Eaha te ohipa i tupu i nia i te mana?
TE ITE nei te feia feruriraa maitai i te faufaaraa o te mana. Aita anaˈe i te tahi huru faanahoraa i te pae o te mana, e oioi te totaiete taata i te huanane noa. No reira, te parau ra te hoê buka farani no nia i te mau Ture o te fenua e: “I roto i te mau pǔpǔ taata atoa, e itehia e piti huru taata: te feia e faatere ra e te feia e auraro ra, te feia e faaue ra e te feia e apee ra, te mau aratai e te mau melo, te mau tavana e te mau tavini. . . . E itehia te mana i roto i te mau totaiete taata atoa.”a
Ua taui râ te huru i nia i te mana mai te Piti o te Tamaˈi Rahi mai â e mai te area matahiti 1960 iho â râ. Ma te faataa i taua anotau ra, te parau ra te Buka parau paari Universalis farani no nia i te “fifi i te pae o te patoiraa i te anairaa tiaraa teitei e te mana.” Aita te feia e haapii ra i te Bibilia e maere nei i taua huru fifi ra. Ua tohu te aposetolo Paulo e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua . . . , e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, . . . e faateitei, te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.”—Timoteo 2, 3:1-4.
Te faataa papu ra teie parau tohu i to tatou nei tau. Te patoihia ra te mana i te mau vahi atoa—i te utuafare, te fare haapiiraa a te hau, te haapiiraa tuatoru, te mau ohipa tapihooraa, te mau faatereraa o te fenua e o te mau nunaa. E mau tapao anaˈe o te hoê toparaa i te pae o te faaturaraa i te mana, te tauiraa i te pae taatiraa, te faufaaraa o te upaupa rap, te faahuehueraa a te feia haapii, te mau faaearaa ohipa tano ore, te auraro ore o te feia tivila, e te mau ohipa totovaraa.
Te fifi ra te mana
I te hoê oreroraa parau i hohorahia i Paris e te Taatiraa farani i te pae o te ite aivanaa politita e te vea tamahana no Paris Le Monde, ua parau te orometua haapii ra o Yves Mény e: “Te vai ra te mana mai te peu noa e te turuhia ra oia e te tiaraa tano.” Te hoê o te mau tumu e fifi ai te mana i teie nei tau, no te mea te feaa nei te rahiraa no nia i te tiaraa tano o te feia e faatere ra. Oia hoi, te feaa nei te manaˈo no nia i to ratou tiaraa ia faatere. Ua faaite mai te hoê titorotororaa e i te omuaraa o te matahiti 1980, e 9 i nia i te hanere o te huiraatira o te Hau amui no Marite, 10 i nia i te hanere i te fenua Auteralia, 24 i nia i te hanere i te fenua Beretane, 26 i nia i te hanere i te fenua Farani, e 41 i nia i te hanere i te fenua Inidia e ore e farii nei i ta ratou faatereraa mai te hoê faanahoraa tiaraa tano.”
Te maimiraa a te taata i te mana papu
Ia au i te Bibilia, i te haamataraa tei raro aˈe te taata i te mana iho o te Atua. (Genese 1:27, 28; 2:16, 17) Teie nei râ, i te omuaraa iho, ua titau te mau taata ia tiamâ mai ratou i to ratou Poiete i te pae morare. (Genese 3:1-6) Ma te patoi i te faatereraa teotaratia, aore ra te faatereraa a te Atua, ua tia ˈtura ia ratou ia imi i te tahi atu huru mana. (Koheleta 8:9) Ua faahepo vetahi i to ratou mana na roto i te puai. No ratou, na taua puai ra e horoa ra na ratou i te tiaraa mana. Mea navai noa i to ratou puai no te haapapu i to ratou hinaaro. Te hinaaro hau atu â nei ratou e faatano i to ratou tiaraa ia faatere.
Mai te matamua mai â, ua na reira e rave rahi feia faatere ma te parau e e mau atua ratou aore ra e ua roaa ia ratou i te mana no ô mai i te mau atua. E mau haapiiraa tahito te reira o te “toroa arii moˈa,” tei faahitihia e te feia faatere matamua no Mesopotamia e te mau Pharao no Aiphiti i tahito ra.
Ua haapapu atoa o Alesanedero Rahi, te mau arii no te tau Heleni tei mono ia ˈna, e e rave rahi mau emepera no Roma e e mau atua ratou e ua ani atoa ratou e ia haamorihia ratou. Ua matauhia te faanahoraa i raro aˈe i taua feia fatere ra mai te “faatereraa e haamorihia,” e ta ratou opuaraa o te haapaariraa ïa i te mana faatere i nia i te mau taata huru rau o ta ratou i haru mai. E faarirohia te oreraa e haamori i te feia faatere ei patoiraa i te Hau. I roto i te buka ra The Legacy of Rome, ua papai te orometua ra o Ernest Barker e: “Ua riro te faaatuaraa i te emepera [Roma], e te faatura i noaa no to ratou tiaraa atua ei niu aore ra ei tima o te hau emepera.”
Ua haamanahia taua toea parau mau ra i muri aˈe i te tau o te “Kerisetianoraa” e te emepera ra o Constantin (tei faatere i te matahiti 306-337 o to tatou nei tau) e i muri iho ua fariihia ei haapaoraa na te faatereraa o te Hau emepera Roma e te emepera ra o Theodosius I (tei faatere i te matahiti 379-395 o to tatou nei tau). Ua haamorihia vetahi o te mau emepera “Kerisetiano” mai te mau atua ra tae roa i te senekele pae o to tatou nei tau.
“E piti mana,” “E piti ˈoˈe”
I to te toroa pâpa puairaa mai, ua rahi roa mai te fifi i rotopu i te Ekalesia e te Hau. I teie nei, i te hopearaa o te senekele pae o to tatou nei tau, ua faataa te pâpa ra o Gelasius I i te tumu o na “puai e piti”: te ora nei te mana moˈa o te pâpa e te mana puai o te mau arii—e te mau arii teie raro aˈe ïa i te mau pâpa. Ua faananea-faahou-hia teie parau i roto i te haapiiraa tumu o na “ˈoˈe e piti”: “Na te mau pâpa iho e haapao i te ˈoˈe pae varua, ma te horoa i te ˈoˈe no teie nei ao i te feia faatere, tera râ e tia ia ratou ia faaohipa i te ˈoˈe no teie nei ao ia au i te faaueraa a te pâpa.” (The New Encyclopædia Britannica) I nia i te niu o teie haapiiraa tumu, i te ropuraa o te Tuatiraa Tau, ua titau te Ekalesia katolika i te tiaraa e faatoroa i te mau emepera e te mau arii no te haapapu i to ratou mana, e ma te tamau noa i te faatupu i te aamu tahito o te “toroa arii moˈa.”
Eita ïa te reira e anoihia e tei piihia te tiaraa atua o te mau arii, tei aano i muri iho no te faatiamâ mai i te faatereraa politita i te auraroraa i te toroa pâpa. Te faaite ra te haapiiraa o te tiaraa atua e no ô roa mai te mana faatere o te mau arii i te Atua ra, eiaha râ no ô mai i te mau pâpa no Roma. Te haapapu ra te New Catholic Encyclopedia e: “I te hoê taime a faaohipa ˈi te mau pâpa i te hoê mana pae varua taatoa e i te pae o teie nei ao i nia i te mau upoo faatere a te hau, ua tuu te manaˈo o te tiaraa atua i te mau arii o te Hau nunaa i nia i te hoê tiaraa no te faatia i to ratou mana o te tuea e te huru atua e o te pâpa.”b
Te aamu o te tiaraa manahune
I te hoê tau, ua titau te mau taata i te tahi faanahoraa o te mana. O te tiaraa mana arii ïa o te taata. E rave rahi o te manaˈo nei e no Heleni mai taua parau ra. Ua faaohipa-noa-hia te Hau demotaratia no Heleni tahito i roto noa i te tahi hau oire, e i reira atoa o te huiraatira tane anaˈe te maiti. E tuuhia i te hiti te mau vahine, te feia tîtî, e te feia no te fenua ěê—ua manaˈohia e to ratou numera o te afaraa noa o na tuhaa e maha i nia i te pae o te huiraatira. Auê te hau manahune i te fifi e!
Na vai i haaparare i te manaˈo o te tiaraa manahune? Ma te maere, na te feia katolika no Roma tuatapapa i te parau faaroo i faaô i te reira i te Anotau no Ropu. I te 13raa o te senekele, ua turu o Thomas Aquinas i te mea e no ô mai i te Atua ra te mana faatere, ua horoahia i te taata. Ua fariihia taua manaˈo ra e te rahiraa. Te parau ra te New Catholic Encyclopedia e: “Ua turuhia teie manaˈo e o te taata te pu o te mana e te tuhaa rahi o te feia katolika e tuatapapa ra i te parau faaroo o te 17raa o te senekele.”
No te aha te feia tuatapapa i te parau faaroo o te Ekalesia i haaparare ai i te manaˈo o te tiaraa manahune, aita hoi ta te taata e parau no nia i te maitiraa i te pâpa, te karatino, aore ra te peributero? No te rahi o te peapea o vetahi mau arii no Europa i raro aˈe i te mana o te pâpa. Ua horoa te haapiiraa o te tiaraa manahune i te mana i te pâpa ia faatahuri i te hoê emepera aore ra te hoê arii ia titau-anaˈe-hia. Ua papai te mau taata papai aamu o Will e o Ariel Durant e: “Te feia paruru i te tiaraa manahune, tei roto atoa e rave rahi Jésuites o tei ite i te paruparu o te arii i nia i te mana o te pâpa. Te parau ra te karadino ra o Bellarmine e mai te peu e no ô mai te mana o te mau arii, e no reira ïa e auraro oia i, te taata, mea papu maitai e tei raro aˈe ïa i te mana o te mau pâpa . . . ua faaoti o Luis Molina, te hoê taata Paniora e e Jésuites hoi, e e nehenehe ta te taata, mai te pu o te mana o te feia riirii, ma te tano—na roto râ i te tereraa nahonaho maitai—e tatara i te toroa o te hoê arii tia ore.”
Papu maitai e na te pâpa e faanaho i te “tereraa nahonaho maitai”. Ma te haapapu i te reira, te faahiti ra te buka katolika farani Te aamu o te ekalesia katolika i roto i te ao nei i te Hohoˈa o te ao nei, ma te parau e: “Ua haapii o Bellarmine . . . ei haapiiraa tumu katolika fariihia e no roto mai te puai o te mau tamaiti huiarii i te maitiraa o te nunaa, e e nehenehe te mau taata e faaohipa i taua tiaraa ra i raro aˈe noa i te mana o te pâpa.” (Na matou i papai faaopa.) Ua riro atura ïa te tiaraa manahune ei mauhaa ta te pâpa e faaohipa no te ume i te maitiraa o te feia faatere e, mai te peu e titauhia, no te tatara ia ratou. Aita i maoro aˈenei, ua faatiahia i te anairaa toroa teitei katolika ia ume i te manaˈo o te feia maiti katolika no te mau tia demotaratia.
I roto i te Hau demotaratia o teie nei tau, ua niuhia te tiaraa o te faatereraa i nia i tei piihia “fariiraa o te feia e faaterehia ra.” Te mea maitai roa ˈtu â, o te “fariiraa o te taatoaraa,” e no te au ore o te feia maiti e te mau haavare o te politita, i te tanoraa mau teie parau “taatoraa” mea pinepine o te tahi tau taata noa o te huiraatira. I teie mahana, e pinepine e iti aˈe te auraa to te parau ra “fariiraa o te feia e faaterehia ra” i te “faatiaraa, aore ra auraroraa, o te feia e faaterehia ra.”
Te aamu no nia i te mana o te nunaa
Ua ore te aamu o te toroa arii moˈa i turuhia e te mau pâpa matamua i raro aˈe i te toroa pâpa i to ˈna tauiraa na roto i te parau e no ô mai te tiaraa o te mau arii i te Atua ra. Oia atoa, ua tuu-taue-hia te tiaraa manahune i roto i te Ekalesia katolika. I te roaraa o te 17 e te 18 o te senekele, ua patoi te taata philosopho e ere i te perepitero, mai te taata beretane ra o Thomas Hobbes e o John Locke e te taata farani ra o Jean-Jacques Rousseau, i te manaˈo o te manahune. Ua tatara ratou i te hoê parau o te haapiiraa “no nia i te hoê tarimaraa totiale” i rotopu i te feia faatere e te feia e faaterehia ra. Aita ta ratou mau ture i haamauhia i nia i te parau philosopho i nia râ i te “ture natura” e te haapiiraa i faateiteihia i roto i te manaˈo e o te faaino mau ra i te Ekalesia katolika e te toroa pâpa.
Aita i maoro roa i muri aˈe i te poheraa o Rousseau, ua haamata ˈtura te Tau o te orureraa hau farani. Ua haamou teie orureraa hau i te tahi mau manaˈo o te tiaraa tano, ua faatupu râ i te tahi mau manaˈo apî, te manaˈo no nia i te mana o te nunaa. Te faataa ra The New Encyclopædia Britannica e: “Ua faaore te feia farani i te tiaraa o te mau arii no ô mai i te Atua ra, te anairaa tiaraa teitei, te mau tiaraa teitei o te ekalesia Roma katolika.” Tera râ, ta te Britannica e parau ra, “ua haamatara roa mai te orureraa hau i te manaˈo apî, te hau-nunaa.” Ua titau te feia orure hau i teie “manaˈo” apî. No te aha?
No te mea i raro aˈe i te faanahoraa a Rousseau tei fariihia, e hoê â tiaraa to te taatoaraa o te taata no te maiti i te feia faatere. E faahopearaa te reira o te Hau demotaratia tei niuhia i nia i te maitiraa o te feia atoa e ora ra i taua fenua ra—ohipa tei ore i fariihia e te feia i aratai i te orureraa hau farani. Ua faataa te orometua ra o Duverger e: “No te ape mau i taua faahopearaa ra, tei manaˈohia e aita e faufaa, to te feia tiaraa teitei o te Apooraa iriti Ture i feruri i te matahiti 1789 e tae atu i te matahiti 1791 i te haapiiraa o te mana o te nunaa. Ua tuuhia i te taata i roto i te ‘Nunaa,’ o ta ratou e farii ra mai te hoê taata mau, tei taa ê i to ˈna mau melo faatere. Na te Nunaa anaˈe, na roto i te arai o ta ˈna mau tia te faatiahia ia maiti i te feia faatere . . . E huru demotaratia ia hiˈohia, e ere roa ˈtu râ no te mana o te nunaa, no te mea e nehenehe e faaohipahia no te faatia i te faatereraa atoa, te faatereraa haavî iho â râ.” (Na ratou i papai faaopa.)
Aita i manuïa te tutavaraa a te taata
Ua aratai te fariiraa i te Hau-Nunaa mai te hoê pu papu o te mana i te here aiˈa. Te haapapu ra The New Encyclopædia Britannica e: “Ua manaˈo-noa-hia mea tahito te Here aiˈa; i te tahi taime e hiˈohia ma te hape mai te hoê tuhaa o te vai maoro i roto i te tuhaa politita. I teie nei, e hiˈohia te mau orureraa hau Marite e Farani mai to ˈna haamataraa matamua puai roa ˈˈe.” Mai taua mau orureraa hau ra, ua parare te here aiˈa i roto i te fenua Marite, Europa, Afirika, e Asia. Ua haapapuhia te mau tamaˈi ino na nia i te iˈoa o te here aiˈa.
