A faariro i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa no outou
“Te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei.”—TIMOTEO 1, 4:8.
1, 2. Mai te aha te huru haapeapearaa o te taata no to ratou oraora-maitai-raa, e eaha te mau faahopearaa?
E FARII iho â te rahiraa o te taata e te hoê tino oraora maitai o te hoê ïa o te mau mea faufaa roa ˈˈe o te oraraa. E pûpû ratou e rave rahi hora e te moni atoa ia vai oraora maitai to ratou tino e ia papu ia ratou e te horoahia ra te rapaauraa tano ia titau ratou. I te mau Hau amui no Marite ei hiˈoraa, te haamâuˈaraa matahiti i te pae utuuturaa e ere i te mea maoro aˈenei, ua hau ïa i te 900 000 000 000 dala marite. E naeahia e hau atu i te 3 000 dala marite no te hoê matahiti no te tane, te vahine, e te tamarii i roto i teie fenua, e te moni no te taata taitahi i roto i te tahi atu mau nunaa ona, ua fatata i te aifaito.
2 Eaha ta teie haamâuˈaraa o te taime, te itoito, e te moni i hopoi mai? Mea papu aita e taata o te patoi e, ia amuihia, te vai ra i teie nei mahana te mau ravea rapaauraa o te haere ra i mua e parururaa hau atu ia faaauhia i te tahi noa ˈˈe tau o te aamu. Eita râ te reira e horoa noa mai i te hoê oraraa maitai. I te mea mau, i roto i te hoê oreroraa parau i to ˈna faaiteraa i te tuhaa faufaa o te hoê porotarama utuuturaa i te mau Hau amui no Marite, ua tapao te peretiteni e, e amui atu i “te haamâuˈaraa rahi roa no te haavîraa uˈana e vai ra i teie nei fenua,” te feia e faaea ra i te mau Hau amui no Marite “tei rotopu ia ratou te numera rahi roa ˈˈe o te maˈi SIDA, te puhipuhiraa i te avaava e te inu hua, te hapûraa te mau taurearea i te ahururaa o to ratou matahiti, e no te mau aiû pararai” i te tahi noa ˈtu fenua ona. Ta ˈna parau hopea? “E tia ia tatou ia taui i to tatou mau huru ahiri e hinaaro mau tatou e riro ei mau taata oraora maitai.”—Galatia 6:7, 8.
Te hoê huru oraraa oraora maitai
3. Ia au i te mau peu tahito heleni, eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa?
3 I te senekele matamua, ua tui te roo o te mau Heleni no to ratou au rahi i te faaetaetaraa i te tino, te haaraa ia noaa te tino pautuutu, e te mau tataˈuraa taaro. Ei patoiraa i teie huru oraraa, ua faauruahia te aposetolo Paulo no te papai i te taurearea ia Timoteo e: “O te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira: area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu.” (Timoteo 1, 4:8) Te haafaufaa ra ïa o Paulo i ta te taata e haamata ra hoi i te ite, oia hoi, eita te mau ravea parururaa a te utuuturaa e te pae tino e haapapu i te hoê huru oraraa oraora maitai mau. Te haapapu ra hoi o Paulo e, te mea titauhia o te haapaoraa ïa i te oraora-maitai-raa i te pae varua e te paieti.
4. Eaha te faufaaraa o te paieti?
4 E mea faufaa teie huru haerea i “teie nei ao” no te mea e horoa te reira i te hoê parururaa i te mau mea atoa o te haamauiui o ta te feia paieti ore, aore ra te feia “e hohoˈa [aore ra, huru] paieti to ratou,” e faatae ra i nia ia ratou iho. (Timoteo 2, 3:5; Maseli 23:29, 30; Luka 15:11-16; Korinetia 1, 6:18; Timoteo 1, 6:9, 10) Te feia tei faatia i te paieti ia ohipa i roto i to ratou oraraa e faatura maitai ratou i te mau ture a te Atua e ta ˈna mau titauraa, e na te reira e turai ia ratou ia faariro i te haapiiraa au maitai a te Atua ei huru oraraa no ratou. E horoa teie huru haerea i te oraora-maitai-raa i te pae varua e i te pae tino, i te mauruuru e te oaoa. E ma te “haapue-maite-raa i te maitai tumu no ratou iho a muri atu, ia rave ratou i te ora mure ore.”—Timoteo 1, 6:19.
5. Eaha te mau faaueraa ta Paulo i horoa i roto i te piti o ta ˈna rata ia Tito?
5 I te mea e hopoi te hoê oraraa arataihia e te haapiiraa au maitai a te Atua i teie huru haamaitairaa i teie nei â e a muri aˈe, e tia ia tatou ia ite, na roto i te mau ravea papu maitai, nafea tatou ia faariro i te haapiiraa au maitai a te Atua ei huru oraraa no tatou. Ua horoa mai te aposetolo Paulo i te pahonoraa i roto i ta ˈna rata ia Tito. E tapao maite tatou i te piti o te pene o taua buka ra, i to ˈna faaueraa ia Tito “e parau râ oe i te parau e au i te parau maitai ra.” Tatou pauroa, te feia apî e te feia paari, te tane e te vahine, e nehenehe tatou e faufaahia i “te parau maitai” i teie nei mahana.—Tito 1:4, 5; 2:1.
E aˈoraa na te taata paari
6. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa no “te mau taata paari,” e no te aha e huru maitai no ˈna i te na reiraraa?
6 A tahi, ua horoa o Paulo maa aˈoraa na te taata paari o te amuiraa. A taio na i te Tito 2:2. “Te mau taata paari,” ei pǔpǔ, e faaturahia e e hiˈohia ratou ei hiˈoraa maitai no to ratou faaroo e to ratou haapao maitai. (Levitiko 19:32; Maseli 16:31) No te reira, e taiâ paha te tahi pae i te aˈo e aore ra te horoa i te mau manaˈo i te taata paari no nia i te mau tumu parau faufaa roa. (Ioba 32:6, 7; Timoteo 1, 5:1) No reira ïa, e huru maitai to Paulo i te parauraa ˈtu i te taata paari na mua ˈˈe, e mea maitai no ratou ia farii ma te mafatu tae i te mau parau a Paulo e ia papu ia ratou, e mai ia Paulo te huru, e mea faufaa ia peehia to ratou huru.—Korinetia 1, 11:1; Philipi 3:17.
7, 8. (a) Eaha te auraa ia “au maite te mau peu”? (b) No te aha e tia ia aifaito te “paari” e te “feruriraa ma te au“?
7 E tia ïa i te mau taata paari kerisetiano, na mua roa ˈˈe, “ia au maite ta [ratou] mau peu.” Noa ˈtu â e tano teie parau tumu no te inuraa (“e inu au noa,” Kingdom Interlinear), teie atoa te auraa, e vai ara noa, e upoo maramarama aore ra e feruriraa haavîhia. (Timoteo 2, 4:5; Petero 1, 1:13) Ia inu e aore ra ia rave i te tahi noa ˈˈe ohipa, e tia i te mau taata paari ia rave ma te au noa, eiaha ia rave hua.
8 E e tia atoa ia ratou ia “tura” e ia “haapao maitai.” Te manaˈo paari aore ra te hinuhinu, e te au ia faaturahia, e roaahia te reira ia paari anaˈe. Te tahi pae râ e manaˈo paari roa to ratou, ma te farii ore i te mau huru itoito o te mau taurearea. (Maseli 20:29) No reira ïa ua faaaifaitohia te huru “tura” i te huru “haapao maitai.” E tia i te taata paari ia tapea i te manaˈo paari o te tu i te matahiti rahi, i te hoê â hoi taime ia aifaito, e ia vî to ratou mau manaˈo e to ratou mau hinaaro.
9. No te aha e tia i te taata paari ia vai itoito noa i te pae o te faaroo, te aroha, e te faaoromai iho â râ?
9 I te pae hopea, e tia i te mau taata paari ia vai itoito noa i te pae o “te faaroo, e te aroha, e te faaoromai.” E rave rahi taime i to ˈna papairaa, ua tuu apipiti o Paulo i te faaroo e te here e te tiaturiraa atoa. (Korinetia 1, 13:13; Tesalonia 1, 1:3; 5:8) I ǒ nei, ua mono oia i te “tiaturiraa” na roto i te “faaoromai.” No te mea paha ia ruhiruhia te taata e farii noa o ˈna i te mau haafifiraa. (Koheleta 12:1) Teie râ, ua tapao o Iesu e, “area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) Hau atu â, ua riro te feia paari ei mau hiˈoraa faufaa mau eiaha na nia noa i te matahiti e aore ra te mau mea ta ratou i ite no to ratou atoa râ mau huru maitatai itoito i te pae varua—te faaroo, te here, e te faaoromai.
No te mau vahine paari
10. Eaha te aˈoraa ta Paulo e horoa ra i “te mau vahine paari” o te amuiraa?
10 I muri iho, ua haapao o Paulo i te mau vahine paari o te amuiraa. A taio na i te Tito 2:3. “Te mau vahine paari” o te mau melo paari ïa i rotopu i te mau vahine o te amuiraa, o te mau vahine faaipoipo atoa a “te mau tane paari” e te mau metua vahine e te mau mama ruau o te tahi atu mau melo. E i te na reiraraa, e mana rahi to ratou, no te maitai aore ra no te ino. No reira o Paulo i omua ˈi ma te parau “oia atoa hoi,” ma te faaite mai e e hopoia atoa ïa ta “te mau vahine paari” o tei tia i te faaî no te rave faahope i ta ratou hopoia i roto i te amuiraa.
11. Eaha mau na te hoê haerea faatura?
11 Na mua ˈˈe, “ia au ta ratou [haerea] i te feia moˈa ra,” ta Paulo i parau. “Haerea” o te tuuraa parau no te huru roto e te huru o te taata taitahi, tei itehia ia au i te haerea e te huru rapae au atoa. (Mataio 12:34, 35) Eaha ïa te haerea aore ra te huru o te hoê vahine kerisetiano paari? Hoê noa ïa parau, “faatura.” Ua iritihia te reira no roto mai i te hoê parau heleni e teie to ˈna auraa “e tano no te taata, no te mau ohipa aore ra no te mau mea pûpûhia no te Atua.” E aˈoraa tano mau teie ia au i ta ratou ohiparaa i nia ia vetahi ê, i nia iho â râ i te vahine apî o te amuiraa.—Timoteo 1, 2:9, 10.
12. Eaha te faaohipa-hape-raa i te arero te tia ia tatou ia ape?
12 E i muri iho e piti huru ino: “eiaha ei pari haavare, eiaha te inu hua i te uaina.” E mea anaanatae mau i te mea ua amuihia teie e piti huru. “I te tau tahito, o te uaina anaˈe te inu,” o ta te orometua haapii E. F. Scott i tapao, “i roto i ta ratou mau amuimuiraa iti inuraa uaina te mau vahine paari e faaino ai i to ratou mau taata-tupu.” Mea haapao aˈe te mau vahine i te taata i te mau tane, e tia ia haapopouhia te reira. Tera râ, e nehenehe te haapao ia vetahi ê e riro ei afai parau haere e tae noa ˈtu i te faaino, mai te peu iho â râ e matara te arero e te uaina. (Maseli 23:33) Ma te papu, te tane e te vahine, o te pee ra i te huru oraraa oraora maitai, ia ara maitai ïa ratou i teie marei.
13. I roto i teihea mau tuhaa e nehenehe te mau vahine paari e riro mai ei feia haapii?
13 No te haafaufaa i te taime vata, te faaitoitohia ra te vahine paari ia riro “ei feia haapii râ i te parau maitai.” I te tahi atu vahi, ua horoa o Paulo i te mau faaueraa maramarama eiaha te vahine ia haapii i te amuiraa. (Korinetia 1, 14:34; Timoteo 1, 2:12) Aita râ te reira e tapea ra ia ratou ia horoa i te ite faufaa no nia i te Atua i to ratou iho utuafare e i te taata atoa. (Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15) E nehenehe atoa ratou e rave i te mea maitai ma te riro ei hiˈoraa kerisetiano no te mau vahine apî o te amuiraa, mai te faaitehia ˈtu i roto i te mau irava i muri iho.
No te mau vahine apî
14. Nafea te mau vahine apî kerisetiano e faaite ai i te hoê manaˈo aifaito ia haapao ratou i ta ratou ohipa utuafare?
14 I to ˈna faaitoitoraa i te mau vahine paari ia riro ei “feia haapii râ i te parau maitai” ua faahiti taa ê o Paulo i te mau vahine apî. A taio na i te Tito 2:4, 5. I te mea e te rahiraa o te mau faaueraa no nia ïa i te mau ohipa utuafare, eiaha râ te mau vahine apî ia hau atu i te rave, ma te vaiiho i te mau haapeapearaa materia ia faatere i to ratou oraraa. Teie râ, e tia ia ratou ia vai “mamahu noa [aifaito te feruriraa], ia maitai [peu viivii ore] . . . ia hamani maitai,” e na nia i te mau mea atoa, ia ineine ratou i te turu i te faanahoraa kerisetiano no nia i te upoo o te utuafare, “ia ore ia faainohia te parau a te Atua.”
15. No te aha e tia ia haapopouhia e rave rahi mau vahine apî i roto i te mau amuiraa?
15 I teie nei mahana, ua taui rahi roa te huru oraraa utuafare i to te tau o Paulo. Ua amahamaha e rave rahi mau utuafare i te pae o te faaroo, e te tahi pae hoê anaˈe iho ïa metua to ratou. I roto atoa hoi i te mau utuafare te vai ra te tane, te vahine e te tamarii, e ere roa ˈtu i te mea matau ia rave te vahine faaipoipo aore ra te metua vahine i te ohipa i te fare i te taime taatoa. E tuu ïa te reira i te mau hopoia teimaha rahi i nia i te mau vahine apî kerisetiano, eita râ te reira e haapae ia ratou i ta ratou mau titauraa kerisetiano. No reira, e mea oaoa roa, ia ite e rave rahi mau vahine apî haapao maitai o te haa ra no te faaaifaito i ta ratou mau ohipa e ma te imiraa i te ravea no te tuu i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua, te tahi pae ma te raveraa i te taviniraa taime taatoa ei pionie tauturu aore ra ei pionie tamau. (Mataio 6:33) E tia mau ia haapopouhia ratou!
Na te mau taata apî
16. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa i te mau taata apî, e no te aha e mea tano roa?
16 E i muri iho to Paulo parauraa no te mau taata apî, e no Tito atoa ïa. A taio na i te Tito 2:6-8. Ia hiˈohia te huru haapao ore e te haerea haamou o te rahiraa ui apî i teie nei mahana—te puhipuhiraa i te avaava, te rave-hua-raa i te raau taero e te ava, te taiataraa, e te tahi atu â mau peu o te ao nei, mai te ohipa taaro taehae e te upaupa e te faaanaanataeraa hairiiri—e faaararaa tano mau iho â teie na te feia apî kerisetiano o te hinaaro e pee i te hoê huru oraraa oraora maitai e te oaoa.
17. Nafea te hoê taata apî e nehenehe ai e riro mai “ei aau aoaoa ore” e “ei hiˈoraa i te mau ohipa maitatai atoa”?
17 Taa ê atu i te mau taurearea o te ao nei, e tia i te hoê kerisetiano apî ia riro “ei aau aoaoa ore” e “ei hiˈoraa i te mau ohipa maitatai atoa.” Te faataa ra o Paulo e e noaa te hoê feruriraa tano e te paari, eiaha i tei haapii noa, area râ i tei “mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Hebera 5:14) Auê i te faahiahia e, ia ite e te horoa noa ra te mau taurearea i to ratou taime e to ratou itoito no te rave ma te taatoa i te mau ohipa rave rau i roto i te amuiraa kerisetiano, maoti i te haamâuˈa i te itoito o to ratou apîraa ra i te mau titauraa miimii! I te na reiraraa, mai ia Tito, e nehenehe ratou e riro mai ei hiˈoraa no te mau “ohipa maitatai” i roto i te amuiraa kerisetiano.—Timoteo 1, 4:12.
18. Eaha te auraa o te haapiiraa viivii ore, te ohiparaa ma te manaˈo paari e te aparauraa maitai?
18 Te faahaamanaˈo ra te mau taata apî “ia haapii râ, ei parau anoi ore â, e te tura, e te haavare ore, ei parau mau, eita e tia ia faahapa ra.” Te haapiiraa ‘viivii ore’ e tia ia niu-papu-hia i nia i te Parau a te Atua, no reira, e tia i te taata apî ia haapii ma te haapao maitai i te Bibilia. Mai te feia paari, ei manaˈo paari atoa ïa to te mau taata apî, e tia ˈi. E tia ia ratou ia ite e e hopoia teimaha te riroraa ei tavini no te Parau a te Atua, e no reira “ia au râ ta [ratou] parau i te evanelia.” (Philipi 1:27) E tia atoa i ta ratou mau parau ia “maitai” e “ia ore ia faainohia” eiaha roa ia noaa i te feia patoi te tahi noa tumu faahaparaa.—Korinetia 2, 6:3; Petero 1, 2:12, 15.
No te mau tavini
19, 20. Mea nafea te feia i te vahi raveraa ohipa a te tahi mau taata ia faaite i te “nehenehe i te parau a te Atua a to tatou Ora ra”?
19 I te pae hopea, e haapao o Paulo i te feia e rave ra i te ohipa na vetahi ê. A taio na i te Tito 2:9, 10. I teie nei mahana e mea iti i rotopu ia tatou e feia tîtî, e rave rahi râ e feia rave ohipa o te tavini ra ia vetahi ê. E tano maite atoa te mau ture tumu ta Paulo i horoa i teie nei mahana.
20 Teie te auraa “e faaroo i to ratou ra mau fatu . . . i te mau mea atoa” ia faatura mau te mau rave ohipa kerisetiano i ta ratou mau fatu ohipa e te feia i nia ia ratou. (Kolosa 3:22) Ia tui atoa to ratou roo ei feia rave ohipa haavare ore, o te horoa i te hoê mahana taatoa ohiparaa ei faahoˈiraa no ta ratou fatu ohipa. E ia tapea ratou i te haerea kerisetiano morare teitei i te vahi raveraa ohipa noa ˈtu te huru haerea a vera i reira. Teie mau mea atoa “ia nehenehe te parau a te Atua a to tatou Ora ra ia ratou i te mau mea atoa ra.” Mea pinepine matou i te faaroo i te mau faahopearaa maitai ia farii te feia e hiˈo ra ma te aau tae mau i te parau mau auaa te haerea maitai a te mau Ite e rave i te ohipa e o ratou aore ra na ratou! E utua teie o ta Iehova e ninii i nia i te feia e pee ra i ta ˈna haapiiraa au maitai e tae roa ˈtu i nia i ta ratou vahi raveraa ohipa.—Ephesia 6:7, 8.
E feia tamâhia
21. No te aha Iehova i horoa ai i te haapiiraa au maitai, e nafea tatou ia pahono i te reira?
21 E ere te haapiiraa au maitai o ta Paulo e faataa papu ra i te vetahi noa mau ture tumu aore ra mau manaˈo morare noa o te tia ia tatou ia taio noa mai ta tatou e hinaaro ra. I muri iho ua faataa mai o Paulo i te opuaraa o te reira. A taio na i te Tito 2:11, 12. No to ˈna here e to ˈna hamani maitai ia tatou, ua horoa te Atua ra o Iehova te haapiiraa au maitai ia nehenehe tatou e ite i te ora e te hoê oraraa oaoa e e auraa to ˈna i roto i teie nei tau ati e te atâta. Ua ineine anei outou i te farii ia faariro i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa na outou? Ia na reira outou o te ora ïa.
22, 23. Eaha te mau haamaitairaa te roaa ia tatou ia faariro tatou i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa na tatou?
22 Hau atu â i te reira, e hopoi mai te faariroraa i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa na tatou i te hoê haamaitairaa hoê roa i teie nei â e te hoê tiaturiraa oaoa no a muri aˈe. A taio na i te Tito 2:13, 14. Parau mau, e taa ê tatou i teie nei ao viivii e te pohe ia faariro anaˈe tatou i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa na tatou ei feia tamâhia. Ua tuea te mau parau a Paulo i te mau parau ta Mose i faahaamanaˈo i te mau tamarii a Iseraela i Sinai: “E ua faaite hua hoi Iehova . . . e faateitei oia ia oe i nia i te mau fenua atoa ta ˈna i hamani ra, i te haamaitairaahia, e te roo, e te tura; e e riro oe ei pǔpǔ taata moˈa no to Atua ra no Iehova, ta ˈna hoi i parau maira.”—Deuteronomi 26:18, 19.
23 Ia poihere tatou i te haamaitairaa ia riro ei mau taata tamâhia na Iehova i te faariroraa i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa na tatou! Ia vai ara noa no te haapaeraa i te tahi noa ˈˈe huru paieti ore e mau hinaaro o teie nei ao, ia vai mâ noa tatou e ia ineine tatou i te vaiihoraa ia Iehova ia faaohipa ia tatou i roto i ta ˈna ohipa rahi o ta ˈna hoi e rave ra i teie nei mahana.—Kolosa 1:10.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha e mea maitai te paieti no te mau mea atoa?
◻ Nafea te mau tane e te mau vahine kerisetiano paari e pee ai i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa na ratou?
◻ Eaha te haapiiraa au maitai a Paulo no te mau tane e te mau vahine apî o te amuiraa?
◻ Eaha te mau haamaitairaa te roaa ia tatou ia faariro tatou i te haapiiraa au maitai ei huru oraraa na tatou?
[Hohoˈa i te api 18]
E rave rahi te faaohipa nei i te aˈoraa i roto i te Tito 2:2-4