mau? Maoti te parau mau, e rave rahi haamaitairaa ta tatou e nehenehe e fanaˈo. E hiˈopoa anaˈe hoê o taua mau haamaitairaa ra: Te parau mau Bibilia no nia i te hoê tiaturiraa no a muri aˈe. No te faaite i te faufaaraa o te reira, ua papai Paulo: “Teie tiaturiraa to tatou, mai te hoê ïa tutau no to tatou ora, mea papu e te aueue ore atoa.” (Heb. 6:19) Mai te hoê tutau e tapea maite ra i te hoê pahi, e nehenehe atoa to tatou tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia e tauturu mai ia mau maite i roto i te parau mau noa ˈtu te mau fifi.
5 I roto i tera irava, ua faahiti Paulo i te tiaturiraa i te raˈi ta te feia faatavaihia e haafaufaa ra. E nehenehe atoa râ teie irava e faaohipahia no te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i roto i te Paradaiso i nia i te fenua. (Ioa. 3:16) Papu maitai, ua faufaahia tatou a haapii ai no nia i te tiaturiraa o te ora mure ore.
6-7. Eaha te mau haamaitairaa ta Yvonne i ite a haapii ai e te vai ra te hoê tiaturiraa no a muri aˈe?
6 Teie te hiˈoraa o te tuahine Yvonne. Aita o ˈna i paari i roto i te parau mau. I to ˈna tamariiraa, ua mǎtaˈu o ˈna i te pohe. Ua haamanaˈo noa o ˈna i te hoê parau ta ˈna i taio o te na ô ra: “Aita e ananahi to tatou.” Te parau atoa ra o ˈna: “I te tahi taime, a feruri noa ˈi i nia i te tupu a muri aˈe, aita to ˈu taoto e topa. Ua manaˈo vau e te vai ra paha hoê tiaturiraa no a muri aˈe. Ui atura vau ia ˈu iho: ‘Eaha te tumu o te oraraa e no te aha vau i poietehia ˈi?’ Aita hoi au e hinaaro e pohe.”
7 I te taurearearaa, ua farerei o ˈna i te mau Ite no Iehova. Te na ô ra o ˈna: “Ua haamata vau i te tiaturi e e nehenehe au e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua o te riro mai ei Paradaiso.” Mea nafea te parau mau i te tautururaa ia ˈna? Te na ô ra o ˈna: “I teie nei, e taoto vau ma te hau no te mea aita vau e mǎtaˈu faahou i te pohe e e haapeapea no a muri aˈe.” Papu maitai, mea faufaa roa te parau mau no Yvonne e te oaoa ra o ˈna i te faaite i teie tiaturiraa faahiahia mau no a muri aˈe ia vetahi ê.—Tim. 1, 4:16.
E au te Bibilia i te . . . Hoê taoˈa
E nehenehe te taviniraa ia Iehova e te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i raro aˈe i te aratairaa a te Faatereraa arii a te Atua e faaauhia i te hoê taoˈa. Eita roa ˈtu tatou e tatarahapa i te mau haapaeraa atoa ta tatou e rave (A hiˈo i te paratarafa 8-11)
8-9. (1) I roto i te faahohoˈaraa a Iesu, mea nafea to te taata faaiteraa i te faufaaraa o te taoˈa tei noaa mai ia ˈna? (2) Mea faufaa anei te parau mau no oe?
8 I roto i te mau pue parau mau Bibilia, te vai atoa ra te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Ia au i te Mataio 13:44: “E au te Faatereraa arii o te raˈi i te hoê taoˈa tei hunahia i te hoê tuhaa fenua, ta te hoê taata i ite e i huna faahou, e no to ˈna oaoa, haere atura oia e hoo pauroa i ta ˈna mau mea, e hoo maira i taua tuhaa fenua ra.” A feruri na, aita teie taata i imi i tera taoˈa. I to ˈna râ iteraa i te reira, e rave rahi haapaeraa ta ˈna i rave. Ua hoo oia i ta ˈna mau mea atoa no te mea ua taa ia ˈna i te faufaaraa o teie taoˈa. Mea faufaa aˈe te reira ia faaauhia i te mau haapaeraa atoa ta ˈna i rave.
9 Papu maitai, hoê â manaˈo to tatou e to teie taata no nia i te parau mau. Aita hoê aˈe mea te nehenehe e faaauhia i te oaoa ia tavini ia Iehova e te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i raro aˈe i te aratairaa a te Faatereraa arii a te Atua. Eita roa ˈtu tatou e tatarahapa i te mau haapaeraa atoa ta tatou e rave no te fanaˈo i te auhoaraa piri e o Iehova. Te mea faufaa roa ˈˈe no tatou, “ia mauruuru roa” Iehova ia tatou.—Kol. 1:10.
10-11. Eaha tei tauturu ia Michael ia rave i te mau tauiraa i roto i to ˈna oraraa?
10 E rave rahi o tatou tei rave i te mau haapaeraa no te fanaˈo i te farii maitai a Iehova. Ua haapae vetahi i te hoê ohipa aufau-maitai-hia. Area te tahi atu ua faaea ïa i te imi i te ravea ia monihia ratou. No vetahi, ua taui roa to ratou oraraa a ite ai i te parau mau no nia ia Iehova. Tera tei tupu no Michael. Aita o ˈna i paari i roto i te parau mau. I to ˈna apîraa, ua haapii o ˈna i te hoê huru taputôraa parauhia karaté. Te na ô ra o ˈna: “E haapao maitai au i to ˈu ea e to ˈu tino. I te tahi taime, e manaˈo vau e mea puai aˈe au i te tahi atu.” I to ˈna râ haapiiraa i te Bibilia, ua taa ia Michael eaha te manaˈo o Iehova no nia i te hamani-ino-raa. (Sal. 11:5) Ua parau Michael e aita na hoa faaipoipo Ite no Iehova tei faatere i ta ˈna haapiiraa i faahepo noa ˈˈe ia ˈna ia faaea i te karaté. Ua tamau noa raua i te haapii ia ˈna i te parau mau Bibilia.
11 Rahi atu â Michael i te haapii no nia ia Iehova, puai atu â to ˈna here ia Iehova. Ua putapû roa o ˈna i to Iehova aumihi. I te hoê mahana, ua titauhia ia Michael ia rave i te hoê faaotiraa faufaa roa. Te na ô ra o ˈna: “E ere roa ˈtu i te mea ohie no ˈu ia faaea i te taputôraa karaté. Ua ite râ vau e e mauruuru Iehova i ta ˈu faaotiraa. Ua papu atoa ia ˈu e aita roa ˈtu vau e tatarahapa ia haapae au i te mau mea atoa no te tavini ia Iehova.” Mea faufaa roa te parau mau no Michael e maoti te reira, ua rave o ˈna i te mau tauiraa rahi i roto i to ˈna oraraa.—Iak. 1:25.
E au te Bibilia i te . . . Hoê mori
I roto i te poiri, e tauturu mai te hoê mori o te turama maitai ra ia ite eaha te eˈa e titauhia ia rave. Hoê â huru no te Bibilia. E tauturu te reira ia tatou ia haere afaro noa i roto i te ao poiri a Satani (A hiˈo i te paratarafa 12-13)
12-13. Mea nafea Mayli i te faufaaraahia i te pue parau mau Bibilia?
12 Ua faaauhia te parau mau i te hoê mori o te turama ra i roto i te poiri. (Sal. 119:105; Eph. 5:8) Teie te hiˈoraa o Mayli, no Azerbaïdjan. Ua faufaa-rahi-hia o ˈna i te pue parau mau Bibilia. E ere hoê â haapaoraa ta to ˈna na metua, e Mahometa to ˈna papa e e ati Iuda to ˈna mama. Te na ô ra Mayli: “Ua tiaturi au i te Atua, mea rahi râ ta ˈu uiraa. ‘No te aha te Atua i poiete ai i te taata? No te aha o ˈna e vaiiho ai ia mauiui te taata i te roaraa o to ratou oraraa? E no te aha o ˈna e haamauiui ai ia ratou e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi?’ No te rahiraa o te taata, na te Atua e faatupu i te mau fifi ta tatou e faaruru nei, manaˈo atura ïa vau: ‘Mea au iho â paha na ˈna ia hiˈo i te taata ia mauiui.’”
13 Ua tamau Mayli i te imi i te pahonoraa i ta ˈna mau uiraa. I muri iho, ua farii o ˈna i te hoê haapiiraa Bibilia e riro atura ei Ite no Iehova. Te na ô ra o ˈna: “Maoti te Bibilia, ua riro mai au ei taata maitai aˈe e ua fanaˈo vau i te hau.” Mai ia Mayli, e arue tatou paatoa ia Iehova, te Atua “o tei titau manihini ia [tatou] mai roto mai i te poiri i to ˈna maramarama faahiahia.”—Pet. 1, 2:9.
14. E nafea tatou e haafaufaa ˈtu â ˈi i te parau mau? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Te tahi atu mau faaauraa.”)
14 Te tahi noa mau faaauraa teie o te faaite ra i te faufaaraa o te parau mau. Te haamanaˈo atoa ra paha outou i te tahi atu mau faaauraa. I roto i ta tatou iho haapiiraa Bibilia, e nehenehe tatou e hiˈopoa i te tahi atu tumu o te faaite ra e no te aha mea faufaa te parau mau no tatou. Rahi atu â tatou i te haafaufaa i te parau mau, rahi atu â ïa tatou i te faaite e mea faufaa mau te reira no tatou.
A FAAITE E TE HAAFAUFAA RA OUTOU I TE PARAU MAU
15. Eaha te hoê ravea e faaite ai tatou e mea faufaa te parau mau no tatou?
15 E faaite tatou e mea faufaa te parau mau no tatou ia tamau tatou i te haapii i te Bibilia e i ta tatou mau papai. Mea apî aore ra mea maoro tatou i roto i te parau mau, eita tatou e faaea i te haapii no nia ia Iehova. I roto i te vea matamua o Te Pare Tiairaa (Beretane), ua faaauhia te parau mau i te hoê tiare tei tupu i roto i te aihere. No te ite mai i te hoê tiare mai teie, mea tia i te hoê taata ia imi maitai. Ia itea mai ia ˈna hoê, eiaha oia e faaea i nia i teie noa tiare. Ia tamau râ oia i te imi no te ite mai hau atu â tiare. Papu, e titauhia ia tatou ia tutava i te haapii i te Bibilia e ia na reira tatou, e rave rahi maitai ta tatou e fanaˈo.
16. A faataa e nafea outou e rave ai i ta outou iho haapiiraa Bibilia. (Maseli 2:4-6)
16 E ere o tatou pauroa te au i te taio e i te haapii i te Bibilia. Tera râ, te hinaaro ra Iehova “ia tamau [tatou] i te imi” ia noaa mai ia tatou te ite papu no nia i te parau mau. (A taio i te Maseli 2:4-6.) E faufaahia tatou a rave ai i teie mau tutavaraa. Teie te hiˈoraa o Corey. Ia taio o ˈna i te Bibilia, e tiatonu o ˈna i nia i te irava tataitahi. Te na ô ra o ˈna: “E taio vau i te mau nota, te faahororaa o te mau irava e e rave atoa vau i te tahi mau maimiraa. Mea rahi ta ˈu i haapii a na reira ˈi.” Mea ê paha ta tatou huru raveraa. Tera râ, ia rave tatou i te taime no te haapii maite i te Bibilia, tapao faaite ïa e mea faufaa roa te parau mau no tatou.—Sal. 1:1-3.
17. Eaha te auraa ia ora ia au i te parau mau? (Iakobo 1:25)
17 Eita e navai ia haapii noa i te parau mau, e titau-atoa-hia râ ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. A na reira ˈi, e oaoa ïa tatou. (A taio i te Iakobo 1:25.) E nafea râ tatou e papu ai e te ora mau ra tatou ia au i te parau mau? Ua faahiti te hoê taeae i te faufaaraa ia hiˈopoa i to tatou oraraa. Ia na reira tatou, e ite ïa tatou e te faaohipa mau ra anei tatou i ta tatou e haapii ra. Hau atu, e ite tatou i roto i teihea tuhaa e titauhia ia haamaitai. Tera atoa te manaˈo o Paulo a papai ai: “I te mea e ua nuu ê na tatou i mua, e haere maite noa anaˈe ïa ma te tapea i taua aveia ra.”—Phil. 3:16.
18. No te aha tatou e hinaaro ai e tutava i “te pee noa . . . i te parau mau”?
18 A feruri na i te mau maitai ta tatou e fanaˈo ia tutava tatou i “te pee noa . . . i te parau mau.” E maitai mai to tatou oraraa, e faaoaoa tatou ia Iehova oia atoa i to tatou mau taeae e tuahine. (Mas. 27:11; Ioa. 3, 4) Teie te tumu faufaa roa ˈˈe e faaite ai tatou e mea faufaa te parau mau no tatou e te ora ra tatou ia au i te reira.
HIMENE 144 A tiatonu i te re!
a Pinepine tatou i te faaohipa i te taˈo “parau mau” no ta tatou mau tiaturiraa e to tatou huru oraraa. Noa ˈtu mea apî aore ra mea maoro tatou i roto i te parau mau, e itoitohia tatou a hiˈopoa ˈi no te aha mea faufaa te parau mau no tatou. A na reira ˈi, e tutava atu â tatou no te fanaˈo i ta Iehova farii maitai.