Te manaˈo kerisetiano no nia i te feia mana toroa teitei
“Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa [teitei] ra. Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra; te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua.” — ROMA 13:1.
1, 2. a) No te aha o Paulo i tapeahia ˈi ei mau auri i Roma? b) Eaha te mau uiraa ta te piiraa a Paulo ia Kaisara e faatupu ra?
UA PAPAI te aposetolo Paulo i teie mau parau i te mau kerisetiano no Roma i te area matahiti 56 o to tatou nei tau. Tau matahiti i muri iho, tei roto atoa oia iho i taua oire ra, ei mau auri. Eaha te tumu? I Ierusalema, ua haruhia oia e te hoê nahoa taata e ua faaorahia oia e te mau faehau roma. I muri aˈe i to ˈna afairaahia i Kaisarea, ua pari-haavare-hia oia, tera râ, ma te faahiahia, ua faahiti oia i te mau parau no te paruru ia ˈna i mua i te tavana roma o Felisi. Teie râ, ua vaiiho o Felisi ia ˈna i roto i te fare tapearaa e piti matahiti ma te tiaturi e e petahia oia. I te pae hopea, ua ani aˈera o Paulo i te mono o Felisi, oia hoi o Phesito, e ia haavahia oia i mua ia Kaisara. — Ohipa 21:27-32; 24:1 e tae atu i te 25:12.
2 Na roto i teie aniraa, ua faaohipa aˈera o Paulo i to ˈna tiaraa taata huiraatira no Roma. Mea tano anei râ e ia titau oia i te mana o te emepera, ua faaite hoi o Iesu ia Satani mai te “arii o teie nei ao” e ua pii o ˈna iho ia Satani “te atua o teie nei ao”? (Ioane 14:30; Korinetia 2, 4:4.) Aore ra e ‘tiaraa taotiahia’ anei to te mana roma, no reira o Paulo i nehenehe ai ma te tia e titau i te reira no te paruru i to ˈna mau tiaraa? Te faatia ra anei te mau parau i faahitihia na mua ˈtu e te mau aposetolo, oia hoi “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata”, i te mau kerisetiano, ia auraro i te mau faatere taata mai te peu e e nehenehe e na reirahia ma te ore e faaroo ore i te Atua? — Ohipa 5:29.
3. Eaha te manaˈo tano ta Paulo e horoa ra, e eaha te tiaraa o te haava manaˈo?
3 Te tauturu maira o Paulo ia tatou ia pahono i taua mau uiraa ra i roto i ta ˈna rata i to Roma, i reira to ˈna faaiteraa i te hoê manaˈo tano no nia i te faatereraa taata. I roto i te Roma 13:1-7, te faaite maramarama maitai maira oia e e tia i te haava manaˈo kerisetiano ia faatia ia tatou ia faataa i te auraro taatoa ta tatou e horoa i te Mana teitei, oia hoi o te Atua ra o Iehova, e te auraro taotiahia ta tatou e horoa i “te feia mana toroa [teitei] ra”.
Te feia mana toroa teitei
4. Eaha te tauiraa manaˈo i ravehia i te matahiti 1962 ra, e eaha te mau uiraa ta te reira e faatupu mai?
4 Tau matahiti te roaraa e tae roa i te matahiti 1962 ra, ua manaˈo te mau Ite no Iehova e te feia mana toroa teitei, o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia ïa. Tera râ, ia au i te Maseli 4:18, ua rahi atu â te maramarama, e ua faatitiaifarohia aˈera taua manaˈo ra, e na te reira paha e faatupu mai i te mau uiraa i roto i te feruriraa o vetahi. Ua tano anei tatou i teie nei ia parau e, taua feia mana ra, o te mau arii ïa, te mau peretiteni, te mau faatere hau, te mau tavana oire, te mau haava e te tahi atu mau taata tiaraa teitei e faaohipa ra i te hoê mana tivila aore ra politita i roto i te ao, e e tia ia tatou ia horoa no ratou i te hoê auraro taotiahia?
5. I roto i te mau irava na mua ˈtu i te Roma 13:1, eaha te tapao e tauturu ia tatou ia ite e o vai te feia mana toroa teitei, e mea nafea te mau tatararaa huru rau o te Bibilia i te haapapuraa i taua faaiteraa ra?
5 I te senekele II o to tatou nei tau, ua faaite o Irénée i roto i ta ˈna mau papai e, i to ˈna anotau, ua manaˈo na vetahi e, i roto i te Roma 13:1, ua faahiti o Paulo i te parau no “te mau mana a te mau melahi [aore ra] te mau faatereraa itea-ore-hia”. Area o Irénée ra, ua faaau oia i te mau mana teitei mai te mau “mana a te taata”. Te faaite maira te mau irava na mua ˈtu o te mau parau a Paulo e, e parau mau ta Irénée. I roto i te mau irava hopea o te pene 12 o ta ˈna rata i to Roma, te faataa ra te aposetolo e nafea te mau kerisetiano e ohipa ˈi i mua i “te taata atoa”: faaite i te here e te faatura i to ratou atoa mau ‘enemi’. (Roma 12:17-21.) Ma te papu maitai, te parau ra “te taata atoa”, o te taatoaraa ïa o te feia e ere no roto i te amuiraa kerisetiano. Ma te tano maitai, te “feia mana toroa [teitei]” ta Paulo e faahiti ra i te parau i muri iho, no rapae mai ïa ratou i te amuiraa kerisetiano. Ia au i taua manaˈo ra, a tapao na e mea nafea to te mau tatararaa huru rau huriraa i te tuhaa matamua o te Roma 13:1: “E tia i te taata atoa ia auraro i te feia mana e faatere ra i te Hau.” (Français courant). “E tia i te taata atoa ia auraro i te feia toroa e faaohipa ra i te mana.” (TOB). “E tia i te taata tataitahi ia auraro i te feia e faatere ra.” — Beaumont.
6. No te aha te faahitiraa a Paulo no nia i te aufauraa i te mau tute e te telo e faaite ra e te feia mana toroa teitei, o te mau mana tivila ïa?
6 Te haapapu ra o Paulo i muri iho e te ani ra taua feia mana ra i te tute e te telo (Roma 13:6, 7). Area te amuiraa kerisetiano, aita oia e ani ra i te tute e te telo, aita atoa o Iehova, o Iesu aore ra te tahi atu taata ‘faatere itea-ore-hia’. (Korinetia 2, 9:7.) E aufau-noa-hia te mau tute i te feia mana tivila. No reira, te mau parau heleni e tuea ra i te ‘tute’ e i te “telo” i faaohipahia e Paulo i roto i te Roma 13:7, te faataa papu ra ïa i te hoê tino moni i aufauhia i te Hau raa.
7, 8. a) Eaha te mau irava bibilia e haapapu ra e e tia i te mau kerisetiano ia auraro i te feia mana politita o te ao nei? b) I roto i teihea huru tupuraa anaˈe eita te mau kerisetiano e auraro i te mau faaueraa a te “feia mana toroa”?
7 Hau atu, e tano maitai te aˈoraa a Paulo ia auraro i te feia mana teitei e te faaueraa a Iesu ia aufau i “ta Kaisara ia Kaisara ra”, te faaite ra te parau “Kaisara” i ǒ nei i te mana tivila (Mataio 22:21). E tano atoa taua aˈoraa ra e te mau parau ta Paulo i faahiti ia Tito i muri noa ˈˈe: “E faaite atu ia ratou, e e auraro maite i te hui arii e te feia mana, e faaroo i te feia haava ra, e faatia i te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Tito 3:1). No reira, ia faaue anaˈe te mau mana faatere i te mau kerisetiano ia apiti atu i roto i te mau ohipa no te maitai o te huiraatira, e rave ratou i te reira mai te peu e aita te reira e patoi ra i te hoê ohipa ta te mau Papai e opani ra, e mai te peu e aita atoa e ofati ra i te mau faaueraa tumu bibilia, mai te faaueraa e itehia i roto i te Isaia 2:4, ei hiˈoraa.
8 Te haapapu atoa ra o Petero e e tia ia tatou ia auraro i te feia mana tivila. Ua parau oia e: “E auraro outou i te toroa o te taata atoa [no] te Fatu nei; i te arii ra ei nia roa iho ïa; e te mau tavana ra, ei feia tonohia e ana ei tahoo atu i te feia i rave i te ino ra, e ei haamaitai i te feia i rave i te maitai ra.” (Petero 1, 2:13, 14). Ia au i taua mau parau ra, ua faatae aˈera o Paulo i teie aˈoraa ia Timoteo, tei tia i te mau kerisetiano ia pee atoa: “E mata vau i te aˈo atu ia oe, e [te ani hua], e te pure, e te ani, e te haamaitai i te Atua i te taata atoa nei; i te hui arii, e te feia mana [tiaraa teitei] atoa ra, [ia tamau noa tatou i te ora ma te hau e te mǎrû]b.” — Timoteo 1, 2:1, 2.
9. No te aha aita tatou e tatara ra hoê aˈe mea i te hanahana o Iehova ma te parauraa e mea ‘teitei’ te mau mana taata?
9 Ma te parauraa e mea ‘teitei’ te feia mana tivila, te faaiti ra anei tatou i te faatura tei tia ia tatou ia horoa no Iehova? Aita, i te mea e ua hau roa ˈˈe o Iehova i te teitei. O o ˈna hoi te ‘Fatu Mana hope’, te ‘Atua teitei roa ˈˈe’. (Salamo 73:28; Daniela 7:18, 22, 25, 27; Apokalupo 4:11; 6:10.) Aita roa ˈtu to tatou auraro i te mau mana taata e faaiti ra i te haamoriraa ta tatou e horoa i te Mana teitei roa ˈˈe, te Arii Mana hope, te Fatu ra o Iehova. Tera râ, i roto ïa i teihea auraa e teitei ai taua mau mana ra? Mea teitei noa ratou ia faaauhia i te tahi atu mau taata, e i roto i te tuhaa o ta ratou iho mau ohipa. Tei ia ratou ra te hopoia no te faatere e no te paruru i te totaiete taata, e no reira, e haamau ratou i te mau ture no nia i te aratairaa o te mau ohipa a te huiraatira.
‘Ua tuuhia ratou i nia i to ratou tiaraa e te Atua’
10. a) Ia au i te parau a Paulo, eaha ta te huru i faanahohia ˈi te feia mana teitei, e haapapu ra no nia i te mana o Iehova? b) Te faatoroaraahia o teihea feia faatere ta Iehova i faatia, e eaha te mau tamataraa i roohia i nia i ta ˈna mau tavini?
10 E tuu te tiaraa teitei roa ˈˈe o te Atua ra o Iehova ia ˈna i nia roa i te feia mana tivila; oia mau, ‘ua tuuhia ratou i nia i to ratou tiaraa e te Atua’. Te faatupu nei râ taua mau parau ra i te hoê uiraa. Tau matahiti i muri aˈe i to Paulo faahitiraa i teie mau parau, ua faatupu ihora o Nero, te emepera no Roma, i te hoê hamani-ino-raa hairiiri mau i nia i te mau kerisetiano. Na te Atua iho anei ïa i tuu ia Nero i nia i taua tiaraa ra? Aita roa ˈtu! Eiaha e manaˈo e na te Atua e maiti i te taata faatere tataitahi e e faatoroahia ratou “na roto i te faatiaraa a te Atua”. Tera râ, i te tahi taime, te rave ra o Satani e ia roaa te mana i te mau taata iino. E vaiiho Iehova ia ˈna ia na reira e e faatia oia i te mau tamataraa ta teie mau faatere e faatupu ra i nia i ta ˈna mau tavini haapao maitai. — Hiˈo Ioba 2:2-10.
11, 12. I roto i teihea mau huru tupuraa, i faahitihia i roto i te Bibilia, to Iehova iho tuuraa i te mau mana tivila i nia i te tiaraa aore ra faaoreraa i to ratou tiaraa?
11 Teie râ, parau mau, ua ohipa o Iehova iho i roto i te huru tupuraa o te tahi mau taata faatere aore ra faatereraa, no ta ˈna opuaraa rahi. Ei hiˈoraa, mai te peu e ua vaiiho oia i te mau ati Kanaana ia faaea i Kanaana i te anotau o Aberahama, i muri aˈe râ, ua iriti roa oia ia ratou e ua horoa ihora i taua fenua ra na te huaai a Aberahama. Aita o Iehova i faatia i te mau ati Iseraela ia haru ia Amona, ia Moabi e te mouˈa Seira, a faaea ˈi ratou i roto i te medebara. Teie râ, ua faaue aˈera oia ia ratou ia haamou i te mau basileia o Sihona e o Oga. — Genese 15:18-21; 24:37; Exodo 34:11; Deuteronomi 2:4, 5, 9, 19, 24; 3:1, 2.
12 I muri aˈe to Iseraela parahiraa i Kanaana, ua tamau maite aˈera o Iehova i te anaanatae i te feia mana e haapao ra i to ˈna nunaa. I te tahi taime, ia rave anaˈe te mau ati Iseraela i te hara, e vaiiho o Iehova i te hoê mana a te Etene ia faatîtî ia ratou. Ia tatarahapa anaˈe ratou, e faaora oia i to ratou fenua i te zugo o taua mana ra (Te mau Tavana 2:11-23). I muri iho, ua faatia aˈera oia e ia topa o Iuda e e rave rahi atu mau nunaa i raro aˈe i te haavîraa a Babulonia (Isaia 14:28 e tae atu i te 19:17; 23:1-12; 39:5-7). I muri aˈe to Iseraela hopoi-tîtî-raahia i Babulonia, ua faaite ihora o Iehova i te maraaraa e i te toparaa o te mau puai o te ao nei o te faaohipa i te hoê mana i nia i to ˈna nunaa mai taua anotau maira e tae roa i to tatou mau mahana. — Daniela, pene 2, 7, 8 e 11.
13. a) Ia au i te himene a Mose, no te aha o Iehova i haamau ai i te mau otia o te mau nunaa? b) No te aha te Atua i tuu faahou ai ia Iseraela i roto i to ˈna fenua?
13 Ua himene aˈera o Mose i teie mau parau no nia ia Iehova: ‘A horoa ˈi te Teitei i te mau etene i te hoê tufaa, a haapurara ˈi oia i te tamarii a Adamu, ua tuu mai oia i to te taata nei otia, ma te haapao i te rahiraa o te tamarii a Iseraela. O ta Iehova ra tufaa o to ˈna ihora ïa mau taata: o Iakoba ta ˈna tufaa kelero.’ (Deuteronomi 32:8, 9; hiˈo Ohipa 17:26). Oia mau, no te rave faahope roa i ta ˈna mau opuaraa, ua faaoti ihora ïa te Atua e o vai te mau mana e ora mai e o vai te haamouhia. Mea na reira to ˈna horoaraa i te hoê fenua ei tufaa na te huaai a Aberahama, e ua tuu faahou aˈera ia ˈna i taua vahi ra, ia nehenehe te Huaai i tǎpǔhia e fa mai i reira, mai tei faaarahia. — Daniela 9:25, 26; Mika 5:2.
14. I roto i te rahiraa o te mau huru tupuraa, i roto i teihea auraa o Iehova i tuu ai i te mau mana taata i roto i te mau tiaraa ta ratou e rave nei te tahi e te tahi?
14 Tera râ, mea pinepine roa, e tuu o Iehova i te mau taata faatere i to ratou tiaraa taotiahia, oia hoi te auraa e vaiiho oia i te mau taata ia rave i te mau tiaraa mana te tahi e te tahi, ma te vai noa râ i raro aˈe mai ia ˈna. No reira, a tia mai ai oia i mua ia Ponotio Pilato, ua nehenehe aˈera o Iesu e parau ia ˈna e: “Aita roa o oe mana ia rave mai ia ˈu ahiri aore i horoahia mai to oe mana no nia maira.” (Ioane 19:11). Aita o Iesu i hinaaro e parau i ǒ nei e ua faatoroahia o Pilato iho e te Atua; ua na ô râ oia e, ahiri e mana to Pilato no te maiti i te ora aore ra i te pohe no ˈna, no te mea ïa e ua hinaaro mau te Atua i te reira.
“Te atua o teie nei ao”
15. Eaha te mana ta Satani e faaohipa ra i nia i te ao nei?
15 Tera râ, eaha te manaˈo no nia i te faahitiraa a te Bibilia e parau ra e o Satani te atua, te raatira, o te ao nei (Ioane 12:31; Korinetia 2, 4:4)? Eaha te auraa o te mau parau ta Satani i faatae atu ia Iesu, ma te teoteo, ma te faaiteraa ˈtu ia ˈna i te mau basileia atoa o te ao nei: ‘Teie mana, ua pûpûhia mai hoi na ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu na ta ˈu taata i hinaaro.’ (Luka 4:6). Aita o Iesu i patoi i taua haapapuraa a Satani, haapapuraa e tuea ra i te mea o ta Paulo i papai i muri aˈe i to Ephesia: “E ere hoi i te taata anaˈe ra ta tatou e to nei o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.” (Ephesia 6:12). Hau atu, te faaite maira te buka o te Apokalupo ia Satani i raro aˈe i te hohoˈa o te hoê teni rahi o te horoa ra i “to ˈna iho puai, e to ˈna iho terono, e te mana rahi” i te faanahonahoraa politita o te ao nei faataipehia e te hoê animala. — Apokalupo 13:2.
16. a) Na te aha e faaite e mea taotiahia te mana o Satani? b) No te aha o Iehova e faatia ˈi ia Satani ia faaohipa i te mana i nia i te huitaata?
16 Ia tapao na râ tatou e, i to ˈna parauraa ia Iesu, e: ‘Teie mana, ua pûpûhia mai hoi na ˈu’, ua farii o Satani e mea na roto noa i te faatiaraa a te Atua o ˈna e faaohipa ˈi i taua mana ra. No te aha te Atua e horoa ˈi i taua faatiaraa ra ia ˈna ra? Ua riro o Satani ei raatira o te ao i te ô i Edene ra, a pari ai oia i te Atua i mua ia vetahi ê, i te haavare e i te faaohipa ma te tia ore i To ˈna tiaraa mana hope (Genese 3:1-6). Ua pee aˈera o Adamu e o Eva ia ˈna e ua faaroo ore aˈera raua i te Atua ra o Iehova. Ua nehenehe o Iehova, i taua iho taime ra, e ma te tia roa, e haamou ia Satani e to ˈna e piti na hoa apî tei pee i to ˈna pae (Genese 2:16, 17). Tera râ, i te tupuraa mau, ua faaino o Satani iho ia Iehova. Ma te paari, ua vaiiho aˈera ïa te Atua ia Satani ia ora maa taime iti e ua faatia ihora ia Adamu raua o Eva ia fanau i te mau tamarii na mua ˈˈe i to raua poheraa. No reira, ua horoa aˈera te Atua i te tau e i te mau taime e hinaarohia no te faaite papu i te haavare o te faainoraa a Satani. — Genese 3:15-19.
17, 18. a) No te aha e nehenehe ai e parau e e atua o Satani no te ao nei? b) Eaha te auraa “aore roa hoi e mana” i roto i te ao nei “maori râ no ǒ mai i te Atua ra”?
17 Te haapapu maira te mau ohipa i tupu mai te orureraa i Edene ra e, e haavare mau iho â te mau pariraa a Satani. Aita te mau huaai a Adamu i ite i te oaoa i raro aˈe i te faatereraa a Satani aore ra i raro aˈe i ta te mau taata (Koheleta 8:9). Tera râ, ua haapapu te mau huru raveraa a te Atua i nia i to ˈna nunaa i te teiteiraa o te faatereraa a te Atua (Isaia 33:22). Teie râ, na roto i te patoiraa i te tiaraa mana hope o Iehova, ma te ite maitai aore ra aita, te faariro nei te rahiraa o te mau huaai a Adamu, ia Satani, ei atua no ratou. — Salamo 14:1; Ioane 1, 5:19.
18 Fatata roa, e pahonohia te mau uiraa i faatupuhia i Edene ra. E haapao te Basileia o te Atua i te faanahonahoraa o te mau ohipa a te taata, e e taorahia o Satani i roto i te abuso (Isaia 11:1-5; Apokalupo 20:1-6). Tera râ, mai teie nei atu, mea faufaa ia haamauhia te tahi faanahonahoraa, aore ra huru faanahoraa ohipa, i rotopu i te mau taata, ia ora ratou ei totaiete nahonaho maitai. “E ere hoi [o Iehova] i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.” (Korinetia 1, 14:33). No reira oia i faatia ˈi e ia haamauhia te tahi mau faanahonahoraa i roto i te mau totaiete o tei fa mai i rapae au i te ô i Edene ra, e ua faatia oia i te mau taata ia faaohipa i te hoê mana i roto i taua faanahonahoraa taa ê. Te reira te auraa o te mau parau “aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra”.
Te feia mana tia
19. Te auraro paatoa ra anei te mau taata faatere i te faatereraa a Satani?
19 Mai te tau mai â o te mau ohipa i tupu i Edene ra, ua fanaˈo o Satani i te hoê tiamâraa rahi i nia i te huitaata, e ua faaohipa oia i te reira no te faatere i te mau ohipa i nia i te fenua nei ia au i te huru feruriraa o ta ˈna i parau atu ia Iesu ma te teoteo (Ioba 1:7; Mataio 4:1-10). Tera râ, eiaha ïa e manaˈo e e auraro tia ˈtu te taata faatere tataitahi i te faatereraa a Satani. Ua faaite vetahi — mai ia Nero i te senekele I e ia Adolf Hitler i te senekele XX — i te hoê huru feruriraa mai to Satani ra te huru. Te tahi pae râ, aita ïa. O Serigio Paulo, tiaau i Kupero, e “taata paari” o tei “hinaaro (...) i te faaroo i te parau a te Atua”. (Ohipa 13:7.) Ua patoi aˈera o Galio, tiaau i Ahaia ra, i te farii i te mau pariraa ta te mau ati Iuda i parau no nia ia Paulo (Ohipa 18:12-17). E rave rahi atu â mau taata faatere tei faaohipa i to ratou mana na roto i te tura e te haapao maitai. — Hiˈo Roma 2:15.
20, 21. Eaha te mau ohipa o to tatou nei tau e faaite ra e aita te mau faatere taata e rave noa ra i te hinaaro o Satani?
20 Ua faaara te Apokalupo e ia tae anaˈe i te “mahana o te Fatu”, tei haamata i te matahiti 1914 ra, e aratai atoa o Iehova i te mau mana taata no te rave e ia ore te mau opuaraa a Satani ia manuïa. Te parau ra taua buka ra e e horomii “te fenua” i te hoê hamani-ino-raa rahi ta Satani e haapuai atu no roto i to ˈna vaha i nia i te mau kerisetiano faatavaihia (Apokalupo 1:10; 12:16). No reira, e tia i te mau mea o “te fenua”, te totaiete taata o teie nei tau, ia paruru i te nunaa a Iehova i te hamani-ino-raa e faatupuhia e Satani.
21 Ua tupu ra anei mai te reira te huru? E. I te mau Etats-Unis, i te mau matahiti 30 e 40 ra, ei hiˈoraa, ua farerei te mau Ite no Iehova i te hoê patoiraa uˈana. E rave rahi o tei rave-ino-hia e te mau nahoa taata e o tei tapeahia ma te tia ore. Ua maitai rii mai to ratou huru tupuraa a rave ai te Tiribuna teitei o te fenua i te tahi mau faaotiraa ma te farii e ua tuea ta ratou ohipa i te aniraa a te ture. I roto i te tahi atu mau fenua atoa, ua tauturu te mau mana i te nunaa a te Atua. E maha ahuru matahiti i teie nei, ua taparahihia e piti Ite e te hoê pǔpǔ katolika i Cork, i te fenua Irerane. Ua haere mai te hoê mutoi e tauturu ia raua, e ua faautua aˈera te hoê tiribuna i te feia taparahi. I te matahiti i mairi aˈenei, i Fiti, ua faaauhia ihora i te opani i te ohipa a te mau Ite no Iehova, a tupu ai te hoê putuputuraa a te mau raatira teitei. Ua parau ihora te hoê o ratou, ma te itoito, ma te rave i te pae o te mau Ite, e ua faaruehia taua faaauraa ra ma te fifi ore.
22. Eaha te mau uiraa e hiˈopoahia i muri aˈe i roto i teie nei vea?
22 Aita, aita te mau mana tivila e tavini noa ra i te mau opuaraa a Satani. E nehenehe te mau kerisetiano e auraro ia ratou ma te ore e auraro ia Satani iho. I te tupuraa mau, e auraro noâ ratou i taua mau mana teitei ra, i te taime atoa e faatia ˈi te Atua ia ratou ia vai mai. Eaha râ te auraa ia auraro ia ratou? E e nehenehe te mau kerisetiano e tiai i te aha no ǒ mai i te mau mana teitei ra? E hiˈopoahia teie mau uiraa i roto i te mau tumu parau o te haapiiraa e haamata i te mau api 9 e 14 o teie vea.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo, ei hiˈoraa, i te faaohiparaa o te parau ra ‘tute’ (phoros) i roto i te Luka 20:22. Hiˈo atoa Mataio 17:25, i reira te parau heleni télos, tei hurihia i roto i te Roma 13:7 na roto i te parau ra “telo”, i tatarahia ˈi e te parau ra “taoˈa aufau”.
b Ua taaihia te parau heleni ra hupérokhê, i tatarahia e te parau ra ‘tiaraa teitei’, i te iho parau haa ra hupérékhô. No roto mai te haapapuraa iˈoa ‘teitei’ e itehia i roto i te parau ra “feia mana toroa [teitei]” i taua parau heleni ra. Te haapapu maira te reira e te feia mana toroa teitei, o te mau mana tivila ïa. Mea hape te tatararaa o te Roma 13:1 i roto i te Bibilia apî beretane e na ô ra e: “E tia i te taata atoa ia auraro i te feia mana teitei roa ˈˈe.” Oia mau, e ere te feia ‘tiaraa teitei’ e feia tiaraa teitei roa ˈˈe noa ˈtu e e nehenehe ratou e hau aˈe i te tahi atu taata.
Eaha ta outou e pahono atu?
◻ O vai te feia mana toroa teitei?
◻ No te aha e nehenehe ai e parau e “aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra”?
◻ No te aha o Iehova e faatia ˈi e ia vai te ao nei i raro aˈe i te mana a Satani?
◻ Na roto i teihea huru te Atua e tuu ai i te mau mana taata i roto i ‘to ratou tiaraa te tahi e te tahi’?
[Hohoˈa i te api 5]
I muri aˈe i te tutuiraahia o Roma, ua faaite o Nero i te hoê huru feruriraa mai to Satani ra te huru.
[Hohoˈa i te api 7]
Ua imi o Serigio Paulo, tiaau i Kupero, i te faaroo i te parau a te Atua.