Ma te amui atu i roto i te feia e mǎtaˈu i te Atua
“TE TITAU nei te taata i te mau vahi atoa i te parau no te tiamâraa mai i te mǎtaˈu—mǎtaˈu i te haavîraa uˈana, mǎtaˈu i te ohipa ore, e te mǎtaˈu i te maˈi ino roa. Te apiti nei tatou i roto i taua titauraa ra. . . . No reira, eaha hoi te tumu tatou e tuatapapa ˈi i te parau no te atuaturaa i te mǎtaˈu?” Na te taata orero i vauvau mai i te oreroraa parau matamua i haamatara mai i teie nei uiraa, i te mau tairururaa mataeinaa atoa te “Mǎtaˈu i te Atua” i haamata i te avaˈe tiunu 1994 ra.
Te mau milioni taata i ruru atu—na mua ˈˈe i te pae apatoerau no Marite, e i muri iho i Europa, i Marite Ropu e Apatoa, i Asia, e te mau motu—tei hinaaro uˈana e haapii i te atuatu i taua mǎtaˈu ra. No te aha hoi? No te mea tei to tatou mǎtaˈu i te Atua tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te mau haamaitairaa ta te Atua o Iehova e ninii mai i nia i to ˈna nunaa. No te haapii i nia i te mǎtaˈu i te Atua, te mau taata i ruru amui mai ai, i roto i te porotarama o na mahana e toru, e rave rahi mau mea ta ratou i haapii mai no nia i teie huru kerisetiano faufaa roa.
‘E mǎtaˈu i te Atua e e haapao i Ta ˈna mau faaueraa’
O te upoo parau ïa o te mahana matamua o te tairururaa, niuhia i nia i te Koheleta 12:13. Eaha mau na te auraa e mǎtaˈu i te Atua? I roto i te tuhaa matamua roa o te porotarama, ua faataa mai te peretiteni o te tairururaa e e titau te mǎtaˈu i te Atua i te tura e te faatura hohonu no Iehova, oia hoi te mǎtaˈuraa e ia ore oia e farii mai ia tatou. E ere taua huru mǎtaˈu ra i te mǎtaˈu riaria, e mǎtaˈu maitai râ e te tia.
Nafea hoi tatou e nehenehe ai e fanaˈo i teie huru mǎtaˈu? Te faataa ra to muri iho oreroraa parau, “Eiaha e fiu e eiaha e tuu,” e e faaitoito taua mǎtaˈu i te Atua ra ia tatou, ia haapao i te mau faaueraa a te Atua ma te oaoa. Ia here tatou i te Atua e i to tatou taata-tupu, e faaî taua huru mǎtaˈu ra i te itoito i roto ia tatou i te pae varua. Oia mau, e nehenehe te mǎtaˈu i te Atua e tauturu ia tatou ia ore e toaruaru i roto i te hororaa no te ora mure ore.
I muri iho, i roto i te porotarama i muri aˈe, o te mau uiuiraa manaˈo ïa i faaite mai i te haapapuraa e e nehenehe mau â te mǎtaˈu i te Atua e turu ia tatou. Ua faaite mai te feia i uiuihia te manaˈo mea nafea te mǎtaˈu tura i te Atua i te tautururaa ia ratou ia tamau â i roto i te taviniraa noa ˈtu te anaanatae ore, te tâuˈa ore, aore ra te hamani-ino-raa e ua tauturu ia ratou ia mau papu, noa ˈtu te mau ati teimaha mau e fareireihia na e ratou.
No te aha ïa vetahi mau taata e mǎtaˈu ai i te Atua ma te tura area vetahi pae ra aita roa ˈtu ïa? I roto i te oreroraa parau “E atuatu anaˈe na e ia fanaˈo atoa na tatou i te mǎtaˈu i te Atua,” ua faataa mai te taata orero peretiteni e i roto i te Ieremia 32:37-39, ua tǎpǔ o Iehova e e horoa mai oia i te hoê mafatu mǎtaˈu i te Atua, i roto i To ˈna mau taata. Ua tuu mai o Iehova i roto i to tatou mau mafatu i te mǎtaˈu i te Atua. Nafea ïa? Na roto ïa i to ˈna varua moˈa e i ta ˈna Parau faauruahia, te Bibilia. Tera râ, ma te papu maitai, e tia ia tatou ia haafaufaa i ta tatou mau tutavaraa no te tuatapapa i te Parau a te Atua e no te fanaˈo i te mau hotu pae varua e rave rahi ta ˈna i faanaho. E i roto i taua mau hotu ra, te vai ra ïa ta tatou mau tairururaa e ta tatou mau putuputuraa i roto i te amuiraa, e tauturu ia tatou ia haapii i te mǎtaˈu ia ˈna.
Ua haamata te porotarama avatea na roto i te faaararaa ra e tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau. Ua apeehia mai te reira e te hoê tauaparauraa no nia i te mau ravea matamua oia hoi e ohipa te Basileia i nia i to tatou oraraa kerisetiano.
E i muri iho, o te oreroraa parau tatuhaahia e toru tuhaa tei vauvauhia mai i te tairururaa. “E faaitoito te mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia auraro i te mau titauraa a te Atua” o te tumu parau ïa o taua oreroraa parau tatuhaahia ra, tei huti i te manaˈo i nia i te utuafare fetii. O te hoê teie hiˈoraa o te aˈoraa no roto mai i te mau Papai—e nehenehe e faaohipa—i pûpûhia mai.
□ No te mau tane: E faaitoito te mǎtaˈu i te Atua i te hoê tane ia here i ta ˈna vahine mai to ˈna ihora tino. (Ephesia 5:28, 29) Eita te hoê tane e hamani ino i to ˈna iho tino, ma te faahaehaa ia ˈna iho i mua i to ˈna mau hoa, aore ra e faaite i mua i te taatoaraa i ta ˈna iho mau hape. No reira, e faaite ïa oia i nia i ta ˈna vahine i te tura e te faatura ta ˈna e faaite ia ˈna iho.
□ No te mau vahine: Ua turai te mǎtaˈu o Iesu i te Atua, ia ˈna ia ‘faatupu noa i tei au i te Atua.’ (Ioane 8:29) O te hoê teie faanahoraa maitai roa na te mau vahine, oia hoi e tia ia ratou ia na reira atoa i nia i ta ratou mau tane.
□ No te mau metua: E nehenehe te mau metua kerisetiano e faaite i te mǎtaˈu i te Atua na roto i te amo-papu-raa i ta ratou mau hopoia metua, e te faariroraa i ta ratou mau tamarii ei tufaa no ǒ mai ia Iehova ra. (Salamo 127:3) Te tapao matamua a te mau metua, o te raveraa ïa i ta ratou mau tamarii, ia riro mai ratou ei mau kerisetiano mau.
□ No te mau tamarii: Ua haapii o Iehova i te mau tamarii ia auraro i to ratou “mau metua i te Fatu ra.” (Ephesia 6:1) No reira, ia auraro ratou i to ratou mau metua, te auraro ra ïa ratou i te Atua.
Ua haaputapû roa te oreroraa parau hopea o taua mahana ra i to matou nei mau manaˈo hohonu, inaha ua tuatapapa oia i te parau no te mau manaˈo hohonu roa o ta tatou paatoa i ite mai ia pohe tei herehia e tatou. I roto râ i te afaraa o te oreroraa parau, te vai ra te hoê parau faaite. Ua faaanaanatae roa te taata orero i te mau taata i tae mai, na roto i te faaiteraa mai oia i te matararaa te hoê buka iti apî Ia pohe tei herehia e outou. Mea rahi hoi ta teie nei buka iti peni rau e parau, o te nehenehe e tauturu i te feia e oto ra ia taa e ia faaruru i te mau manaˈo hohonu e tupu mai i muri aˈe i te poheraa tei herehia e ratou. Ua fifi aˈenei anei outou i te faahiti i te parau e au i te taata e oto ra? Te tuatapapa ra te hoê tuhaa o teie nei buka iti nafea râ tatou e nehenehe ai e tauturu i te feia e oto ra. A faaroo noa ˈtu ai ratou i te taata orero, e rave rahi o te feia i tae mai tei manaˈonaˈo e o vai mau na râ te nehenehe e fanaˈo i teie nei buka iti apî.
‘Ia haamori tatou i te Atua ma te mǎtaˈu e te tura’
O te tumu parau ïa o te piti o te mahana, niuhia i nia i te Hebera 12:28. I roto i te porotarama poipoi, ua tupu te piti o te tumu parau tatuhaahia, “Te mau amuiraa e haere na roto i te mǎtaˈu o Iehova.” Te tuhaa matamua no nia ïa i te amuiraa ˈtu i roto i te mau putuputuraa. Te faaite ra to tatou taeraa i te mau putuputuraa i to tatou faatura i te Atua e i ta ˈna maa varua. I te taeraa ˈtu tatou, te faaite ra ïa tatou e te mǎtaˈu ra tatou i to ˈna iˈoa e te hinaaro uˈana ra tatou e faatupu i to ˈna hinaaro. (Hebera 10:24, 25) Ua faataa mai te piti o te taata orero e ia nehenehe te taatoaraa o te amuiraa e haere i roto i te mǎtaˈu o Iehova, e tia i te taata tataitahi ia rave i ta ˈna tuhaa na roto i te mauraa i te hoê haerea maitai. Ua parau mai te taata orero hopea no nia i te haamaitairaa e te hopoia e mauhia ra e te taatoaraa o te mau kerisetiano—no te faaite i te parau apî maitai ma te ore e haaparuparu. Eaha te maororaa tatou e tamau noa ˈi i te poro? Tae noa ˈtu ïa i te taime o Iehova e parau ai e ua navai.—Isaia 6:11.
“Te oaoa no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa maitai” o te tumu parau ïa o to muri aˈe oreraa parau, mai tei tuatapapahia i roto i te mau tumu parau haapiiraa o teie nei vea. (Nehemia 8:10) No te aha te nunaa o Iehova e oaoa ˈi? Ua tatara mai te taata orero e rave rahi mau tumu. Te hoê tumu faufaa roa oia ïa, e faariro te mau taairaa fatata roa e te Atua, ia tatou nei ei nunaa oaoa roa ˈˈe i nia i te fenua nei. Inaha a feruri na, te faahaamanaˈo ra te taata orero i te feia i tae mai i te tairururaa, e ua riro ei haamaitairaa na tatou nei te iteraahia tatou i roto i te nunaa ta Iehova i aratai ia Iesu Mesia ra. (Ioane 6:44) Auê ïa tumu puai mau no te oaoa e!
Te hoê tuhaa faufaa roa o te mau tairururaa atoa o te bapetizoraa ïa, e aita te mau tairururaa te “mǎtaˈu i te Atua” i erehia i te reira. I roto i te oreroraa parau “Pûpûraa e Bapetizoraa i roto i te Mǎtaˈu o Iehova,” ua faataa mai te taata orero e maha tuhaa faufaa roa no te taatoaraa o te mau taata bapetizohia: (1) E tia ia tatou ia haapii i te Parau a te Atua ma te tauturuhia e te mau buka e nehenehe e tauturu ia tatou ia taa e ia faaohipa i te reira; (2) e tia ia tatou ia pure; (3) e tia ia tatou ia amui atu i roto i to tatou mau hoa faaroo i roto i te mau putuputuraa a te amuiraa; e (4) e tia ia tatou ia faaite i te iˈoa o Iehova e i te Basileia.
Ua haamata te porotarama o te avatea mahana maa na roto i te tumu parau mahanahana mau ra “Te hoê nunaa o te ore e faaruehia e Iehova.” E toru ahuru ma pae senekele na mua ˈtu, a faaruru ai te nunaa o Iseraela i te mau taime fifi, ua horoa maira o Iehova i te hoê haapapuraa na roto ia Mose, i te na ôraa e: “E ore [o Iehova] e faarue ia oe, e ore e haere ê.” (Deuteronomi 31:6) Ua na reira mau iho â o Iehova i taua haapapuraa ra na roto i te parururaa i te mau ati Iseraela, ia ratou i tomo atu i te Fenua i tǎpǔhia maira e na roto i te raveraa mai i taua fenua ra. I teie mahana, ia faaruru tatou i te mau ati fifi mau, e nehenehe atoa tatou e tiaturi papu e eita o Iehova e faarue ia tatou, e na reira oia ia haafatata noa tatou ia ˈna e ia haapao tatou i te aˈoraa o ta ˈna Parau.
Nafea outou e nehenehe ai e ite i te anaanatae na roto i te taioraa i te Bibilia? I roto i te oreroraa parau “A taio i te Parau a te Atua, te Bibilia Moˈa, i te mau mahana atoa,” ua faaau mai te taata orero e ia taio tatou ma te hoê huru feruriraa hiˈopoa e te ui i te mau uiraa mai teie te huru: Eaha ta teie nei aamu e haapii maira no nia i te mau huru e te mau haerea o Iehova? Nafea vau e nehenehe ai e riro mai ia Iehova i roto i teie nei mau tuhaa? Ia na reira tatou i te taio i te Bibilia, e riro mau â ïa te reira ei ohipa anaanatae mau e te faufaa atoa.
Ua arataihia te manaˈo i muri iho i nia i te toru o te oreroraa parau tatuhaahia o te porotarama, “Te mau tauturu i te feia e mǎtaˈu ia Iehova.” Noa ˈtu â ïa e eita o Iehova e faatupu i te mau semeio no ta ˈna mau tavini i teie nei mahana, papu maitai e tauturu rahi oia i te feia e mǎtaˈu ia ˈna. (Petero 2, 2:9) E maha tauturu no ǒ mai ia Iehova ra ta teie nei oreroraa parau tatuhaahia i tuatapapa no te tauturu ia tatou i teie nei mau tau fifi: (1) Na roto i to ˈna varua, te faaitoito mai nei o Iehova ia tatou no te faatupu i te mau ohipa eita e maraa maoti to tatou iho puai. (2) Na roto i ta ˈna Parau, te horoa mai nei oia i te aˈora e i te aratairaa no tatou nei. (3) Na roto i te tusia taraehara, te horoa mai nei oia i te hoê haava manaˈo mâ. (4) Na roto i ta ˈna faanahonahoraa, e tae noa ˈtu hoi i te mau matahiapo, te horoa mai nei oia i te aratairaa e te paruru. (Luka 11:13; Ephesia 1:7; Timoteo 2, 3:16; Hebera 13:17) Na roto i te faaohipa-maitai-raa tatou i teie nei mau faufaa, e nehenehe ïa tatou e mau papu e oia hoi e nehenehe e noaa ia tatou i te haamaitairaa a Iehova.
Te tumu parau hopea o te avatea mahana maa teie ïa, “Te fatata maira te mahana rahi riaria o Iehova,” niuhia i nia i te parau tohu a Malaki. Ua ite-atoa-hia te mau mahana riaria i roto i te aamu i mutaa ihora, mai te tau i tupu ai te haavaraa i nia ia Ierusalema i te matahiti 70 ra o to tatou nei tau. Tera râ, te mahana rahi riaria roa ˈˈe o te itehia mai e te huitaata nei, o te mahana ïa o Iehova i mua nei, i te tau ‘e tupu ai te tahooraa i nia i te feia o tei ore i ite o vai mau na te Atua e i nia i te feia o tei ore e auraro i te parau apî maitai a to tatou Fatu ra o Iesu.’ (Tesalonia 2, 1:6-8) Eaha ïa to ˈna atearaa? Te haapapu ra te taata orero e: “Fatata roa te hopea! Ua ite o Iehova eaha taua mahana e taua hora ra. Eita o ˈna e taui i ta ˈna kalena. E tiai â hoi tatou ma te faaoromai.”
Mea fifi roa ia tiaturi e e piti atura mahana tei mairi. Mai te aha hoi te huru o te porotarama o te mahana hopea?
“A mǎtaˈu i te Atua e a faahanahana ia ˈna”
Ua niuhia te tumu parau o te toru o te mahana i nia i te Apokalupo 14:7. I roto i te porotarama poipoi, ua haafaufaa mai te tahi mau oreroraa parau i te tahi mau haapiiraa tei faataa ê i te mau Ite no Iehova i te toea o te mau faanahonahoraa faaroo.
I roto i te oreroraa parau “E tupu te hoê tia-faahou-raa no te feia parau-tia,” ua tuu mai te taata orero i te hoê uiraa faufaa roa: “I roto i taua Mahana Haavaraa hoê tausani matahiti ra, afea ïa te feia tei ore i taiva e tei pohe i teie mau matahiti hopea o te amuiraa o te mau mea a Satani, e faatiahia mai ai?” Te pahonoraa? “Aita te Bibilia e faahiti ra i taua parau ra,” ta te taata orero ïa i faataa mai. “Tera râ, e ere anei i te mea tano ia manaˈo e te feia e pohe i to tatou nei tau, o ratou te faatia-na-mua-hia no te apiti atu i roto i te feia rahi roa o te mau taata e ora ˈtu i Aramagedo, i roto i teie nei ohipa haapiiraa rahi mau e tupu i te Mahana Haavaraa? Oia, papu maitai!” Te vai ra anei te feia e ora mai? Papu maitai te vai ra. Ua faataa-maramarama-hia mai te mau haapiiraa a te Bibilia e te mau hiˈoraa o te haapapu mai hoi i to tatou manaˈo, i roto i te oreroraa parau i mua, “Ora mai roto mai i te Ati Rahi.”
Mea maoro to te mau Ite no Iehova taaraa e e piti tiaturiraa ta te Bibilia e pûpû mai nei—te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei no te rahiraa milioni taata e te oraraa pohe ore i nia i te raˈi no te hoê pǔpǔ iti taata e faatere atu i pihai iho i te Mesia i roto i to ˈna Basileia. Ua tuatapapahia te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi i roto i te oreroraa parau ra “Eiaha e mǎtaˈu, e te nǎnǎ iti.” (Luka 12:32) Ia au i te huru tupuraa i roto i te ao nei, e tia i te nǎnǎ iti ia ore e mǎtaˈu; e tia ia ratou tataitahi ia faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea. (Luka 21:19) “To ratou mǎtaˈu ore,” ta te taata orero ïa i parau, “ua riro ïa ei faaitoitoraa no te feia rahi roa. E tia atoa ia ratou ia ore e mǎtaˈu a tiai noa ˈtu ai ratou i te faaoraraa i roto i te tau rahi ahoaho roa ˈˈe ta te fenua nei i ore aˈenei i ite.”
I te hopearaa o te porotarama poipoi, ua mataitai te feia i tae mai ma te anaanatae mau, i te darama bibilia Ta outou e maiti. I te tau o Iosua, e oia atoa o te peropheta ra o Elia, ua tia i te mau ati Iseraela ia rave i te hoê opuaraa. E tia hoi te hoê opuaraa ia ravehia. Ua na ô atura o Elia: “Mai te aha te maoro o tena na feaa-piti-raa? o Iehova te Atua ra, a pee ia ˈna; o Baala, a pee ia ˈna.” (Te mau arii 1, 18:21) I teie atoa nei mahana, e tia i te huitaata nei ia maiti. E ere teie te taime no te feaapiti te manaˈo. Eaha te opuaraa maitai? O te opuaraa ïa i ravehia e Iosua i tahito ra. Ua na ô aˈera hoi oia e: “Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.”—Iosua 24:15.
Inaha, tei te avatea sabati e te taime atoa no te oreroraa parau huiraatira “No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua mau i teie nei.” I roto i te Apokalupo 14:6, 7, ua ruhia te taatoaraa o te huitaata e: “E mǎtaˈu i te Atua e e faahanahana ia ˈna.” No te aha e mea ru mau â ia mǎtaˈu i te Atua i teie nei? No te mea, mai ta te mau papai e tamau ra i te parau, “ua tae mai ta ˈna hora haavaraa.” Na roto i ta ˈna Tamaiti, tei riro ei Arii no te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, e faaore roa o Iehova i teie nei amuiraa viivii, orure hau o te mau mea nei. Ua faataa mai te taata orero e o teie anaˈe te ravea no te faatiamâ i te feia e mǎtaˈu ra i te Atua e no te faaora i to tatou nei nohoraa oia hoi te fenua. Noa ˈtu â ïa e teie te mau mahana hopea o teie amuiraa o te mau mea nei, mea titau-ru-hia e ia mǎtaˈu tatou i te Atua mau i teie nei!
Ma te apee maite i te tuatapaparaa poto noa o te haapiiraa o te Pare Tiairaa no taua hebedoma ra, ua haere maira te taata orero hopea i mua no te vauvau mai i ta ˈna oreroraa parau. E te faahopearaa o te porotarama o te tairururaa, ua riro te mǎtaˈu i te Atua ei auraa faufaa roa no te feia i tae mai i te tairururaa. Ua faataa mai oia i te mau haamaitairaa e rave rahi e fanaˈohia e te feia e mǎtaˈu i te Atua. Ua faaite mai te taata orero i te matararaa te hoê ripene video apî—Tahoêhia na roto i te haapiiraa. Ua haapapu mai oia i te mau huru otahi o te “Haapiiraa a te Atua”, i te mau Tairururaa rarahi i tupu i te mau matahiti 1993-94. A faaoti noa ˈi te oreroraa parau, e rave rahi tei uiui e, ‘Eaha râ ta tatou e nehenehe e fanaˈo i teie matahiti i mua?’ E toru ïa mahana tairururaa mataeinaa i roto e rave rahi mau vahi.
Ei faahopearaa, ua faahiti te taata orero i te Malaki 3:16, e parau ra e: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau-pinepine-raa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia mǎtaˈu ia Iehova e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” Ua faarue mai te feia i ruru mai ma te opua papu e manaˈo i te iˈoa o Iehova e e tavini ia ˈna ma te mǎtaˈu e au i te Atua.
[Hohoˈa i te api 24]
Mea hinaaro na te feia e rave i te bapetizoraa e tamau â i te faaite i te mǎtaˈu i te Atua
[Hohoˈa i te api 25]
Ua haafaahiahia te darama “Ta outou e maiti” i te feia e faaroo ra ma te hinaaro mau e maiti i te tavini ia Iehova
[Hohoˈa i te api 26]
Ua oaoa roa te feia i ruru mai i te buka iti apî ra “Ia pohe tei herehia e outou”