VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/7 api 23-28
  • Te auraroraa ma te oaoa i te mana faatere

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te auraroraa ma te oaoa i te mana faatere
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te auraroraa ma te aau tae i te mana arii o Iehova
  • Te auraroraa ma te oaoa i to tatou Arii
  • E auraro te mau tiaau ma te oaoa
  • Te auraroraa teotaratia
  • Te taviniraa ma te oaoa
  • Te hau te noaahia i te auraroraa ma te oaoa
  • E auraro atu ma te haehaa i te mau tiai mamoe î i te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te mau tiai e te mau mamoe i roto i te hoê hau teotaratia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • No te aha e faatura ˈi i te mana faatere?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Te aratai ra te Mesia i ta ˈna amuiraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/7 api 23-28

Te auraroraa ma te oaoa i te mana faatere

“Ua faaroo ma te aau atoa [ua haamata outou i te faaroo ma te mafatu atoa].”—ROMA 6:17.

1, 2. (a) Eaha te varua e ite-papu-hia ra i roto i teie nei ao i teie nei mahana, e nohea mai oia e eaha ta ˈna mau faahopearaa? (b) Nafea te mau tavini o tei pûpû ia ratou iho no Iehova e faaite e mea taa ê ratou?

“TE VARUA e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra” ua ite-papu-hia te reira i teie nei mahana, ma te huru ê mau. E varua no te tiamâraa vî ore, no ǒ mai ia Satani, “te arii mana o te reva nei.” Teie varua, teie “reva,” aore ra haerea rahi o te miimii e te faaroo ore, e “mana faatere” to ˈna aore ra e puai to ˈna, i nia iho i te rahiraa o te huitaata nei. Teie te hoê tumu â no te aha te ao e faaruru ai i tei piihia te ati i te pae o te faatereraa.—Ephesia 2:2.

2 Auaa râ, aita te mau tavini o tei pûpû ia ratou no Iehova i teie nei mahana e faaî ra i to ratou mau mahaha i teie “reva” viivii, aore ra varua orure hau. Ua ite ratou e “e roohia mai ai te tamarii faaroo ore e te riri o te Atua ra.” Te na ô faahou ra te aposetolo Paulo ra e: “Eiaha ra outou ei rave atoa i ta ratou ra.” (Ephesia 5:6, 7) E faaitoito râ te mau kerisetiano mau ia “î . . . i te varua [o Iehova],” e e inu ratou i “te paari no nia maira,” o te “mamahu, e te mǎrû, e te faaroo hoi.”—Ephesia 5:17, 18; Iakobo 3:17.

Te auraroraa ma te aau tae i te mana arii o Iehova

3. Eaha te taviri no te auraroraa ma te aau tae, e eaha te haapiiraa rahi ta te aamu e haapii ra ia tatou?

3 Te taviri no te auraroraa ma te aau tae o te fariiraa ïa i te mana faatere tano. Te faaite ra te aamu o te huitaata nei e eita te patoiraa i te mana arii o Iehova e hopoi mai i te oaoa. Aita teie huru patoiraa i hopoi mai i te oaoa no Adamu e no Eva, e aita atoa hoi no te Diabolo ra o Satani, te tumu raua i orure hau. (Genese 3:16-19) I to ˈna faahaehaaraahia, e “riri rahi” to Satani no te mea ua ite oia e taime poto to ˈna e toe ra. (Apokalupo 12:12) Te hau e te oaoa o te huitaata nei, oia mau, no te ao taatoa nei, tei te huru ia fariihia te tiaraa o te mana arii o Iehova.—Salamo 103:19-22.

4. (a) Mai te aha te huru o te auraroraa e te faaroo ta Iehova e hinaaro ra e ia faaite to ˈna mau tavini? (b) E tia ia tatou ia papu i te aha, e mea nafea te taata papai salamo i te faataaraa i te reira?

4 No to ˈna mau huru maitatai aifaito, eita Iehova e mauruuru i te faaroo ma te anaanatae ore. E mea puai mau oia, oia mau! E ere râ oia i te faatere haavî. E Atua oia no te here, e te hinaaro ra oia ia faaroo te mau mea poietehia e ana ma te aau tae, ma te here ia ˈna. Te hinaaro ra oia ia auraro ratou i to ˈna mana arii no te mea ua maiti ratou ma to ratou atoa mafatu i te tuu ia ratou i raro aˈe i to ˈna mana faatere parau-tia e te tano, ma te papu e aita roa ˈtu e vai ra te tahi mea maitai aˈe maoti i te faaroo ia ˈna e a muri noa ˈtu. Te huru taata o ta Iehova e hinaaro nei i roto i ta ˈna ao taatoa hoê â ïa huru i tei papaihia e te taata papai salamo e: “Te ture a Iehova aita e hapa, i te faafariuraa i te varua; te faaite a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua; te haapaoraa a Iehova e mea tia ïa, e oaoa ˈi te aau; te aˈo a Iehova e mea maramarama ïa, e maramarama ˈi te mata nei; te mǎtaˈu ia Iehova e mea viivii ore ïa, e tia ïa i te vai-maite-raa; te faaauraa a Iehova e parau mau ïa, e te mea tia anaˈe.” (Salamo 19:7-9) Te horoaraa i te tiaturiraa i roto i te mana arii tano e te parau-tia a Iehova—o te haerea titauhia no te ora i roto i te ao apî a Iehova.

Te auraroraa ma te oaoa i to tatou Arii

5. Mea nafea Iesu i te haamaitaihia i to ˈna auraroraa, e eaha te tia ia tatou ia farii ma te aau tae?

5 Ua riro o Iesu Mesia iho ei hiˈoraa maitai roa i te pae o te auraroraa i to ˈna ra Metua o te raˈi. Te taio ra tatou e “ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe satauro ra.” Te na ô faahou ra o Paulo e: “I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia ˈna, e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua ra.” (Philipi 2:8-11) Oia mau, e tuu tatou i te mau turi i raro ma te oaoa mau i mua i to tatou Aratai e to tatou Arii o te faatere ra o Iesu Mesia.—Mataio 23:10.

6. Mea nafea Iesu i te riro-papu-raa ei ite e ei aratai no te mau pǔpǔ o te mau nunaa, e mea nafea ta ˈna “hau [ei tamaiti hui arii]” e tamau noa i muri aˈe i te ati rahi?

6 No nia i te Mesia ei Aratai na tatou, ua tohu Iehova e: “Inaha, ua horoa vau ia ˈna ei ite no te taata nei; ei aratai, e ei faaau ture na te mau fenua nei. (Isaia 55:4) Na roto i ta ˈna taviniraa i te fenua nei e i to ˈna aratairaa i te pororaa mai nia mai i te raˈi i muri aˈe i to ˈna poheraa e to ˈna faatia-faahou-raahia, ua faaite Iesu e ua riro oia ei “ite mau e te parau mau” no to ˈna ra Metua i mua i te mau taata no te mau nunaa atoa. (Apokalupo 3:14; Mataio 28:18-20) Teie mau pǔpǔ nunaa te faahohoˈahia ra i teie nei e te numera o te maraa noa ra o te “nahoa rahi,” o te ora mai mai roto mai i te “ati rahi” i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia. (Apokalupo 7:9, 14) Eita râ te aratairaa a Iesu e hope i reira ra. E vai noa to ˈna “hau [ei tamaiti hui arii]” e ia tausani i te matahiti. No te mau taata faaroo, e ora ïa oia ia au i to ˈna iˈoa ei “Hau ê, e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau.”—Isaia 9:6, 7; Apokalupo 20:6.

7. Ahiri e e hinaaro tatou e ia aratai Iesu ia tatou i te mau “pape ora pihaa,” eaha te tia ia tatou ia rave ma te haamarirau ore, e no te aha tatou e herehia ˈi e Iesu e o Iehova?

7 Ia hinaaro tatou e faufaahia i te mau “pape ora pihaa” i reira te Arenio, o Iesu Mesia, e aratai ai i te mau taata mafatu tia, e tia ia tatou, ma te haamarirau ore, ia haapapu na roto i to tatou haerea e te auraro ra tatou ma te oaoa i to ˈna mana faatere ei Arii. (Apokalupo 7:17; 22:1, 2; a faaau e te Salamo 2:12.) Ua haapapu Iesu e: “Ua hinaaro outou ia ˈu ra, e haapao i ta ˈu parau. Tei ia ˈna ta ˈu ra parau e ua haapao oia i taua parau ra, oia tei hinaaro mai ia ˈu; e tei hinaaro mai ia ˈu ra, e herehia mai oia e tau Metua ra; e e here hoi au ia ˈna, e e faaite atu hoi au ia ˈna ia ˈu iho.” (Ioane 14:15, 21) E hinaaro ra anei outou e ia herehia outou e Iesu e to ˈna atoa Metua? A auraro ïa i to raua mana faatere.

E auraro te mau tiaau ma te oaoa

8, 9. (a) Eaha ta te Mesia i horoa no te haamaitai i te amuiraa, e mea nafea teie mau taata ia riro ei hiˈoraa maitai na te nǎnǎ? (b) Mea nafea te faataiperaahia te auraroraa o te mau tiaau kerisetiano i roto i te buka o te Apokalupo, e nafea ratou ia imi i te hoê “mafatu faaroo” ia haapao anaˈe ratou i te mau mea e tia ia haavahia?

8 “E auraro te ekalesia i te Mesia.” Ei Tiaau na tatou, ua horoa oia i te “maitai i te taata nei” ia “tupu i te maitai” te amuiraa. (Ephesia 4:8, 11, 12; 5:24) Ua parauhia te mau taata paari i te pae varua e ‘faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na,’ eiaha ma te “faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua ra, ei aveia râ outou no te nǎnǎ.” (Petero 1, 5:1-3) Na Iehova te nǎnǎ, e o te Mesia to ˈna “tiai mamoe maitai.” (Ioane 10:14) I te mea e e titau iho â te mau tiaau i te rave-amui-raa i te ohipa ma te aau tae e te mau mamoe o ta Iehova e te Mesia i horoa ia ratou ra no te haapao, e tia atoa ia ratou iho ia riro ei mau hiˈoraa maitai no nia i te auraroraa.—Ohipa 20:28.

9 I te senekele matamua, ua faaau-taipe-hia te mau tiaau faatavaihia “i roto,” aore ra “i nia,” i te rima atau o te Mesia, ma te faaite i to ratou auraroraa ia ˈna ei Upoo no te amuiraa. (Apokalupo 1:16, 20; 2:1) Mai te reira atoa ïa i teie nei mahana, e tia i te mau tiaau o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova ia auraro i te aratairaa a te Mesia e ia ‘faahaehaa ia ratou iho i te rima mana o te Atua.’ (Petero 1, 5:6) Ia anihia ratou ia hiˈopoa i te mau ohipa te tia ia haavahia, e tia ia ratou ia pure ia Iehova mai ia Solomona i to ˈna mau matahiti taviniraa ma te haapao maitai, e: “Ei aau ite ta oe e ho mai no to tavini ra, ia tia ia parau i teie nei feia, ia ite au i te maitai e te ino.” (Te mau Arii 1, 3:9) E turai te hoê mafatu faaroo ia imi te hoê matahiapo ia hiˈo i te mau mea ia au i to Iehova e to Iesu hiˈoraa ia tuea maitai te faaotiraa i ravehia i nia i te fenua nei mai tei ravehia i nia i te raˈi.—Mataio 18:18-20.

10. Nafea te mau tiaau atoa i te tutava no te pee ia Iesu ia au i to ˈna huru i te haapaoraa i te mau mamoe?

10 E faaitoito atoa ïa te mau tiaau ratere e te mau matahiapo o te amuiraa ia pee i te hiˈoraa o te Mesia i to ˈna huru i te haapaoraa i te mau mamoe. Taa ê atu i te mau Pharisea, aita o Iesu i tuu i nia ia ratou e rave rahi mau ture fifi ia pee atu. (Mataio 23:2-11) Ua parau oia i te feia mai te mamoe te huru: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:28-30) E parau mau iho â e riro ta te kerisetiano taitahi “hopoia ei nia ïa ia ˈna iho,” e tia râ i te mau tiaau ia haamanaˈo i te hiˈoraa o Iesu e ia tauturu i to ratou mau taeae ia ite i te “mǎrû,” i te “mâmâ” o to ratou hopoia kerisetiano, e ia oaoa ratou i te amo i te reira.—Galatia 6:5.

Te auraroraa teotaratia

11. (a) Nafea te hoê taata e faatura ˈi i te tiaraa upoo e i te hoê â hoi taime e ere i te hoê taata teotaratia? A horoa i te hoê hiˈoraa. (b) Eaha mau na te hoê taata teotaratia mau?

11 Te faatereraa teotaratia na te Atua ïa. To roto atoa ïa te faaueraa tumu o te tiaraa upoo e faaitehia ra i roto i te Korinetia 1, 11:3. E auraa rahi atu â to te reira. E nehenehe te hoê taata e faahua faatura i te tiaraa upoo e e ere hoi oia i te hoê taata teotaratia na nia i te auraa taatoa o te reira parau. Nafea ïa? Ei hiˈoraa, e faatereraa na te taata te faanahoraa demotaratia, e ua faataahia te taata demotaratia ei “taata o tei tiaturi i te mau manaˈo maitai roa no nia i te faatereraa manahune.” E nehenehe te hoê taata e faahua farii i te manaˈo, e maiti, e e taata itoito i roto i te politita. Mai te peu râ, na nia i to ˈna haerea taatoa, aita oia e haapao ra i te huru feruriraa demotaratia e te mau faaueraa tumu atoa e vai ra, e nehenehe mau anei e parauhia e e taata demotaratia mau oia? Hoê atoa ïa huru, ei taata teotaratia mau, e tia i te hoê taata ia rave hau atu â i te auraro-noa-raa i te tiaraa upoo ei faaiteraa rapae au noa. E tia ia ˈna ia pee i te mau eˈa e te mau huru maitatai a Iehova. E tia ia ˈna ia vaiiho e na Iehova e faatere taatoa ia ˈna. E i te mea e ua faatoroa Iehova i ta ˈna Tamaiti i te mana faatere taatoa, te riroraa ei taata teotaratia teie ïa te auraa te peeraa ia Iesu.

12, 13. (a) Eaha iho â râ tei taaihia i te faatereraa teotaratia? (b) E titau ra anei te auraroraa i te faatereraa teotaratia ia faaroo i te mau ture e rave rahi? A horoa i te hoê hiˈoraa.

12 A haamanaˈo, te hinaaro nei Iehova i te auraroraa ma te turaihia e te here. O ta ˈna ïa huru faatereraa i te ao taatoa nei. O ˈna te hiˈoraa tia roa ˈˈe o te here. (Ioane 1, 4:8) E o Iesu Mesia “te anaana hoi . . . o to ˈna ra hanahana, e o te hohoˈa mau ïa no ˈna iho.” (Hebera 1:3) Te titau ra oia i ta ˈna mau pǐpǐ mau ia here te tahi i te tahi. (Ioane 15:17) Ia riro oia ei taata teotaratia aita e titau-noa-hia ra ia auraro ia here atoa râ. Ia haapoto-noa-hia te tumu parau teie ïa: Te faatereraa teotaratia na te Atua ïa; e here te Atua; no reira ïa te faaterehia ra te faatereraa teotaratia e te here.

13 E nehenehe te hoê matahiapo e manaˈo e no te riro mai ei taata teotaratia e tia i te mau taeae ia faaroo i te mau huru ture atoa. Ua haamau te tahi mau matahiapo i te mau ture no roto mai i te mau manaˈo i hora-noa-hia i tera e tera taime e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Ei hiˈoraa, ua horoahia te manaˈo e ia matau hau atu i te mau taeae o te amuiraa, e mea maitai paha eiaha ia parahi noa i nia i te hoê â parahiraa i roto i te Piha o te Basileia. E manaˈo faufaa noa teie, e ere hoi i te hoê ture etaeta. E nehenehe paha te tahi mau matahiapo e hinaaro i te faariro i te reira ei ture e te taata te ore e pee i te reira e ere ïa i te taata teotaratia. Tera râ, ua rau te mau tumu maitai e mea au aˈe na te hoê taeae e aore ra tuahine ia parahi i te tahi vahi. Ia ore anaˈe te hoê matahiapo e haapao i tera mau mea ma te here, e taata teotaratia mau anei ïa oia? Ia riro ei taata teotaratia, “ia ravehia te mau mea atoa i roto ia outou na ma te [here].”—Korinetia 1, 16:14.

Te taviniraa ma te oaoa

14, 15. (a) Nafea te hoê matahiapo e nehenehe ai e faaere i te mau taeae aore ra te mau tuahine i to ratou oaoa i te taviniraa ia Iehova, e no te aha e ere ïa i te mea teotaratia? (b) Nafea Iesu i te faaiteraa e e mauruuru oia i te here ta tatou e faaite ra na roto i ta tatou taviniraa, maoti i te rahiraa hora? (c) Eaha te tia i te mau matahiapo ia haapao?

14 Te riroraa ei taata teotaratia teie atoa ïa te auraa te taviniraa ia Iehova ma te oaoa. O Iehova “te Atua no ˈna te ao [e Atua oaoa oia].” (Timoteo 1, 1:11) Te hinaaro nei oia ia tavini te feia e haamori ra ia ˈna ma te oaoa. E tia i te feia e onoono i nia te mau ture ia haamanaˈo e i rotopu i te mau faaueraa ta Iseraela “e haapao, e e rave” teie atoa: “e oaoa hoi oe i mua i te aro o to Atua ra o Iehova, i te mau mea atoa ta to rima e rave ra.” (Deuteronomi 12:1, 18) Noa ˈtu eaha te mea o ta tatou e rave i roto i te taviniraa a Iehova ei oaoaraa ïa, eiaha ei hopoia teimaha. E rave rahi mau mea ta te mau tiaau e rave ia oaoa te mau taeae ia rave i tei maraa ia ratou i roto i te taviniraa a Iehova. Taa ê atu, ia ore anaˈe te mau matahiapo e haapao maitai, e nehenehe ratou e faaere i te oaoa o te mau taeae. Ahiri e, ei hiˈoraa, e faaau ratou i te tahi e te tahi, ma te haapopou i te feia i naeahia e aore ra i hau atu te rahiraa hora au noa i roto i te pororaa e ma te faahapa atu i te feia o tei ore i naeahia te reira, e nafea ïa te feia o tei manaˈo e e tumu mau to ratou i te tapaoraa i te taime haihai roa? Eita ra anei ratou e faahapa ma te faufaa ore ia ratou iho ma te erehia i te oaoa?

15 E nehenehe te mau hora rii ta vetahi pae i pûpû i roto i te pororaa i te taata i te riro ei tutavaraa rahi aˈe i te mau rahiraa hora ta vera i haamâuˈa i roto i te pororaa, na nia i te faito matahiti apî aˈe, te tino oraora maitai aˈe, e te tahi atu mau tupuraa. No reira ïa, eiaha roa ˈtu te mau matahiapo e haava ia ratou. Tei ia Iesu ra to te Atua horoaraa i te “mana ia haava.” (Ioane 5:27) Ua faahapa ra anei o Iesu i te vahine ivi veve no te mea ua iti aˈe ta ˈna ô i ta vetahi ê? Aita, ua putapû oia i te hoo rahi o na toopiti lepeta o ta ˈna i horoa. Ua hope roa “a ˈna taoˈa rii navai ore i te tuuhia e a ˈna.” E here rahi mau teie no Iehova! (Mareko 12:41-44) E tia ra anei i te mau matahiapo ia iti aˈe i te putapû i te mau tutavaraa î i te here i tei horoa i te numera i raro aˈe i te “numera au noa”? Ia faaauhia i te here ia Iehova, ua hau atu ïa teie mau tutavaraa i te mea au noa!

16. (a) Ia faaohipa anaˈe te mau tiaau i te mau faahohoˈaraa i roto i ta ratou oreroraa, no te aha e titauhia e ia faaohipa ratou i te ite e te manaˈo aifaito? (b) Nafea te mau taeae e tauturu-maitai-hia no te faarahi atu â i ta ratou taviniraa?

16 E tia ra anei ia faarirohia i teie nei teie mau manaˈo ei “ture” apî o te faataa e eiaha roa ˈtu ia faahitihia—te mau numera au noa? Eiaha roa ˈtu! Teie te manaˈo ia aifaito te mau tiaau i te faaitoitoraa i te mau taeae ia faarahi atu â i ta ratou taviniraa e te tautururaa ia ratou ia rave i tei maraa ia ratou ma te oaoa. (Galatia 6:4) I roto i te parabole a Iesu no nia i te mau taleni, ua tuu te fatu i ta ˈna mau taoˈa i ta ˈna ra mau tavini “i tei au atoa [ia au i te aravihi a te taata taitahi].” (Mataio 25:14, 15) E tia atoa i te mau matahiapo ia haapao i te ravea e vai ra i te feia poro tataitahi i te Basileia. E titau te reira ia ite i te faataa i te tahi mea e te tahi atu. Peneiaˈe te titau nei vetahi i te tahi faaitoitoraa no te rave hau atu â. E mauruuru paha ratou ia tauturuhia ratou ia faanahonaho maitai ta ratou taviniraa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, ia tauturuhia ratou ia rave tei maraa ia ratou ma te oaoa, na teie ïa oaoa e haapaari ia ratou no te faaaano atu â i ta ratou taviniraa kerisetiano ia au i tei maraa ia ratou.—Nehemia 8:10; Salamo 59:16; Ieremia 20:9.

Te hau te noaahia i te auraroraa ma te oaoa

17, 18. (a) Nafea te auraroraa ma te oaoa e hopoi mai i te hau e te parau-tia? (b) Eaha te noaa ia tatou ia haapao maite anaˈe tatou i te mau faaueraa a te Atua?

17 E hopoi te auraroraa ma te oaoa i te mana arii e tano no Iehova i te hau rahi. Ua parau te taata papai salamo na roto i to ˈna pureraa ia Iehova e: “E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe ture; aore o ratou e turoriraa.” (Salamo 119:165) E maitaihia tatou iho i te faarooraa i te ture a te Atua. Ua parau Iehova ia Iseraela e: “Te na ô maira o Iehova; o to oe Ora, Tei Moˈa i Iseraela nei: O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.”—Isaia 48:17, 18.

18 E horoa mai te hoo tusia a Iesu i te hau i rotopu ia tatou e te Atua. (Korinetia 2, 5:18, 19) Ia faatupu anaˈe tatou i te faaroo i roto i te toto taraehara o te Mesia e ia tutava maite tatou no te aro i to tatou mau paruparu e ia rave i te hinaaro o te Atua, e matara tatou i te manaˈo faahapa. (Ioane 1, 3:19-23) E horoa teie huru faaroo o te turuhia e te mau ohipa, i te tiaraa parau-tia i mua i te aro o Iehova e te tiaturiraa faahiahia mau i te oraraa mai mai roto mai i “te ati rahi” e te ôraa ˈtu i roto i te ao apî a Iehova. (Apokalupo 7:14-17; Ioane 3:36; Iakobo 2:22, 23) Teie mau mea atoa na tatou ïa ‘ahiri noa tatou e faaroo i te mau faaueraa a te Atua.’

19. Ua taaihia to tatou oaoaraa i teie nei â e to tatou tiaturiraa no te oraraa a muri aˈe i nia i te aha, e mea nafea Davida i te faataaraa i to tatou tiaturiraa ma te aau tae mau?

19 Oia mau, ua taaihia to tatou oaoaraa i teie nei â e to tatou tiaturiraa i te oraraa a muri aˈe i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei i nia i te auraroraa ma te oaoa i te mana faatere o Iehova ei Fatu e ei Arii o te ao taatoa nei. Ia hoê â to tatou huru e to Davida, o tei parau e: “Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau, e te tura, to nia i te raˈi ra, e to nia i te fenua, na oe anaˈe ïa; tei ia oe te hau, e Iehova, o oe tei rahi i te mau mea atoa nei. E teie nei, e to matou Atua, te haamaitai nei matou ia oe, te arue nei matou i to oe nei iˈoa hanahana.”—Paraleipomeno 1, 29:11, 13.

Te mau manaˈo te tia ia haamanaˈohia

◻ Mai te aha te huru o te auraroraa e te faaroo ta Iehova e hinaaro ra e ia faaite ta ˈna mau tavini?

◻ Nafea Iesu i te haamaitairaahia no to ˈna faaroo, e eaha te tia ia tatou ia faaite papu na roto i to tatou haerea?

◻ Nafea te mau tiaau atoa e pee ai i te hiˈoraa o Iesu ia au i to ˈna huru i te haapaoraa i te mau mamoe?

◻ Eaha te titauhia no te riroraa ei taata teotaratia?

◻ Eaha te mau haamaitairaa ta te auraroraa ma te oaoa e hopoi mai?

[Hohoˈa i te api 24]

E faaitoito te mau matahiapo i te nǎnǎ ia oaoa i te raveraa i tei maraa noa ˈtu ia ratou

[Hohoˈa i te api 26]

E oaoa Iehova i te feia e faaroo ia ˈna ma te aau tae

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono