“Te hooraa i te miti popaa” i Mozambique
UA FAAEA o Francisco Coana, te hoê melo o te tomite fenua no Mozambique, ahuru matahiti i roto i te mau “aua haapiiraa no te taui i te feruriraa.” Te faatia ra oia i te mau ohipa ta ˈna i farerei: “Ua ite au e e faaea matou i reira no te tahi tau taime, no reira ua ani au i te tiaau haaati e mai te peu e e nehenehe au e tamau noa i roto i te taviniraa pionie tamau. Tera râ, ua ani mai o ˈna e nafea e itea mai ia ˈu te taime i roto i te taviniraa i mua i te taata, i te mea e fatata te rahiraa taata i roto i te mau aua e Ite no Iehova anaˈe ïa? Ua parau atu vau e e tere atu vau i Milange, te hoê oire e 47 kilometera te atea, no te poro atu i te mau taata.
“Noa ˈtu e aita matou i fariihia e ia faarue i te aua, aita taua ture ra i haamau-roa-hia. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu haereraa na roto i te ururaau, te tuturiraa i raro, e te pureraa no te hoê ravea no te poro i te feia e faaea ra i reira. Ua pahono oioi mai o Iehova.
“Ua farerei au i te hoê taata e pereoo tataahi to ˈna, e ua faaau ïa vau e o ˈna. Ua farii o ˈna e mai te peu e e tanu vau i te maa i nia i to ˈna fenua e 3/4 ta te rahi na mua ˈˈe i te tau ûa, e aufau ïa o ˈna ia ˈu e i to ˈna pereoo tataahi. No reira ua haere au i te mau poipoi atoa e faaapu i nia i to ˈna mau fenua. Ua haamaitai o Iehova i teie faanahoraa, i te mea e i te pae hopea ua noaa to ˈu pereoo tataahi.
“Te faahopearaa ta ˈu i farerei, ua nehenehe au e haere atu i te oire rahi no Milange e e rave maite i ta ˈu taviniraa pionie i roto i teie tuhaa fenua hotu mau. I te mea e ua opanihia ta matou ohipa, ua tia ia ˈu ia rave i te hoê faanahoraa no te afai mai te mau taata i roto i te parau mau. Ma te tahuna i te mau buka e te mau vea i roto i to ˈu piriaro, ua tuu vau i te tahi maa miti popaa i roto i te hoê pute no te hoohoo haere. Maoti i te hoo atu no te tino moni e 5 meticais, ua haamaraa vau i nia e 15 meticais. (Mai te peu e e mea mama roa, e hoo pauroa mai te mau taata i te reira, e aita faahou ïa ta ˈu e miti popaa no te poro hau atu â!) Teie ïa te huru o ta ˈu mau tauaparauraa:
“‘Iaorana! Te hoo nei au i te miti popaa i teie nei mahana.’
“‘Ehia moni?’
“‘Ahuru ma pae meticais.’
“‘Aita, aita. Mea moni roa!’
“‘E, mea moni iho â. Mea moni roa paha no oe i teie nei, ia tiai noa râ oe e maraa roa te moni i nia i te tau i mua mai. Ua ite anei oe e ua tohuhia te reira i roto i te Bibilia?’
“‘Aita vau i taio aˈenei i te reira i roto i ta ˈu Bibilia.’
“‘E, ua papaihia i roto. A hopoi mai na ta oe Bibilia, e faaite atu vau ia oe.’
“Ma teie huru raveraa ua tupu mai te hoê tauaparauraa ma te faaohipa i ta ˈna Bibilia, e ta ˈu iho i faatapunihia i roto i to ˈu piriaro. Ua faahoro atu vau i roto i te Apokalupo pene 6, no nia i te mau huru tupuraa fifi mau e te ereraa i te maa. Mai te peu e e farii-maitai-hia te reira, e rave au i te buka Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra aore ra Une bonne nouvelle qui vous rendra heureux e e haamata vau i te haapiiraa bibilia tano.
“Te faahopearaa i itehia oia ïa ua nehenehe au e haapii e te hoê pǔpǔ e 15 feia anaanatae i Milange. Aita râ i maoro roa ua ite te mau mana faatere i ta matou mau ohipa. I te hoê mahana a faatere noa ˈi au i te hoê haapiiraa bibilia, tomo taue noa maira te mau mutoi e ua haru ratou ia matou. Ua afaihia matou paatoa, tae noa ˈtu te mau tamarii nainai o te utuafare, i te fare auri o taua vahi ra. I muri aˈe i te tapearaahia e hoê avaˈe i reira, ua faahoˈi-faahou-hia matou paatoa i te aua.”
Aita teie mau ohipa o ta matou i farerei i faaiti i to matou itoito. I te taa-ê-raa râ, te haamori ra o Francisco e to ˈna utuafare, tae noa ˈtu tau tausani o to ratou mau taeae o tei tapeahia i roto i te mau aua, i teie nei e te poro ra ratou ma te tiamâ i Mozambique.