Ua parau te taata papai aamu beretane ra o Arnold Toynbee e: “Ua riro te feruriraa o te here aiˈa ei anoiraa avaava o te uaina apî o te Demotaratia i roto i te mau farii tahito o te mau Faanahoraa i te mau opu taata. . . . Mea aravihi aˈe taua faaauraa maere mau ra i rotopu i te Hau Demotaratia e te Faanahoraa o te opu taata i roto i te ohipa politita ohie o te Ao Apî i te pae tooa o te râ i te Demotaratia iho.” Aita te here aiˈa i faatupu i te hoê ao te vai ra te hau. Ua parau o Toynbee e: “Ua apeehia mai i te mau tamaˈi faaroo, i muri aˈe i te tahi tau poto o te faaearaa tamaˈi, i te Tamaˈi here aiˈa; e i roto i to tatou Ao apî i te pae tooa o te râ, ua riro mau â ei hoê â hinaaro hairiiri e te otahi te huru feruriraa puai ino mau i te pae faaroo e te pae o te nunaa.”
Ia au i te aamu o te “toroa arii moˈa,” “te tiaraa arii no ô mai i te Atua ra,” “te manahune,” e “te mana o te nunaa,” ua tamata te feia faatere i te faatano i to ratou mana i nia i te mau taata. I muri aˈe i te tuatapaparaa i te aamu o te feia faatere, i teie nei, eita roa te hoê kerisetiano e faahuru ê i ta ˈna raveraa e e farii râ oia i te manaˈo i faahitihia e Solomona: ‘Ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.’—Koheleta 8:9 (T.a.a).
Maoti hoi i te haamori i te Hau politita, te haamori nei te mau kerisetiano i te Atua e te farii nei ratou ia ˈna mai te pu papu roa ˈˈe no te mau mana atoa. Hoê â to ratou manaˈo e to te papai salamo ra o Davida o tei parau e: “Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau, e te tura, to nia i te raˈi ra, e to nia i te fenua, na oe anaˈe ïa; e tei ia oe te hau, e Iehova, o oe tei rahi i te mau mea atoa nei.” (Paraleipomeno 1, 29:11, Te Bibilia Moˈa) Teie râ, e te hoê tura faaau ore no te Atua, te faaite nei ratou i to ratou faatura taa ê no te mana i roto i to ratou oraraa o te mau mahana atoa e te tuhaa i te pae varua. E tuatapapahia nafea râ e no te aha ratou e na reira ˈi ma te oaoa i roto i na tumu parau e piti i muri iho.
[Nota i raro i te api]
a Te tiaraa o te ture tumu o te fenua e te faanahoraa politita, a Maurice Duverger.
b Ua haapapu te The Catholic Encyclopedia e: “Aita roa ˈtu taua ‘tiaraa atua o te mau arii’ (tei taa ê hoi e te haapiiraa e te mana atoa, oia atoa o te arii aore ra o te repubilita, no ô mai i te Atua ra), i faahapahia e te Ekalesia katolika. I te tau o te Reforomatio ua haapapu ratou i te hoê huru patoi uˈana i te haapaoraa katolika, ua titau te arii ra mai ia Henry VIII, e o James I, no Beretane, te mana taatoa i te pae varua e te pae tivila.”
[Hohoˈa i te api 15]
Ua faahua parau te Ekalesia katolika e tei ia ˈna ra te mana no te faatoroa i te mau emepera e te mau arii
[Faaiteraa i te tumu]
Te faatoroaraahia o Charlemagne: Bibliothèque Nationale, Paris