VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/4 api 3-6
  • E noaa anei te parau mau i te pae faaroo?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E noaa anei te parau mau i te pae faaroo?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapiiraa philosopho e te parau mau
  • E tia anei ia faaitehia te parau mau?
  • Te haapaoraa e te parau mau
  • ‘Te sitona e te zizania’
  • E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • No te aha e imi ai i te parau mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E pee anaˈe i te Atua parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • “Na te parau mau outou e faatiamâ”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/4 api 3-6

E noaa anei te parau mau i te pae faaroo?

I TUETE ua faaoti te hoê taata uiui no nia i te parau i te pae varua no te fare haapiiraa tuatoru o te oire o Uppsala e tuatapapa i te mau tiaturiraa o te mau haapaoraa taa ê e vai ra i roto i to ˈna oire, tae noa ˈtu i te mataitai i ta ratou mau vahi haamoriraa. Ua faaroo o ˈna i te pororaa a te mau upoo faatere o teie mau haapaoraa, e ua uiui atu oia i te tahi mau melo. Ua tapao o ˈna e e au ra e o te mau Ite no Iehova anaˈe o te tiaturi papu nei e ua “iteahia mai te parau mau” ia ratou. Ia hiˈohia te rahiraa o te mau tiaturiraa faaroo rave rau e vai ra, ua aniani o ˈna e nafea te mau Ite e nehenehe ai e parau i te reira.

I to outou iho manaˈo, e noaa anei te parau mau i te pae faaroo? E nehenehe atoa anei e faataa e eaha mau na te parau mau hopea?

Te haapiiraa philosopho e te parau mau

Ua atuatu te feia i tuatapapa i te haapiiraa philosopho i te manaˈo e eita e noaa i te huitaata nei te parau mau hopea. Ua ite paha outou e ua tatarahia teie haapiiraa philosopho mai teie “te ite aivanaa o te tutava nei i te faataa i te tumu o te vai-mau-raa e o te oraraa.” I te parau mau râ, e mea varavara te reira i te tapae i reira. I roto i te Filosofins Historia (Te aamu o te haapiiraa philosopho), ua papai te papai buka Tuete ra o Alf Ahlberb e: “No te mea e rave rahi mau uiraa philosopho mai te reira te huru eita ˈtura e nehenehe e horoa i te hoê pahonoraa papu i te reira. . . . E rave rahi mau taata o te manaˈo nei e no teie . . . anairaa te mau fifi philosopho atoa [no nia i te mau faaueraa tumu matamua o te mau mea].”

Ei faahopearaa, e mea pinepine aita te feia o tei tutava na roto i te haapiiraa philosopho i te ite mai i te hoê pahonoraa i te mau uiraa faufaa roa no nia i te oraraa, i mauruuru aore ra te hepohepo nei ratou. I roto i ta ˈna buka Tankelinjer och trosformer (Te mau reni o te manaˈo e o te faaroo i te pae haapaoraa), ua parau te papai buka Tuete ra o Gunnar Aspelin e: “Hoê mea o ta tatou e ite nei e aita te huru i anaanatae-rahi-aˈe-hia i roto i te taata nei i hau atu i te anaanatae e vai ra i roto i te pepe e te naonao . . . Aita ta tatou e ravea, aore roa e ravea aˈe, i mua i teie mau puai o te hauti nei i roto i te reva taatoa e i roto i to tatou nei ao. Te reira ïa te manaˈo no nia i te oraraa o tei ite-pinepine-hia i roto i te mau pueraa buka i te roaraa o te hopearaa o te hoê senekele a tuu noa ˈi te mau taata i to ratou tiaturiraa i nia i te hoê oraraa moemoeâ e maitai aˈe no a muri aˈe.”

E tia anei ia faaitehia te parau mau?

E mea papu maitai e aita te mau tutavaraa iho a te taata nei i manuïa i roto i te itearaa mai te parau mau no nia i te oraraa, e e au ra e aita roa ratou i hinaaro. Te vai ra ïa te hoê tumu maitai no te faaoti e e mea faufaa roa te tahi faaiteraa no ǒ mai i te Atua ra. Te horoa ra te buka o te natura mai ta e rave rahi e pii nei i te tahi faaiteraa. Noa ˈtu e aita te reira e horoa ra i te mau haapapuraa hopea no nia i te tumu o te oraraa, te faaite ra te reira e te vai ra hoê mea hau atu â i te faahiahia i te hoê noa faataaraa materia no nia i te oraraa. Te pee nei te aihere o te roroa ra i te tahi mau ture taa ê atu i te mau ture e faatere ra i te mau ofai i roto i te hoê apoo e afafa ra. Te patu nei e te faanaho nei te mau mea ora ia ratou iho ma te hoê huru te ore e ravehia e te mau mea pohe. Te vai ra i te hoê taata haapii tuiroo i te pae o te ture e o te faaroo te hoê niu no te faaoti e: “Te mau mea hoi no [te Atua] e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao.”—Roma 1:20.

Tera râ, no te itea mai e o vai to muri mai i teie paturaa e teie faanahoraa atoa, te hinaaro nei tatou i te tahi atu faaiteraa. Eita anei e tia ia tatou ia tiai i te vairaa o teie huru faaiteraa? E ere anei i te mea tia ia tiai e ia faaite te Tumu o te ora i nia i te fenua ia ˈna iho i mua i ta ˈna mau poieteraa?

E au ra e o te Bibilia teie huru faaiteraa. I roto i teie nei vea, ua vauvau pinepine matou i te mau tumu maitatai no te farii i teie parau, e ua farii e rave rahi mau taata feruri i te reira. E mea faahiahia mau â te tupuraa e no te anaanatae rahi o te mau taata i papai i te Bibilia ia haamaramarama maitai i te reira e aita ïa ratou i papai i to ratou iho mau manaˈo. Ua hau atu i te 300 taime, ua faaohipa te mau peropheta o te Bibilia i te mau parau mai teie, “Teie maori te parau a Iehova.” (Isaia 37:33; Ieremia 2:2; Nahuma 1:12) Ua ite atoa outou e e mea anaanatae rahi na te mau tane e te mau vahine e papai nei i te mau buka aore ra te tahi mau tumu parau i te tarima ˈtu i te reira. Area râ, aita te feia i papai i te Bibilia e faaite nei ia ratou; i roto i te tahi mau tupuraa e mea fifi ia faataa e na vai i papai i te tahi mau tuhaa o te Bibilia.

Te tahi atu huru o te Bibilia o ta outou e haafaufaa paha, o to ˈna ïa tuea-maite-raa. E mea faahiahia mau â, ia ite anaˈe e ua papaihia na buka 66 o te Bibilia i roto i te hoê area taime 1 600 matahiti. Mai te peu noa ˈtu e e haere outou i te hoê fare vairaa buka e a maiti ai 66 buka faaroo o tei papaihia i roto i te hoê area taime 16 senekele. I muri iho ua amuihia teie mau buka tataitahi ei hoê noa buka. E tiaturi anei outou e te vai ra i roto i teie buka i te hoê noa tumu parau e te hoê poroi tuea maitai? E mea fifi roa. E titauhia ïa te hoê semeio. A hiˈo na i teie tupuraa: Te vai ra i roto i te mau buka o te Bibilia hoê anaˈe tumu parau, e te tuea maitai ra ratou te tahi e te tahi. Te faaite ra te reira e te vai ra te hoê taata opua, aore ra tumu, o tei aratai i te ohipa a te feia papai bibilia.

Teie nei râ, e itea mai outou te tahi haapapuraa e no ǒ mai iho â te Bibilia i te Atua ra. Te mau parau tohu—parau papai-aˈena-hia no nia i te ohipa e tupu i te tau no a muri aˈe. E mea otahi roa te mau parau mai teie, “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra” e, “E ia tae i te reira mahana” i roto i te Bibilia. (Isaia 2:2; 11:10, 11; 23:15; Ezekiela 38:18; Hosea 2:21-23; Zekaria 13:2-4) E rave rahi mau hanere matahiti na mua ˈˈe a fa mai ai o Iesu Mesia i nia i te fenua nei, ua horoa te mau parau tohu i roto i te mau Papai Hebera i te tahi mau haapapuraa no nia i to ˈna oraraa—mai to ˈna fanauraahia mai tae atu i to ˈna poheraa. Aita ˈtu ïa faaotiraa tano maoti ra hoi ua riro te Bibilia ei pu o te parau mau no nia i te oraraa. Te haapapu ra o Iesu iho i te reira ma te parauraa e: “O to parau na te parau mau.”—Ioane 17:17.

Te haapaoraa e te parau mau

Te tiaturi atoa nei e rave rahi feia o te tuu nei i to ratou faaroo i roto i te Bibilia e eita e noaa te parau mau taatoa. Ua faataa te tia faatere haapaoraa no Marite ra o John S. Spong e: “E tia ia tatou . . . ia taui i te manaˈo e ua noaa ia tatou te parau mau e e tia ia vetahi ia apee i to tatou manaˈo no te mea eita roa ˈtu te parau mau hopea e noaa ia tatou.” Te horoa ra te hoê taata papai buka katolika roma ra o Christopher Derrick i te hoê tumu no teie mau manaˈo ino no nia i te itearaa mai te parau mau: “Te horoa ra te tahi rii noa faahitiraa i te ‘parau mau’ faaroo i te manaˈo e e ite . . . Te faatupu ra outou i te manaˈo e ua hape paha te hoê taata; e eita roa ˈtu te reira e fariihia.”

Teie râ, ei taata feruri maite, e mea maitai no outou ia hiˈo i te tahi mau uiraa tano maitai. Mai te peu e eita e noaa te parau mau, no te aha ïa Iesu Mesia i parau ai e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ”? E no te aha ua parau te hoê o te mau aposetolo a Iesu e te hinaaro o te Atua oia hoi “o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau”? No te aha e itehia ˈi te parau “parau mau” apitihia i te faaroo hau atu i te hoê hanere taime i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano? E, no te aha, mai te peu e eita te parau mau e noaa?—Ioane 8:32; Timoteo 1, 2:3, 4.

I teie nei â, aita noa o Iesu i huti i to tatou ara-maite-raa i nia i te mea e e nehenehe te parau mau e noaahia, ua faaite râ oia e e itehia mai te reira mai te peu e e fariihia ta tatou haamoriraa e te Atua. I to te hoê vahine Samaria aniraa e eaha te huru o te haamoriraa mau—te haamoriraa faaohipahia e te mau ati Iuda i Ierusalema aore ra faaohipahia e te mau ati Samaria i nia i te Mouˈa Gerizima—aita o Iesu i pahono i te parauraa e eita te parau mau e noaa. Ua parau râ oia e: “E haamori . . . i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei. E varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.”—Ioane 4:23, 24.

E rave rahi mau taata o te parau nei e, ‘E nehenehe e horoa e rave rau mau faataaraa i te Bibilia, no reira eita te hoê taata e nehenehe e papu roa eaha mau na te parau mau.’ Tera râ, ua papai-mau-hia anei te Bibilia na roto i teie huru ravea papu ore e aita ˈtura i papu ia tatou e nafea te reira ia taahia? Parau mau, e mea fifi vetahi parau tohu e vetahi parau taipe ia taa. Ei hiˈoraa, ua parau te Atua i te peropheta Daniela e eita ta ˈna buka, e rave rahi mau parau tohu to roto, e taa-taatoa-roa-hia e tae noa ˈtu i “te tau hopea ra.” (Daniela 12:9) E e mea papu maitai e e titauhia ia haamatara vetahi mau parabole e mau taipe.

E mea papu maitai râ e, ei niu o te mau haapiiraa kerisetiano e o te mau mea faufaa i te pae morare no te haamori i te Atua ma te parau mau, e mea maramarama maitai te Bibilia. Aita oia i horoa noa ˈˈe i te mau tatararaa aimârô. I roto i ta ˈna rata i to Ephesia, te faahitihia ra e “hoê” noa faaroo kerisetiano, tapao faaite e aita e faaroo ê atu. (Ephesia 4:4-6) Te aniani nei paha outou e, ‘Mai te peu e e ere i te mea tano ia horoahia e rave rahi mau tatararaa o te Bibilia, no te aha ïa e vai ai e rave rahi mau faaroo “kerisetiano”?’ E ite tatou i te pahonoraa mai te peu e e hiˈo tatou i muri i te tau i muri aˈe noa i te taime a pohe ai te mau aposetolo a Iesu e a tupu ai te ohipa apotata i roto i te faaroo kerisetiano mau.

‘Te sitona e te zizania’

Ua tohu o Iesu i teie ohipa apotata i roto i ta ˈna parabole o te sitona e te zizania. Ua faataa o Iesu iho e “te sitona” o te mau kerisetiano mau ïa; “te zizania” o te mau kerisetiano hape ïa, aore ra apotata. “Ia taoto râ te taata ra,” ta Iesu i parau, e ueue te hoê “enemi” i te mau huero i roto i te aua sitona. Ua haamata teie ueueraa i muri aˈe i to te mau aposetolo taotoraa i roto i te pohe. Te faaite ra te parabole e e tamau â teie anoiraa o te mau kerisetiano mau i roto i te mea hape e tae noa ˈtu i “te hopea o teie nei ao.” No reira, i te roaraa o te mau senekele, ua haapourihia te tiaraa taata o te mau kerisetiano mau no te mea ua manahia te tuhaa o te faaroo e te feia faahua kerisetiano noa. Teie râ, i “te hopea o teie nei ao,” e tupu te hoê tauiraa. “E tono mai te Tamaiti a te taata i tana mau melahi” no te faataa ê i te mau kerisetiano hape i te mau kerisetiano mau. Te auraa ra e e mea ohie roa ia itea mai te amuiraa kerisetiano, hoê â to ratou tiaraa e to te tau o te mau aposetolo ra.—Mataio 13:24-30, 36-43.

Ua tohu o Isaia raua o Mika i teie huru haaputuputu-faahou-raa o te feia haamori mau “ia tae i te mau mahana hopea ra.” Te na ô ra o Isaia e: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra i reira. E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” Te faaite ra te hoê hiˈoraa atea i te mau tupuraa e e faatupuhia te parau tohu a Isaia i to tatou nei tau.—Isaia 2:2, 3; Mika 4:1-3.

Teie râ, aita te amuiraa kerisetiano i maraa na roto i te tahi tutavaraa taata. Ua tohu o Iesu e “e tono mai [oia] i tana mau melahi” no te rave i te hoê ohipa haaputuputuraa. Ua faataa atoa o ˈna i te hoê opuaraa taa ê no te reira: “Ei reira te feia parau-tia e anaana mai ai i te basileia o to ratou ra Metua mai te anaana o te mahana ra.” (Mataio 13:43) Te faaite ra te reira e e faatupuhia te hoê ohipa haamaramaramaraa, aore ra haapiiraa, na te ao atoa nei e te amuiraa kerisetiano.

Te ite nei te mau Ite no Iehova i te faatupuraa o teie mau parau tohu i roto i te ohipa haapiiraa ta ratou e rave nei i roto e 232 fenua i teie nei mahana. Ia faaauhia te mau tiaturiraa o te mau Ite, ta ratou mau ture no nia i te haerea, e ta ratou faanahonahoraa i te Bibilia, te taa maitai ra i te mau taata maiti ore i te huru o te taata e te tuea maite ra te reira i to te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua ra. Te faaite nei te mau Ite i to ratou faaroo mai “te parau mau” aita râ ratou i turaihia e te tahi teoteo e mea teitei aˈe ratou. Maoti râ, te na ô nei ratou no te mea ua haapii ratou ma te rahi i te Parau a te Atua, te Bibilia, e te apee nei ratou i te reira ei ture otahi roa na roto i te reira e nehenehe ai e itea mai te haapaoraa ma te tano.

Ua faariro te mau kerisetiano matamua i to ratou faaroo mai “te parau mau.” (Timoteo 1, 3:15; Petero 2, 2:2; Ioane 2, 1) Te mea ta ratou i faariro e parau mau e parau mau atoa ïa no tatou i teie nei mahana. Te titau manihini ra te mau Ite no Iehova i te mau taata atoa ia papu te reira ia ratou na roto i te haapiiraa i te Bibilia. Te tiaturi nei matou e ia na reira outou e fanaˈo atoa outou i te oaoa o te noaa mai eiaha noa na roto i te itearaa mai te hoê haapaoraa o tei taa ê roa i te tahi atu mau haapaoraa, na roto atoa râ i te itearaa mai ia outou te parau mau!

[Tumu parau tarenihia i te api 5]

TE TAHI MAU HAAPIIRAA PHILOSOPHO O TE PATOI I TE PARAU MAU

TE POSITIVISME: Te manaˈo e turu ra e e mau manaˈo maamaa anaˈe te ore e hiˈopoahia te mau manaˈo faaroo atoa e te fa o te haapiiraa philosopho o te tahoêraa ïa i te mau ite aivanaa positives [tano] ia riro ei taatoaraa.

TE EXISTENTIALISME: Ua ohipa-rahi-aˈe-hia to ˈna mau taata turu e te mau ohipa hairiiri o te Piti o te Tamaˈi Rahi e inaha te hiˈo ino nei ratou i te oraraa. Te faarahi ra te reira i te hepohepo o te taata haapiihia i mua i te pohe e te faufaa ore o te oraraa. Ua parau te taata papai buka existentialiste ra o Jean-Paul Sartre e, i te mea e aita e Atua, ua faaruehia te taata e te ora nei oia i roto i te hoê ao o te ore roa ˈtu e tâuˈa ia ˈna.

TE SCEPTICISME: Te turu nei oia e eita e manuïa na roto i te hiˈopoaraa e te feruriraa ia tapae i te hoê fa, i te hoê ite taatoa—te tahi parau mau—no nia i te vai-mau-raa.

TE PRAGMATISME: Te haafaufaa noa nei oia i te parau mau o to tatou mau tiaturiraa na roto i to ratou faufaaraa ohie i nia i te mau anaanatae o te taata nei, mai te faanaho-faahou-raa i te pae haapiiraa, morare, e politita. Aita oia e farii ra e e faufaa mau to te parau mau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono