VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/4 api 26-28
  • Te hoê mouˈa o te “hautiuti”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê mouˈa o te “hautiuti”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Haamau-maoro-hia ei vahi pereninaraa
  • Te mau huru taa ê o te tere pereninaraa
  • No te aha ratou e tauma ˈi?
  • Ua turaihia no te haamauruuru i te Poiete
  • Ua paiuma vau i nia i te mato rahi roa ˈˈe o te ao nei
    A ara mai na! 1989
  • Te mouˈa otahi Cervin
    A ara mai na! 1996
  • O Kilimanjaro—Te tapoˈi o Afirika
    A ara mai na! 1997
  • Te mau animala paiuma aravihi o te mau mato
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/4 api 26-28

Te hoê mouˈa o te “hautiuti”

I TE pae tooa o te râ o te fenua Irelane, te faura ra te menemene otahi roa o te Croagh Patrick i te mau mouˈa e haaati ra. I te mau matahiti atoa, i te sabati hopea o te avaˈe tiurai, e au ra e te hautiuti ra te tupuai mouˈa ia tauma anaˈe tau 30 000 taata, te feia apî tae noa ˈtu te feia paari, i nia i te tupuai (765 metera) no te hoê tere pereninaraa tamatahiti.

I taua mahana ra, e tauma e e pou te feia perenina na nia i te hoê eˈa pirihao, ofaifai, e na roto i te mau vahi papu ore. Inaha, e mea fifi roa te haataumaraa hopea (300 metera) e ua tapoˈi-roa-hia e te mau ofai aueue haere, e mea atâta roa ïa e te rohirohi mau te haataumaraa.

E tauma avae noa vetahi, e e tauma atoa vetahi na te tahi mau vahi i nia i to ratou turi avae. I te mau tau tahito, e haamata na te tere pereninaraa i te po.

No te aha e tupuraa faufaa roa te Croagh Patrick no e rave rahi?

Haamau-maoro-hia ei vahi pereninaraa

I te tuhaa matamua o te senekele pae o to tatou nei tau, ua tono te Ekalesia katolika roma ia Patrick ei epikopo mitionare i Irelane. Ta ˈna fa matamua o te faatauiraa ïa te nunaa Irelane i te kerisetianoraa, e i te roaraa o te mau matahiti pororaa e ohiparaa i rotopu i te mau taata, ua tiaturihia e na Patrick i aratai i te haamauraa o te Ekalesia katolika i te reira vahi.

Ua titau ta ˈna ohipa e ia haere o ˈna i roto e rave rahi mau vahi o te fenua taatoa. Hoê o te mau vahi tei te pae tooa o te râ ïa o te fenua Irelane, ia au i te tahi mau parau, ua faaea o ˈna e 40 mau mahana e mau po i nia i te tupuai o te hoê mouˈa o tei piihia i muri iho—Croagh Patrick (oia hoi “Aivi a Patrick”). I reira ua haapae o ˈna i te maa e ua pure no te manuïaraa o to ˈna tere.

I te roaraa o te mau matahiti ua faatiahia e rave rahi mau aai no nia i ta ˈna mau upootiaraa. Hoê o te mau upootiaraa tuiroo roa ˈˈe oia hoi i nia i taua mouˈa ra, ua tiahi o Patrick i te mau ophi atoa mai te fenua Irelane.

Te turu ra te tutuu e ua patu o ˈna i te hoê fare pure iti i nia i te tupuai. Noa ˈtu e aita teie paturaa i vai maoro i reira, te vai noâ te paturaa tumu, e ua riro taua vahi ra tae noa ˈtu te mouˈa ei vahi pereninaraa i te roaraa o te mau matahiti.

Te mau huru taa ê o te tere pereninaraa

No vetahi feia paari aore ra te feia o tei matau ore i te tauma i nia i te mouˈa, e mea rahi roa ïa ta ratou i rave i te tauma-noa-raa tau 5 kilometera i nia i te aivi e te pouraa ma te peapea ore.

I te mau vahi fifi roa o te eˈa, e vai ineine noa te mau pǔpǔ tauturu ru no te haapao ia pepe noa ˈtu te hoê taata.

Te vai ra e toru vahi, aore ra pu tapearaa, i te roaraa o te eˈa i reira te feia perenina e faatupu ai e rave rau mau peu tatarahaparaa. Ua faataa-taatoa-hia te reira i nia i te hoê tabula i te haamataraa o te haataumaraa.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia.

No te aha ratou e tauma ˈi?

No te aha te rave nei e rave rahi i teie tere pereninaraa fifi mau? No te aha vetahi e faatupu ai i teie mau peu tano ore ia tauma anaˈe ratou?

Te tiaturi nei vetahi e na roto i te pureraa i te roaraa o te tere pereninaraa, e faaroo-aˈe-hia ta ratou mau aniraa no to ratou iho maitai. Te na reira ra vetahi no te faaoreraa i te tahi hara. No te tahi atu pae, o te hoê ïa ravea no te faaite i te mauruuru. Ma te papu maitai, te pee nei e rave rahi i te reira no te oroa o te tere pereninaraa. Ua tapao te hoê faatere e ua riro te reira ei ‘faaiteraa i te huru feruriraa tahoê e i te here i roto i te pǔpǔ taata.’ Ua parau atoa oia e ua riro te taumaraa i te Croagh Patrick ei “huru apeeraa na ratou i te mau taahiraa avae o Patrick Peata e te faˈiraa e utua ta ratou i mua ia ˈna i te pae faaroo.” Ua parau faahou oia e, te vahi faufaa roa ˈˈe, ua riro te taumaraa ei “huru tatarahaparaa no te mea ua riro mau te tutavaraa tino ei faaohiparaa iho i te tatarahapa. Ua riro te taumaraa mǎrû i nia i te tupuai ei ohipa tatarahaparaa roa.”

Ua parau te hoê taata ma te teoteo e ua tauma o ˈna e 25 taime! Ua rave o ˈna i te reira, ta ˈna ïa i parau, “no te faatupu i te tahi ohipa tatarahaparaa!” Ua faataa noa te tahi atu taata e, “Aita e mauiui, eita ïa e faufaahia!”

Noa ˈtu e e ere i te mea faufaa, te tauma avae nei e rave rahi i nia i te mouˈa. No te aha ratou e na reira ˈi? A tahi, e mea “moˈa” te repo fenua no ratou e no reira e tatara ïa ratou i to ratou mau tia. A piti, no te faaau ïa i ta ratou fa e ‘rave i te tahi tatarahaparaa.’ Te faataa atoa ra te reira te tumu e haere ai vetahi i nia i to ratou turi avae i te mau pu tapearaa.

Ua turaihia no te haamauruuru i te Poiete

Tera râ, eaha ïa mai te peu e eita te hoê taata e apiti atu i te mau manaˈo hohonu i te pae faaroo o te feia perenina o te tauma nei i te hoê mahana taa ê? I te mahana maitai e ma te rave i te tia paari maitai, e nehenehe e tauma i nia i te mouˈa i te mau taime atoa. Eita tatou e tauma i te hoê mahana ia tauma anaˈe e rave rahi feia perenina i nia i te mouˈa. I ta tatou mau taime faafaaearaa, e nehenehe tatou e feruri i nia i te taumaraa iho e te faahopearaa i nia e rave rahi. A hiˈo na i te mau tausani feia perenina o te rave nei i teie taumaraa rohirohi mau e te faatupuraa i te mau peu tatarahaparaa e rave rau, te turaihia ra tatou ia aniani e, ‘Te reira anei ta te Atua e titau maira? Te haafatata mau ra anei te tutuu o te taumaraa aore ra te haereraa na te tahi mau vahi ma te faahiti i te mau pure o te na nia iho noa i te hoê taata i te Atua ra?’ Eaha hoi no nia i te aˈoraa a Iesu no nia i te mau pure faahitihia ma te nia iho noa i roto i te Mataio 6:6, 7?

Papu maitai, eita tatou e tauma i nia i te mouˈa no te faatupu i te hoê peu faaroo. Teie nei râ, e faatupu tatou i te taairaa piri e to tatou Poiete no te mea ua nehenehe tatou e haafaufaa i ta ˈna poieteraa, te mau mouˈa i te mau vahi atoa ei tuhaa o te mau mea faahiahia o te fenua. Mai nia mai i te tupuai e nehenehe tatou e hiˈo ma te haafifi-ore-hia i te huru nehenehe mau o te fenua i raro mai, e hiˈo atoa i te reni o te Moana Ataranitita. Te taa ê papu ra te mau motu iti o te anapanapa ra i nia i te ooa i raro aˈe ia tatou i te mau mouˈa taratara e te ano i te tahi aˈe pae.

E feruri anaˈe na tatou i nia i na pu tapearaa e toru. Te haamanaˈohia ra te mau parau a Iesu iho, i to ˈna parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ mau e: “E ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra; o tei manaˈo e tei te rahi o te parau e itehia mai ai ratou.”—Mataio 6:7.

Te taa ra tatou e ua riro te mouˈa ei tuhaa o te hoê tutuu o tei taai tau tausani taata i roto i te tutuu teimaha roa. Te taa ra tatou e mea taa ê roa te reira i te tiamâraa faahitihia e te aposetolo Ioane i to ˈna parauraa e: “O te haapao i ta ˈna [ta te Atua] ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.”—Ioane 1, 5:3.

Te haafaufaa nei tatou i te hahaereraa, i te taumaraa i nia i te Croagh Patrick. Te turai ra te reira ia tatou ia hiˈo atea i te taime a tiamâ roa ˈi te huitaata atoa i te mau tutuu niu-ore-hia i nia i te Bibilia e a haamori ai i te Poiete here o te fenua “ma te varua e te parau mau.”—Ioane 4:24.

[Tumu parau tarenihia i te api 27]

Te mau huru taa ê faufaa o te tere pereninaraa

E nehenehe te taata perenina atoa o te tauma ra i nia i te mouˈa i te Mahana o Patrick Peata aore ra i te roaraa o na vau mahana faatupuraa i te oroa, aore ra i te tahi atu taime i te mau avaˈe tiunu, tiurai, atete e setepa, e O TE PURE RA I ROTO AORE RA I PIHAI IHO I TE FARE PURE no te mau hinaaro o te Pâpa e noaa mai ia ˈna te faaoreraa i te utua no te mau hara mai te peu noa e e haere oia i te Faˈiraa hara e te Taatiraa a te Ekalesia Moˈa i nia i te Summit aore ra i te hebedoma.

TE MAU PU TAPEARAA NO TE TUTUU

Te vai ra e toru “pu tapearaa” (1) I te tumu o te mouˈa menemene aore ra Leacht Benain, (2) I nia i te tupuai, (3) Roilig Muire, tau atearaa i raro i te Lecanvey [hoê oire] i te hiti o te mouˈa.

Pu tapearaa 1 - LEACHT BENAIN

E haaati te taata perenina e hitu taime i te haapueraa ofai ma te faahiti e 7 Pure a te Fatu, e 7 Ia ora na e Maria e e hoê Irava faaroo

Pu tapearaa 2 - TE SUMMIT

(a) E tuturi te taata perenina i raro e e faahiti e 7 Pure a te Fatu, e 7 Ia ora na e Maria e e hoê Irava faaroo

(b) E pure te taata perenina i pihai iho i te Fare pure no te mau hinaaro o te Pâpa

(c) E haaati te taata perenina e 15 taime i te Fare pure ma te faahiti e 15 Pure a te Fatu, e 15 Ia ora na e Maria e e hoê Irava faaroo

(d) E haaati te taata perenina e 7 taime i te Leaba Phadraig [Roi a Patrick] ma te faahiti e 7 Pure a te Fatu, e 7 Ia ora na e Maria e e hoê Irava faaroo

Pu tapearaa 3 - ROILIG MUIRE

E haaati te taata perenina e 7 taime i te mau haapueraa ofai tataitahi ma te faahiti e 7 Pure a te Fatu, e 7 Ia ora na e Maria e e hoê Irava faaroo i te haapueraa tataitahi [te vai ra e toru haapueraa] e i te pae hopea e haaati oia i te aua taatoa o te Roilig Muire e 7 taime ma te pure.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono