VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/4 api 7-9
  • Te oaoa e tiai ra i te feia e itea nei i te parau mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te oaoa e tiai ra i te feia e itea nei i te parau mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaoaoa ra te mau haapiiraa mau a te Bibilia
  • Te faaoaoa ra te mau faaueraa tumu mau a te Bibilia
  • E tia ia atuatuhia te oaoa
  • Te oaoa: Te hoê huru maitai no ǒ mai i te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • A pee maite noa i te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • A oaoa atoa i te horoa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E tavini anaˈe na ia Iehova ma te oaoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/4 api 7-9

Te oaoa e tiai ra i te feia e itea nei i te parau mau

I ROTO i ta ˈna vahi vaiihoraa tauihaa, ua itea mai i te hoê taata Filelane te buka Le divin plan des âges. Ua haamata oioi aˈera oia i te taio i te reira, e aita i maoro roa ˈtu ua parau oia i roto ia ˈna iho e, ‘Teie te parau mau; teie te parau mau.’ I to ˈna pouraa mai mai taua vahi ra, ua parau atura oia i ta ˈna vahine e, “Ua itea ia ˈu te haapaoraa mau.”

E mea varavara roa teie ohipa i te itehia mai tei tupu na i nia i teie taata o tei itea mai i te parau mau, ua faatia e rave rahi mau Ite no Iehova i te hoê â atoa haerea. E nehenehe te taatoaraa o ratou e faatia ia outou i te oaoa tei noaa mai ia ratou na roto i te itearaa mai te parau mau. Te haapapu ra te mau hiˈoraa i muri nei i te reira.

Te faaoaoa ra te mau haapiiraa mau a te Bibilia

Ua paari o Margarita Königer i Munich, i Helemani, i te Piti o te Tamaˈi Rahi. E pinepine na i te itehia te mau fare topitahia e o tei ura. Ua pohe to ˈna taeae i te tamaˈi. A haere noa ˈi o ˈna i te mau pureraa a te ekalesia katolika, ua faaroo o ˈna i te faahitiraahia te mau pure no te mau faehau helemani e no te führer, o Hitler. I muri aˈe i te tamaˈi, ua fanaˈo o ˈna i te hoê tufaa a te hau no te haere i te hoê fare haapiiraa tuatoru i te mau Hau Amui no Marite na roto i te porotarama tauiuiraa tamarii haapii no tera e tera fenua. Ua hiˈo o ˈna e e mea maitai roa te mau taata i nia ia ˈna, no reira ua aniani o ˈna e na te aha e turai ra i te mau taata, to ratou hoi hinaaro natura o te oraraa ïa i roto i te hau, i te oreraa e vare haere noa e te riri i te tahi e te tahi i te tau tamaˈi. I to ˈna hoˈiraa ˈtu i Munich, ua farerei oia i te mau Ite no Iehova, e na roto i te haapiiraa i te Bibilia e o ratou, ua itea mai ia ˈna te mau pahonoraa i ta ˈna mau uiraa. Te parau ra o ˈna e: “Ua faaitehia mai ia ˈu ia au i te Bibilia e te ohipa nei te mau puai varua ino . . . Te pii ra te Bibilia ia ratou e ‘te mau faatere o teie nei ao,’ e inaha, te parau ra oia e ‘te haavare nei’ o Satani ‘i to te ao atoa nei.’ . . . Ma te hiˈopoa i te mau ohipa riaria mau e te paieti ore o te mau nunaa e o te mau taata, e mea tano mau â e te navai maitai teie pahonoraa!”—Ephesia 6:12; Apokalupo 12:9.

Te na ô faahou ra o Margarita e: “Ua oaoa roa vau i to ˈu haapiiraa no nia i te opuaraa a te Atua no te faatitiaifaro i te mau fifi i nia i te fenua nei. Aita, e ere ïa na roto i te ravea o te tahi huru manaˈo aore ra faatereraa a te taata nei, mai ta te feia aˈo o te ao nei e pûpû ra. Te faaite nei râ te Bibilia e e haapao te hoê faatereraa apî no te raˈi i te mau ohipa i nia i te fenua nei. . . . Ua haapii o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e: ‘Ia tae to oe ra hau.’ . . . Ua haamata aˈera vau i te taa e ua riro teie basileia ei hoê faatereraa mau e na roto noa i ta ˈna ravea e nehenehe ai te hau mau na te ao taatoa nei e haamauhia.” No te hoê roaraa fatata e 30 matahiti, ua tavini o Margarita ei mitionare i roto e pae fenua Afirika—i na 19 matahiti i mairi aˈenei ua rohi o ˈna no te faaite i te parau mau i te mau taata haehaa no Ouagadougou, i Burkina Faso.

E ere o Margarita anaˈe o tei farerei i teie tupuraa. E rave rahi o tei ohipa ma te papu i to ratou iteraa e te pure nei te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano o na toopiti aˈe pae aroraa i te Atua no te upootiaraa. Te taa ra te feia mafatu haavare ore i te faataaraa aifaito a te Bibilia e aita roa ˈtu te Atua e faaô ra ia ˈna i roto i te mau tamaˈi a te taata nei, tera râ, te tupu ra te reira no te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” Te haapii nei teie feia imi i te parau mau e “e ere i to teie nei ao” te mau kerisetiano mau, e tia râ ia ratou ia tapea noa i to ratou tiaraa amui ore i roto i teie mau ohipa. Ma te farii e ua tapea maite te mau Ite no Iehova i teie huru tiaraa, te tiaturi papu nei teie feia o te anaanatae apî nei e ua itea mai ia ratou te parau mau. Te rahi ra to ratou tiaturiraa e to ratou oaoa a rahi noa ˈi to ratou ite no nia i te tumu a farii noa ˈi te Atua i te ino e te ravea ta ˈna e fatata roa i te hopoi mai no te haamau i te hau e te mau huru tupuraa parau-tia i nia i te fenua nei na roto i te arai o to ˈna Basileia.—Ioane 1, 5:19; Ioane 17:16; Mataio 6:9, 10.

Te faaoaoa ra te mau faaueraa tumu mau a te Bibilia

Ua manaˈo o Daniel Rosero no Equateur e aita e auraa to te oraraa, no reira haamata aˈera o ˈna i te inu. Ua haapii te ekalesia o ta ˈna e pee nei ia ˈna e te mea otahi o ta ˈna e hiˈo atea o te pohe ïa e te hoê po auahi e ura noa. Ua pahono atu o ˈna e, “E ura vau, a vaiiho noa ïa ia ˈu ia inu!” E vau melo fetii i roto i ta ˈna utuafare o ta ˈna hoi e ore e haapao nei, e e pinepine noa oia i te tatamaˈi e ta ˈna vahine, o Delia. Ua fa mai te hoê tauiraa i roto i to ˈna oraraa i te hoê sabati poipoi i to te mau Ite no Iehova haereraa mai e farerei ia ratou e i to ratou haamataraa i te haapii i te Bibilia. No te taime matamua ua tae o Daniel i te hoê tairururaa haaati a te mau Ite no Iehova, ua taa o ˈna e ua itea mai ia ˈna te parau mau. Te parau ra o ˈna e: “Ua haaputapû roa te faanahonahoraa ia ˈu. Te vai ra te auhoaraa i rotopu e rave rahi mau taata. E nehenehe oe e faatupu i te here i roto i te nahoa. Aita te hoê noa ˈˈe taata e puhipuhi ra i te avaava. Aita e parau ino. . . . Te haamanaˈo ra vau i to ˈu feruri-noa-raa e, ‘Teie te parau mau!’ E ere i te mǎtaˈu o te pohe aore ra te mǎtaˈu o te hopea o te ao o tei faataiâ ia ˈu. O te mâraa ïa o te faanahonahoraa.”

Ua riro mai te utuafare fetii taatoa o Rosero ei mau Ite no Iehova. Ua maitai mai to ratou oraraa utuafare e i te pae faanavairaa faufaa i to ratou faaohiparaa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia. Te parau ra o Delia Rosero e: “Ua ite outou auaa te parau mau o te Bibilia i fanaˈo ai au i teie mau haamaitairaa atoa. Teihea roa ïa ta ˈu mau tamarii i teie nei ahiri e aita te Parau a te Atua? Ua bapetizo-pauroa-hia ratou toohitu e e mea aifaito ratou. Ua horoa mai te parau mau i te hoê oraraa apî roa, te hoê oaoa apî.”

E ere o te utuafare fetii o Rosero anaˈe o tei farerei i teie tupuraa. E rave rahi i teie mahana o te faahoruhoruhia ra e te mau fifi. Te tumu rahi oia hoi aita te mau ture i te pae morare i roto i te Bibilia e faatura-rahi-hia ra, mai tei ravehia na e te mau ui matamua ra. Ua pee te rahiraa o te mau haapaoraa i teie huru peu, te farii-noa-raa aore ra no te mea te manaˈo nei ratou e ua taui te tau e ua hope te tau o te mau morare tahito. No reira, mai ia vetahi, ua perehahu haere te utuafare Rosero maoti te aratairaa a te Bibilia. Teie râ, ia taa anaˈe teie mau huru taata haehaa i te manaˈo o te Atua i nia i te pae morare e i te oraraa utuafare, eita ratou e haamaoro i te faaohipa i te mea o ta ratou e haapii nei. Ia au i ta ratou mau aamu e nehenehe tatou e ite i te mau faahopearaa maitatai e noaa mai ia na reira anaˈe.

E tia ia atuatuhia te oaoa

Teie râ, e ere ïa te auraa e oaoa noa te hoê kerisetiano. Ma te papu maitai, te roo-atoa-hia ra te mau kerisetiano i te mau fifi o ta te mau taata e faaruru nei, mai te ereraa i te ohipa, te maˈi, e te pohe. E tia atoa i te mau kerisetiano ia aro noa i to ratou mau huru tia ore e to ratou mau paruparu. Te parau ra te faatiaraa bibilia e ua “mauiui [o Lota] i te parau viivii a te feia parau iino” i roto i te oire o Sodoma. Eita te mau kerisetiano haapao maitai e nehenehe e ape i teie mau manaˈo hohonu ia tupu te mau huru tupuraa ino mau.—Petero 2, 2:7, 8.

Teie râ, te vai ra i te feia o tei itea ia ratou te parau mau te hoê haamaitairaa. Ei hiˈoraa, eita te hoê taata faaroo e oto i nia i te hoê taata o tei pohe e “taiâ, mai te tahi pae aore o ratou tiairaa ra.” E ere to ˈna oto i te mea otia ore. Oia atoa no te tahi atu mau fifi. Ua ite te taata i ite i te parau mau e no te hoê taime poto noa te mau haafifiraa. Te faaohie ra te tiaturiraa i te amo i te reira i raro aˈe i te mau fifi. E tauturu atoa mai te hoê huru oraraa aifaito.—Tesalonia 1, 4:13.

Ua horoa o Paulo i teie faaueraa i te mau kerisetiano e: “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou.” (Philipi 4:4) Te faaite ra te reira e e nehenehe tatou paatoa e oaoa, e nehenehe atoa râ tatou e erehia i te reira. E nehenehe te mau haapeapearaa o teie nei faanahoraa o te mau mea e riro ei haafifiraa. Hau atu, te parau ra te Bibilia ia tatou e e tia ia tatou ia atuatu i te oaoa, te hoê o te mau hotu o te varua o te Atua. (Galatia 5:22) Mai te peu e e tamau noa outou i te haapii no nia i te parau mau e i te haamanaˈo i te mau maitai i te pae varua ta te reira i hopoi na e o te hopoi noâ ra, eita to outou oaoa e iti mai. E haapaari-roa-hia oia a piri noa ˈi tatou i te taime a ‘horoi ai te Atua i te roimata atoa’ o te mau taata e a faaorehia ˈi “te oto, e te mihi, e te mauiui.”—Apokalupo 21:4.

[Hohoˈa i te api 8]

E rave rahi o te maere nei i te oaoa e te faanahonahoraa maitai i te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono