VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/7 api 18-23
  • Te hiˈoraa o te Kerisetiano no nia i te mana faatere

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hiˈoraa o te Kerisetiano no nia i te mana faatere
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua”
  • Te mau kerisetiano matamua e te feia mana no Roma
  • Te tura e au no te mana faatere
  • Te mana faatere i roto i te mau utuafare kerisetiano
  • Te mana faatere i roto i te amuiraa
  • Te manaˈo kerisetiano no nia i te feia mana toroa teitei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • To vai mana ta oe e auraro?
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • Te faaturaraa i te mana—No te aha e mea faufaa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • No te aha e faatura ˈi i te mana faatere?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/7 api 18-23

Te hiˈoraa o te Kerisetiano no nia i te mana faatere

“Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra.”—ROMA 13:1.

1. No te aha e mea tano ia parauhia e o Iehova te Mana faatere Teitei roa ˈˈe?

UA TAAIHIA te mana faatere i nia i te tiaraa poiete. O te Atua ra o Iehova te Teitei Hoê roa ˈˈe o tei faatupu mai i te mau mea e vai nei, te mau mea atoa poietehia te mea ora e te mea ora ore. O oia mau te Mana faatere Teitei roa ˈˈe. Hoê â huru to te mau kerisetiano mau e te mau mea poietehia e vai ra i nia i te raˈi o tei faˈi e: “E au te hanahana ia Iehova, e te tura, e te mana, na ˈna hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.”—Apokalupo 4:11, T.a.a.

2. Mea nafea te feia faatere i tahito ra e farii ra e e aita to ratou e tiaraa natura no te faatere i to ratou taata-tupu, e eaha ta Iesu i parau atu ia Ponotio Pilato?

2 Te tumu mau no reira e rave rahi feia faatere o te tau tahito i tamata ˈi e ia faatiahia to ratou mana faatere ma te faˈi e atua ratou aore ra e tia ratou no te hoê atua, te farii ra ïa ratou e aore roa te hoê noa ˈˈe taata i fatu i te tiaraa e faatere i te tahi atu mau taata.a (Ieremia 10:23) Te tumu tano roa o te mana faatere o te Atua ïa o Iehova. Ua parau te Mesia ia Ponotio Pilato, te tavana roma no Iudea: “Aita roa o oe mana ia rave mai ia ˈu ahiri aore i horoahia mai to oe mana no nia maira.”—Ioane 19:11.

“Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua”

3. Eaha ta te aposetolo Paulo i haapapu no nia i “te feia mana toroa,” e eaha te mau uiraa ta te mau haapapuraa a Iesu e a Paulo e faatupu mai?

3 Ua papai te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano e ora ra i raro aˈe i te faatereraa a te Hau emepera roma: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra. Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra; te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua.” (Roma 13:1) Eaha te manaˈo o Iesu i to ˈna parauraa e te mana faatere a Pilato “no nia maira” te horoaraahia mai? E mea nafea Paulo i manaˈo ai e te feia mana politita o to ˈna ra tau te tia ra ratou i to ratou vairaa ma te tuuhia e te Atua? Teie anei te auraa e na Iehova iho i nomino i te taata faatere politita taitahi o te ao nei?

4. Mea nafea Iesu e o Paulo i te piiraa ia Satani, e eaha te parau a Satani ta Iesu i ore roa i patoi?

4 Nahea ïa, i te mea e ua pii Iesu ia Satani “te arii o teie nei ao,” e ua faataa o Paulo ia Satani mai “te atua o teie nei ao ra”? (Ioane 12:31; 16:11; Korinetia 2, 4:4) Hau atu â, i to ˈna faahemaraa ia Iesu, ua pûpû o Satani i te “hau” no ˈna “i te mau basileia atoa o te ao nei,” ma te faˈi e teie mana ua horoahia ïa ia ˈna ra. Ua patoi o Iesu Mesia i ta ˈna aniraa, aita râ oia i faahapa e e nehenehe Satani e horoa i teie huru mana.—Luka 4:5-8.

5. (a) Nafea tatou ia taa i te auraa o te mau parau a Iesu e a Paulo no nia i te mana faatere? (b) Na nia i teihea auraa te feia mana toroa i te “haapaohia ïa e te Atua”?

5 Ua vaiiho o Iehova ia Satani ia faatere i nia i teie nei ao ma te faatia ia ˈna ia tamau i te ora i muri aˈe i ta ˈna orureraa hau e i muri aˈe i to ˈna faahemaraa ia Adamu e o Eva ma te turai ia raua ia orure hau i to ˈna mana arii. (Genese 3:1-6; a faaau e te Exodo 9:15, 16.) Teie ïa te auraa o te mau parau a Iesu e a Paulo, i muri aˈe i to nau taata matamua i Edene faarueraa i te faatereraa teotaratia, aore ra te faatereraa a te Atua, ua faatia Iehova i te mau taata o tei atea ê ia hamani i te mau faanahoraa no te faatere ia nehenehe ratou ia ora i roto i te hoê totaiete taata nahonaho. I te tau au, ia tupu ta ˈna opuaraa, ua ohipa Iehova ia topa te tahi mau hui mana aore ra mau faatereraa. (Daniela 2:19-21) Ua faatia râ oia i te tahi atu pae ia vai noa to ratou mana. No te feia mana ta Iehova e faaoromai, e nehenehe e parauhia e “ua haapaohia ïa e te Atua, [te tia ra ratou i to ratou vairaa te tahi i te tahi ma te tuuhia e te Atua].”

Te mau kerisetiano matamua e te feia mana no Roma

6. Eaha te hiˈoraa o te mau kerisetiano matamua no nia i te feia mana toroa no Roma, e no te aha?

6 Aita te mau kerisetiano matamua i tahoê atu i te mau nuu o te mau pǔpǔ faaroo ati Iuda tei orure hau e tei aro i te mau Roma o tei haavî ia Iseraela. I to te feia mana no Roma, e ta ratou huru faanahoraa ture, haamauraa i te hau i nia i te fenua e te tai; paturaa i te mau taheraa pape faufaa mau, te mau purumu, e te mau eˈaturu; e ua ohipa no te maitai o te rahiraa, ua faariro te mau kerisetiano ia ratou ei ‘tavini hoi no te Atua ia maitai ratou.’ (Roma 13:3, 4) Ua faatupu te ture e te nahonaho i te hoê huru oraraa e nehenehe ai te mau kerisetiano e poro i te parau apî maitai na te mau vahi atoa, mai tei faauehia e Iesu. (Mataio 28:19, 20) Ma te haava manaˈo maitai, e horoa ratou i te taoˈa aufau e anihia e te mau to Roma, noa ˈtu â ïa e te tahi tuhaa o te moni ua ravehia no te mau opuaraa farii-ore-hia e te Atua.—Roma 13:5-7.

7, 8. (a) Ia taio-maite-hia te Roma 13:1-7 eaha ta te reira e faaite ra, e eaha ta te taatoaraa o te mau irava e faaite ra? (b) I raro aˈe i teihea mau tupuraa i ore ai te feia mana toroa no Roma e ohipa ei “tavini . . . no te Atua,” e i roto i teie huru tupuraa eaha ïa te huru haerea a te mau kerisetiano matamua?

7 E faaite mai te taio-maite-raa i na hitu irava matamua o te Roma pene 13 e te “feia mana toroa” politita e mau “tavini . . . no te Atua” no te haamaitai i te feia e rave ra i te mea maitai e no te faautua i te feia e rave ra i te mea ino. Te faaite ra te taatoaraa o te mau irava e o te Atua, eiaha râ te feia mana toroa, te faaoti i te mea maitai e te mea ino. Ahiri noa ˈtu, e titau mai te emepera roma aore ra te tahi noa ˈˈe mana faatere politita i te mau mea opanihia e te Atua aore ra, taa ê atu i te reira, i te opaniraa i te mau mea e titauhia maira e te Atua, eita ïa ratou e ohipa faahou ei tavini na te Atua. Ua faaue o Iesu e: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua.” (Mataio 22:21) Ahiri e ani te Hau roma i te mau mea e fatuhia ra e te Atua, mai te haamoriraa aore ra te ora o te taata, e pee ïa te mau kerisetiano mau i te aˈoraa a te mau aposetolo: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29.

8 I to te mau kerisetiano matamua patoiraa i te haamoriraa i te emepera e te haamoriraa idolo, e ia faarue i ta ratou mau putuputuraa kerisetiano, e ia faaea i te pororaa i te parau apî maitai, ua hamani-ino-hia ïa ratou. Te tiaturihia ra e ua haapohehia te aposetolo Paulo na nia i te faaueraa a te emepera Nero. Ua hamani ino atoa te tahi atu mau emepera, o Domitien, Marc Aurèle, Septime Sévère, Dèce, e o Dioclétien, iho â râ, i te mau kerisetiano matamua. I to te mau emepera e ta ratou feia mana toroa hamani-ino-raa i te mau kerisetiano, aita roa ˈtu ïa ratou e ohipa ra ei mau “tavini . . . no te Atua.”

9. (a) Eaha te parau o te vai noa no nia i te feia mana toroa politita, e no ǒ mai ia vai te noaaraa mai i te puaa politita te puai e te mana faatere? (b) Eaha mau na te nehenehe e parauhia no nia i te auraroraa te mau kerisetiano i te feia mana toroa?

9 Te faaite ra teie mau mea atoa e ia tavini noa ˈtu te feia mana toroa politita ia au “[i te faanahoraa a te Atua]” ia nahonaho noa te totaiete taata, e tuhaa noa iho â ïa ratou no te faanahoraa o te mau mea a te ao nei e o Satani hoi te atua. (Ioane 1, 5:19) Tei roto ratou i te faanahonahoraa politita o te ao nei faataipehia e “te puaa [taehae]” o te Apokalupo 13:1, 2. No ǒ mai te puai e te mana o teie puaa i “te teni rahi,” te Diabolo ra o Satani. (Apokalupo 12:9) No reira ïa, e ma te tano hoi, ua taotiahia te auraroraa o te mau kerisetiano i te mau mana faatere, e ere ïa i te mea otia ore.—A faaau e te Daniela 3:16-18.

Te tura e au no te mana faatere

10, 11. (a) Mea nafea Paulo i te faaiteraa e e tia ia tatou ia faatura i te mau taata mana faatere? (b) Mea nafea e no te aha e nehenehe e pure no “te hui arii, e te feia mana atoa ra”?

10 E ere ïa te auraa e, e tia i te mau kerisetiano ia faaite i te hoê huru teoteo e te orure hau i nia i te feia mana toroa politita. Parau mau, aita te rahiraa o teie mau taata e tia ia faaturahia ratou no to ratou iho haerea aore ra huru i mua i te taata. Ua faaite râ te mau aposetolo na nia i to ratou hiˈoraa maitai e ta ratou mau aˈoraa, e e tia ia faaturahia te mau taata e mana faatere to ratou. I to Paulo tiaraa i mua i te arii faaturi fetii o Heroda Ageripa II, ua paraparau oia ia ˈna ma te tura e au no ˈna.—Ohipa 26:2, 3, 25.

11 Ua tae roa o Paulo i te parau e mea tano ia faahiti i te feia mana o te ao nei i roto i ta tatou mau pure, ia titauhia iho â râ ratou ia rave i te mau faaotiraa o te ohipa mai i nia i to tatou oraraa e ta tatou mau ohipa kerisetiano. Ua papai oia e: “E mata vau i te aˈo atu ia oe, e ei faaora, e te pure, e e ani, e te haamaitai te Atua i te taata atoa nei; i te hui arii, e te feia mana atoa ra, ia parahi hauti-ore-hia tatou ma te hau, ma te paieti, e te tura. E mea maitai hoi te reira, e te au, i te aro o to tatou Ora ra o te Atua; o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:1-4) E nehenehe to tatou faatura i teie huru feia mana e turai ia ratou ia faaohie aˈe i ta tatou ohipa i te tamataraa i te faaora “i te taata atoa.”

12, 13. (a) Eaha te aˈoraa aifaito a Petero no nia i te mana faatere? (b) Nafea tatou e faaore ai i “te ite ore o te taata maamaa ra” o te faaino ra i te mau Ite no Iehova?

12 Ua papai te aposetolo Petero e: “E auraro outou i te toroa o te taata atoa i te Fatu nei; i te arii ra ei nia roa iho ïa; e te mau tavana ra, ei feia tonohia e ana ei tahoo atu i te feia e rave i te ino ra, e ei haamaitai i te feia i rave i te maitai ra. O to te Atua ïa hinaaro, ia opani outou i te vaha o te ite ore o te taata maamaa ra i ta outou parau maitai. Ei feia tiamâ outou, eiaha râ taua tiamâ no outou ra e faarirohia ei tapoˈi parau ino, ei tavini râ outou no te Atua. E faaturatura ˈtu i te taata atoa. E aroha ˈtu i te hui taeae. E mǎtaˈu i te Atua. E faateitei i te arii.” (Petero 1, 2:13-17) Auê teie aˈoraa i te aifaito e! E tia ia tatou ia auraro ma te taatoa i te Atua ei tavini na ˈna; e e horoa tatou i te hoê auraroraa taotiahia ma te faatura i te feia mana politita tonohia e ana ei tahoo atu i te feia e rave i te ino ra.

13 Ua itehia e, e mau manaˈo hape maere mau to te feia mana o te ao nei no nia i te mau Ite no Iehova. Te mea matauhia no te mea ïa ua haavarehia ratou e te mau enemi opuaraa iino a te nunaa a te Atua. Aore ra te mau mea atoa ta ratou i ite no nia ia tatou mea na roto ïa i te mau ravea haapurororaa parau apî, e ere hoi i te manaˈo pae tahi ore i te mau taime atoa i roto i ta ratou mau aparauraa. I te tahi taime, e nehenehe tatou e faataui i teie manaˈo pae tahi na roto i to tatou huru faatura e, i te vahi e nehenehe, ma te horoa i te feia mana i te hoê faataaraa tano no nia i te ohipa e te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova. No te feia toroa a te hau ohipa roa, e horoa te vea iti Te mau Ite no Iehova i te piti ahururaa o te senekele (farani), i te hoê faataaraa poto. No te mau haamaramaramaraa hau atu â, e nehenehe e horoahia te buka ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua (farani), te hoê mauhaa maitai roa o te tia ia vai i nia i te mau paepae buka o te mau vahi vairaa buka huiraatira o te vahi iho e na te nunaa.

Te mana faatere i roto i te mau utuafare kerisetiano

14, 15. (a) Eaha te niu o te mana faatere i roto i te utuafare kerisetiano? (b) Mai te aha te huru o te mau vahine faaipoipo kerisetiano i nia i ta ratou mau tane, e no te aha?

14 Ua papu iho â ïa, e ia titauhia te mau kerisetiano e te Atua ia faaite i te tura e au no te feia mana toroa o te ao nei, e tia atoa ïa ia auraro ratou i te faanahoraa no nia i te mana faatere haamauhia e te Atua i roto i te mau utuafare kerisetiano. Ua faaite te aposetolo Paulo i te mau tuhaa faufaa no nia i te faaueraa tumu no nia i te tiaraa upoo haamauhia i rotopu i te nunaa a Iehova, ma te mau parau papu. Ua papai oia e: “Teie râ to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) Teie te faaueraa tumu o te faatereraa teotaratia, aore ra te faatereraa a te Atua. Eaha ïa te taaihia i nia i te reira?

15 E haamata te faaturaraa i te faatereraa teotaratia i te fare iho. Te hoê vahine faaipoipo kerisetiano o te ore e faaite i te tura e au no te tiaraa mana faatere o ta ˈna ra tane faaipoipo—noa ˈtu â e taata faaroo aore ra eita—e ere ïa o ˈna i te vahine teotaratia. Ua aˈo Paulo i te mau kerisetiano e: “Ma te auraro maite hoi outou ia outou iho ma te mǎtaˈu i te Atua. E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra. E teie nei, mai te ekalesia e auraro i te Mesia nei, ia na reira atoa te mau vahine i ta ratou iho mau tane i te mau mea atoa nei.” (Ephesia 5:21-24) Mai te mau tane kerisetiano o te auraro i te Mesia ei upoo no ratou, e tia i te mau vahine kerisetiano ia farii e mea paari ia auraro i te mana faatere i horoahia mai e te Atua na to ratou mau tane faaipoipo. E mauruuru rahi ïa ratou ia ratou iho e, hau atu i te faufaa, e noaa te haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova.

16, 17. (a) Mea nafea te mau tamarii tei paari i roto i te mau utuafare kerisetiano i taa ê ai i te rahiraa o te feia apî i teie nei mahana, e eaha te mea o te turai ra ia ratou? (b) Mea nafea Iesu i te riroraa ei hiˈoraa maitai roa ˈˈe no te feia apî i teie nei mahana, e te faaitoitohia ra ratou ia rave i te aha?

16 E oaoa te mau tamarii teotaratia ia faaite ratou i te tura e au no to ratou mau metua. No nia i te ui apî i te anotau hopea nei, ua tohu-atea-hia e “e faaroo ore [ratou] i te metua.” (Timoteo 2, 3:1, 2) Te parau nei râ te Parau faauruahia a te Atua i te mau tamarii kerisetiano: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.” (Kolosa 3:20) E mauruuru Iehova ia faatura-anaˈe-hia te mana faatere a te mau metua e e haamaitai o ˈna i te reira.

17 Ua itehia te reira i roto i te oraraa o Iesu. Te faˈi ra te faatiaraa a Luka e: “Hoˈi maira raua [ta ˈna nau metua] e oia atoa ra i Nazareta, [auraro tamau] atura ia raua. . . . Tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa.” (Luka 2:51, 52) E 12 matahiti to Iesu i reira ra, e te parau heleni e faaohipahia ra i ǒ nei te haafaufaa ra i te mea e ua “[auraro tamau]” i ta ˈna nau metua. Aita ta ˈna auraroraa i hope i te naearaahia ia ˈna te ahururaa o to ˈna mau matahiti. Ia hinaaro noa ˈtu outou te feia apî ia haere i mua i te pae varua e ia auhia outou e Iehova e ia riro ei mau taata paieti, e faatura ïa outou i te mana faatere e vai ra i roto e i rapae au i to outou iho fare.

Te mana faatere i roto i te amuiraa

18. O vai te Upoo o te amuiraa kerisetiano, e ua horoa oia i te mana faatere ia vai ma?

18 No nia i te faufaaraa o te nahonaho o te vai i roto i te amuiraa kerisetiano, ua papai Paulo e: “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ. . . . E rave râ i te mau mea atoa ra ma te tia e ma te nehenehe. [aore, “ia au i te mea nahonaho” nota i raro i te api].” (Korinetia 1, 14:33, 40) Ia vai te mau mea atoa i to ratou vairaa ma te nahonaho maitai, ua horoa te Mesia, oia hoi te Upoo o te amuiraa kerisetiano, i te mana faatere i te mau taata haapao maitai. Te taio ra tatou e: “E ua haapao oia i e tahi pae ei aposetolo; e te tahi pae ei peropheta; e te tahi pae ei haapii evanelia; e te tahi pae ei tiai e ei orometua; ei faaau i te feia moˈa i te ohipa ra e orometua . . . ia tapea maite râ i te parau mau ma te aroha, ia tupu i te auraa ˈtu ia ˈna i te upoo ra i te Mesia, i te mau mea atoa nei.”—Ephesia 4:11, 12, 15.

19. (a) O vai ta te Mesia i nomino i nia i te taatoaraa o ta ˈna mau faufaa, e ua horoa oia i te tiaraa mana faatere taa ê ia vai ma? (b) Eaha te mana faatere i haamauhia i roto i te amuiraa kerisetiano, e eaha ïa ta te reira e titau mai ia tatou nei?

19 I teie nei anotau hopea, ua nomino te Mesia i te pǔpǔ o te “tavini haapao maitai e te paari” i nia “i te mau taoˈa atoa na ˈna ra,” aore ra te mau faufaa o te Basileia e vai ra i nia i te fenua nei. (Mataio 24:45-47) Mai te tau o te senekele matamua, ua faaauhia teie tavini i te hoê tino aratai o te mau taata kerisetiano faatavaihia e o ta te Mesia i haamana no te rave i te mau faaotiraa e no te nomino i te tahi atu mau tiaau. (Ohipa 6:2, 3; 15:2) E horoa ˈtu ïa te Tino aratai i te mana faatere na te mau tomite o te amaa, i te mau tiaau mataeinaa e haaati, e i te mau matahiapo e vai ra i roto hau atu i te 73 000 amuiraa a te mau Ite no Iehova na te fenua nei. E tia iho â ia tatou ia turu e ia faatura i teie mau kerisetiano o tei horoa noa ia ratou iho.—Timoteo 1, 5:17.

20. Eaha te hiˈoraa o tei faaite mai e aita o Iehova e mauruuru ra i te feia o te ore e faatura nei i te mau hoa kerisetiano e mana faatere to ratou?

20 No nia i te tura te tia ia tatou ia faaite atu i te feia mana faatere i roto i te amuiraa kerisetiano, e nehenehe e ravehia te hoê faaauraa anaanatae mau no nia i te auraroraa ta tatou e faaite atu i te feia mana toroa o te ao nei. Ia ofati te hoê taata i te ture a te taata ta te Atua e farii ra, te utua te tuuhia ˈtu e te “feia haava” i te mea mau, e faaiteraa ïa i te riri a te Atua “no te feia [rave] parau iino râ.” (Roma 13:3, 4) Ia riri Iehova i te hoê taata tei ofati i te mau ture a te taata e o tei ere ra i te tura e au no te feia mana toroa o te ao nei, mai te aha ïa te huru o te rahi o to ˈna mauruuru ore ia faaooo noa ˈtu te hoê kerisetiano o tei pûpû ia ˈna iho no te Atua i te mau faaueraa tumu o te Bibilia e ia ore oia e faatura noa ˈtu i te mau hoa kerisetiano tiaraa mana faatere!

21. Eaha te aˈoraa o te mau Papai o ta tatou e oaoa nei i te apee, e eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri iho?

21 Maoti i te roohia i te au ore o te Atua ma te raveraa i te haerea orure hau aore ra auraro ore, e pee ïa tatou i te aˈoraa a Paulo i te mau kerisetiano no Philipi: “E tena na, e au mau here e, aita aˈenei outou i faaea i te haapao, e ere ra ia ˈu anaˈe i parahi i roto ia outou na, ua rahi râ ia ˈu i taa ê iho nei, e rave faaoti hua i to outou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina. O te Atua tei ohipa i roto ia outou i te hinaaro e te rave i te maitai ta ˈna iho e hinaaro ra. E rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore, e te mârô ore. Ia riro outou ei feia hapa ore, e te ino ore, ei tamarii na te Atua aore e faainoraa, i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô; ia anaana maite outou i roto ia ratou mai te mau tiarǎma o te ao nei.” (Philipi 2:12-15) Taa ê atu i teie nei ui piˈo e te mârô tei roohia i te ati i te pae no te faatereraa, e auraro ohie noa te nunaa a Iehova i te feia mana. E ooti ïa ratou i te mau haamaitairaa rahi, mai ta tatou e ite atu i roto i te tumu parau i mua.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau i mua ˈtu.

Ei faahaamanaˈoraa

◻ O vai te Mana faatere Teitei, e no te aha e tano iho â teie tiaraa mana faatere no ˈna?

◻ Na nia i teihea auraa te feia mana toroa i te “haapaohia ïa e te Atua, [te tia ra ratou i to ratou vairaa te tahi i te tahi ma te tuuhia e te Atua]”?

◻ Afea te feia mana toroa e ore ai e riro faa- hou ei “tavini . . . no te Atua”?

◻ Eaha te faanahoraa no nia i te mana faatere e vai ra i roto i te mau utuafare kerisetiano?

◻ Eaha te mana faatere i haamauhia i roto i te amuiraa kerisetiano?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua faaue Iesu e: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono