VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/6 api 12-17
  • Te aroraa i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te aroraa i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tapearaa o te hara i nia i te tino hara
  • Te haapaoraa i ta te tino
  • Te haapaoraa i ta te varua
  • Te tǎpǔ no nia i te ora e te hau
  • A haapao i ta te varua e ia ora!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A pee i te aratairaa a te varua e noaa ˈi te ora e te hau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • E haavî anaˈe ia tatou
    Himene ia Iehova
  • ‘A imi i te hau e a tamau maite’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/6 api 12-17

Te aroraa i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara

“O te haapao hoi i ta te tino ra, o te pohe ïa; area o te haapao i ta te [v]arua ra, o te ora ïa e te hau.”—ROMA 8:6

1. No teihea opuaraa i poietehia ˈi te taata?

“HAMANI ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.” (Genese 1:27) E faahoˈi te hoê hohoˈa i te huru o te hoê mea aore ra o te hoê tumu. No reira, ua hamanihia te mau taata ia faahoˈi ratou i te hanahana o te Atua. Ma te faaiteraa i te mau huru maitatai o te Atua—mai te here, te hamani maitai, te parau-tia, e te maitai i te pae varua—i roto i ta ratou atoa mau tutavaraa, e haamaitai e faahanahana ratou i te Poiete, e e noaa atoa ia ratou te oaoa e te mauruuru.—Korinetia 1, 11:7; Petero 1, 2:12.

2. Mea nafea nau taata matamua i te ereraa i te tapao?

2 Ua ineine maitai na taata matamua, hamanihia ma te tia roa, no te faaî i teie hopoia. Mai te hiˈo haamanina-roa-hia e o te anapanapa ra, ua nehenehe ia raua i te faahoˈi i te hanahana o te Atua ma te anaana e ma te haapao maitai. Ua vaiiho râ raua i teie huru manina anapanapa ia marau i to raua maitiraa ma te opua mau e faaroo ore i to raua Poiete e to raua atoa Atua. (Genese 3:6) I reira râ, aita ˈtura raua i faahoˈi faahou ma te tia roa i te hanahana o te Atua. Ua ere raua i te hanahana o te Atua, e aita raua i naea i te tapao no reira raua i poietehia ˈi ma te hohoˈa o te Atua. Teie atoa te auraa, ua hara raua.a

3. Eaha te huru mau o te hara?

3 E tauturu te reira ia taa maitai tatou i te huru mau o te hara, e a faahoˈi ma te tano ore te taata i te huru e te hanahana o te Atua. No te hara, aita ˈtura te taata i moˈa faahou, oia hoi ua viivii e te marau i te pae varua e te pae morare. I te mea e e mau tamarii te huitaata atoa na Adamu raua o Eva, ua fanauhia ïa ma te huru marau e te viivii hoi, ma te ore e nehenehe e faaî i ta te Atua e tiai maira ia ratou ei tamarii na ˈna. E eaha ïa te faahopearaa? Te faataa ra te Bibilia e: “No te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12; A faaau e te Isaia 64:6.

Te tapearaa o te hara i nia i te tino hara

4-6. (a) Eaha te huru hiˈoraa o te taata i teie nei mahana no nia i te hara? (b) Eaha te hopea no te mau manaˈo apî no nia i te hara?

4 Aita te rahiraa o te taata i teie nei mahana e manaˈo ra e mea viivii, mea marau, aore ra mea hara ratou. I te mea mau, ua fatata roa te parau hara i te ore e faaohipahia e te rahiraa o te taata. E aparau paha ratou no nia i te mau hape, te ara ore, e te feruri ore. E aparau anei râ ratou no nia i te hara? Aita rea! E tae noa ˈtu i te feia e faahua tiaturi nei i te Atua, “ua riro ta ˈna haapiiraa ei haapueraa tiaturiraa morare eiaha ra ei ture morare, e faariro ratou i te reira ei ‘manaˈo 10’ maoti i na ture 10,” o ta Alan Wolfe, te hoê orometua haapii i te pae totiale i tapao.

5 Eaha te hopea o teie huru feruriraa? Te hunaraa, te oreraa e tâuˈa, e mea mau te hara. Ua faatupu te reira i te hoê ui taata feruriraa piˈo no nia i te mea maitai e te mea ino, o te manaˈo ra e nehenehe ratou e haamau i ta ratou iho mau ture no nia i te haerea e aita ta ratou e hopoia i nia i ta vetahi pae maitiraa. No teie huru taata, i to ratou iho manaˈoraa aita ratou i hara, e o te tapao hoê roa ïa no te faaoti e mea tano anei te hoê haerea aore ra aita.—Maseli 30:12, 13; A faaau e te Deuteronomi 32:5, 20.

6 Ei hiˈoraa, i te hoê aparauraa i roto i te afata teata, ua anihia i te mau taurearea ia faaite ratou i to ratou manaˈo no nia i tei piihia na hara pohe e hitu.b “E ere te huru teoteo i te hara,” ta te hoê taurearea i faˈi. “E tia ia oe ia manaˈo e mea maitai iho â oe.” No nia i te faatau, ua parau te tahi atu e: “E mea maitai ia faatau haere. . . . I te tahi mau taime e mea maitai ia parahirahi rii e ia rave i te taime no oe iho.” Ua horoa atoa te taata faatia parau i teie manaˈo poto: ‘E ere na hara e hitu i te mau ohipa iino, e mau hiaai noa teie o te mau taata atoa o te faainoino e o te au-rahi-hia.’ Oia mau, i te moeraa te manaˈo o te hara, ua moe atoa ïa no te manaˈo faahapa, no te mea, te manaˈo faahapa ua taa ê ïa i te manaˈoraa e aita e hara.—Ephesia 4:17-19.

7. Ia au i te Bibilia, mea nafea te taata i te fifihia i te hara?

7 Ma te taa ê roa i te reira, te faˈi papu ra te Bibilia e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) Ua farii atoa te aposetolo Paulo e: “Ua ite hoi au e aore roa e mea maitai i vai i roto ia ˈu (i roto i tau tino nei,) o te hinaaro râ, te fatata nei ïa ia ˈu, area te rave i te mea maitai ra, aita ïa i itea ia ˈu. O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei.” (Roma 7:18, 19) Aita o Paulo i ǒ nei, e aroha ra ia ˈna iho ma te faaherehere ia ˈna. I te mea râ e ua taa maitai ia ˈna e ua ere-roa-hia i te huitaata te hanahana o te Atua, ua ite maitai oia i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara. “Auê hoi au o te taata ati rahi e”! ta ˈna i faˈi “na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe?”—Roma 7:24.

8. Eaha te mau uiraa te tia ia tatou taitahi ia ui? No te aha?

8 Eaha ïa to oe manaˈo no nia i te reira? E tia ia oe ia farii e ei tamarii na Adamu, e mea tia ore oe mai te mau taata atoa. Mea nafea râ teie ite i te ohipa i nia i to oe huru feruriraa e to oe huru oraraa? E farii anei oe i te reira mai te hoê mea o te vai mau nei e ma te rave noa i ta oe e hinaaro ra? Aore ra e tutava tamau anei oe no te aro i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara, ma te faaitoito i te faahoˈi ma te anaana ˈtu â i te hanahana o te Atua na roto i te mau mea atoa ta oe e maraa i te rave? E tia ia tatou taitahi ia ara maite i te reira ia au i ta Paulo i parau: “Te feia hoi i au i ta te tino ra, te haapao ra ïa i ta te tino; area te feia i au i ta te [v]arua ra, te haapao ra ïa i ta te [v]arua. O te haapao hoi i ta te tino ra, o te pohe ïa; area o te haapao i ta te [v]arua ra, o te ora ïa e te hau.”—Roma 8:5, 6.

Te haapaoraa i ta te tino

9. No te aha e “o te haapao hoi i ta te tino ra, o te pohe ïa”?

9 Eaha te manaˈo o Paulo i to ˈna parauraa e “te haapao hoi i ta te tino ra, o te pohe ïa”? E pinepine te parau “tino” i te faaohipahia i roto i te Bibilia no te faataa i te taata i roto i to ˈna huru tia ore, ‘fanauhia ma te hara’ ei tamarii na Adamu te taata orure hau. (Salamo 51:5; Ioba 14:4) Te aˈo ra o Paulo i te mau kerisetiano eiaha ia haamau i to ratou feruriraa i nia i te mau umeraa, te mau hiaai, e te mau hinaaro tano ore o te tino tia ore e te hara. E no te aha e ore ai? I te tahi atu vahi, ua parau mai o Paulo e eaha te ohipa a te tino ma te faaara ˈtu i muri iho e: “E te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te [B]asileia o te Atua ra.”—Galatia 5:19-21.

10. Eaha te auraa o te parau te “haapao”?

10 Aita râ anei e vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te feruri-maite-raa i te tahi mea e te faaohiparaa i te reira? Oia mau, eita te manaˈoraa i te tahi mea e turai iho â ia ravehia te reira. Teie râ, te feruri-maite-raa ua hau atu ïa i te manaˈo poto noa i te reira. Te parau ta Paulo e faaohipa ra o phroʹne·ma na roto i te reo heleni, e te faaite ra i te “huru feruriraa, te (faanahoraa) o te feruriraa, . . . e tapao anei, e titauraa, e tutavaraa.” No reira, “te haapao hoi i ta te tino ra” teie ïa to ˈna auraa ua haavîhia, ua riro, ua faaterehia, e ua aratohia e te mau hinaaro o te tino hara.—Ioane 1, 2:16.

11. Nafea Kaina i te haapaoraa i ta te tino, e eaha te hopearaa?

11 Ua faahohoˈa-maitai-hia teie manaˈo e te haerea ta Kaina i pee atu. I te ôraa te pohehae e te riri i roto i te mafatu o Kaina, ua faaara te Atua ra o Iehova ia ˈna: “Eaha oe i riri ai; e eaha hoi i tuatua ˈi to mata na? Ia rave oe i te parau maitai ra, eita anei e itehia mai? e aore i maitai ra, te vai ra te taraehara i te uputa na. E auraro râ oia ia oe, e ei nia ˈˈe oe ia ˈna.” (Genese 4:6, 7) E maitiraa te vai ra i mua ia Kaina. E “rave” anei o ˈna “i te parau maitai,” oia hoi, te haamauraa i to ˈna feruriraa, tapao, e hinaaro i nia i te tahi mea maitai? E aore ra e haapao tamau noa anei o ˈna i ta te tino ma te haamau noa i to ˈna feruriraa i nia i te mau umeraa iino e vai ra i roto i to ˈna mafatu? Mai ta Iehova i faataa, te hara “te vai ra . . . i te uputa na,” ma te tiai ia haru e ia pau Kaina ia ˈna ahiri e faatia oia i te reira. Maoti i te aro e ia na “nia ˈˈe oia” i te hinaaro o to ˈna tino, ua faatia o Kaina ia faatere te reira ia ˈna—o te ati rahi ïa te hopea.

12. Eaha te tia ia tatou ia rave ia ore tatou ia haere “na nia i te eˈa o Kaina?

12 E no tatou i teie nei mahana? Ma te papu eita roa ˈtu tatou e hinaaro e haere “na te eˈa o Kaina,” mai ta Iuda i autâ na no nia i te tahi pae o te mau kerisetiano o te senekele matamua. (Iuda 11) Eiaha roa tatou ia manaˈo e ia haamaha rii i to tatou mau hinaaro aore ra ia te ofati rii i te mau ture i te tahi taime e ere ïa i te mea ino. Taa ê râ i te reira, e tia ia tatou ia vai ara noa no te ite i te tahi noa ˈtu haafifiraa paieti ore e te viivii o tei ô paha i roto i to tatou mafatu e to tatou feruriraa e ia iriti oioi i te reira hou e aa ˈi. I roto i te taata e haamata ˈi te aroraa i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara.—Mareko 7:21.

13. Nafea te hoê taata e “riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore”?

13 Ei hiˈoraa, e nehenehe oe e ite noa ˈtu i te hoê hohoˈa huru ê e te riaria aore ra te hoê hohoˈa o te faaara i te hinaaro au ore aore ra taiata. E hohoˈa anei i roto i te hoê buka aore ra te hoê vea, e tuhaa hautihia anei i roto i te hoê hohoˈa taviri aore ra i roto i te afata teata, e faatianianiraa anei i nia i te hoê papai, e aore ra e tupuraa mau anei i roto i te oraraa. E ere te reira i te mea atâta, no te mea e nehenehe—e na reira iho â—i te tupu. Teie râ, teie hohoˈa aore ra tuhaa hautihia, noa ˈtu â e maa tetoni noa to ˈna maoro, e nehenehe te reira e mau i roto i te feruriraa e te aˈeraa faahou mai i tera e tera taime. Eaha ta oe e rave ia tupu anaˈe? E ohipa vave anei oe no te aro i teie manaˈo ma te iriti i rapae au i to oe feruriraa? Aore ra e faatia oe ia vai noa i roto i to oe feruriraa, peneiaˈe ma te ora faahou i tena tupuraa i te mau taime atoa e ô mai teie manaˈo? Ia haamarirau anaˈe, e nehenehe e haamata i te mau tupuraa te tahi i muri aˈe i te tahi tei faataahia e Iakobo: “Ua haavarehia râ te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore. E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara; e ia rave-faahope-hia te hara ra, fanau maira ta ˈna, o te pohe.” No reira ïa Paulo i parau ai: “O te haapao hoi i ta te tino ra, o te pohe ïa.”—Iakobo 1:14, 15; Roma 8:6.

14. Eaha ta tatou e faaruru i te mau mahana atoa, e nafea ïa tatou, e tia ˈi?

14 I to tatou oraraa i roto i te hoê ao e faahanahanahia te taiataraa, te haavîraa uˈana, e te nounou taoˈa—ma te faaite-tahaa-noa-hia i roto i te mau buka, te mau vea, te mau hohoˈa taviri, te mau porotarama afata teata, e te mau upaupa au-rahi-hia—e au ra e te topita-papu-hia ra tatou e te mau feruriraa e te mau manaˈo hape i te mau mahana atoa. Eaha ïa to oe huru? E arearea e e anaanatae anei oe i teie mau mea atoa? Aore ra hoê anei huru to oe e to Lota, “o tei mauiui i te parau viivii a te feia parau iino ra: mauiui atura hoi te aau parau-tia o taua taata parau-tia ra . . . i te hiˈoraa e te faarooraa ˈtu . . . i ta ratou parau-tia ore”? (Petero 2, 2:7, 8) Ia manuïa i roto i te aroraa o te tapearaa o te hara i nia i te tino hara, e tia ia tatou ia faaoti papu i te rave mai ta te taata papai salamo: “E ore au e tuu i te hoê mea ino i mua i tau mata; e riri ïa vau i tei rave i te hapa ra, e ore hoi te reira e piri mai ia ˈu nei.”—Salamo 101:3.

Te haapaoraa i ta te varua

15. Eaha te tauturu e vai ra no te aroraa i te tapearaa o te hara i nia i to tatou tino?

15 Te hoê mea o te nehenehe e tauturu ia tatou no te aro i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara o ta Paulo ïa i parau â: “O te haapao i ta te [v]arua ra, o te ora ïa e te hau.” (Roma 8:6) Maoti i te vaiihoraa e na te tino e faatere ia tatou, e tia ia tatou ia tuu i to tatou feruriraa i raro aˈe i te ohiparaa a te varua e ia tutava no nia i te mau ohipa a te varua. Eaha ïa? I roto i te Philipi 4:8, te horoa ra o Paulo i te hoê anairaa no taua mau mea ra: “E teie nei, e au mau taeae, te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra”. E hiˈopoa maite atu tatou e ia taa maitai ia tatou eaha te tia ia haamanaˈo tamau.

16. Eaha te mau huru maitatai ta Paulo i faaitoito ia tatou ia “haamanaˈo,” e eaha tei taaihia i nia i te reira?

16 A tahi, ua horoa o Paulo e vau mau huru morare maitatai. Te ite mau nei tatou e eita te mau kerisetiano i taotiahia i te feruri noa i te mau mea o te mau Papai aore ra te mau haapiiraa i te mau taime atoa. E nehenehe tatou e haamau i to tatou feruriraa i nia e rave rahi roa mau tumu parau aore ra tauaparauraa. Te ohipa faufaa râ ia tuea ïa i te mau huru morare maitatai faahitihia e Paulo. E tia ia tatou ia ara maite i te “mau mea” taitahi ta Paulo i faahiti. E hiˈopoa maite tatou i te tahi i muri aˈe i te tahi.

◻ “Haavare ore” ua hau atu ïa i te riroraa ei parau mau aore ra ei haavare. Teie te auraa ia faaite i te parau mau, te haerea morare tia, e ia tiaturihia oia, ei mea mau, eiaha ia faahua noa.—Timoteo 1, 6:20.

◻ “Au maitai” o te mau mea tura e te faaturahia. E horoa i te manaˈo no te hanahana, te tahi mea teitei, faahiahia, e te hinuhinu eiaha râ i te mea faufau e te morare tia ore.

◻ “Tia” oia ïa te faaîraa i te mau ture a Iehova, eiaha râ ta te taata. E manaˈonaˈo noa te taata o teie nei ao i te mau opuaraa tia ore, e tia râ ia tatou ia manaˈo e ia au rahi i te mau mea tia i mua i te aro o te Atua.—A faaau e te Salamo 26:4; Amosa 8:4-6.

◻ “Viivii ore” teie to ˈna auraa te mâ e te moˈa eiaha i te pae no te haerea anaˈe iho (te taatiraa i te pae tino aore ra te tahi atu â) i te pae atoa râ o te manaˈo e te hinaaro. “Area te paari no nia maira, e mea anoi-ore-hia ïa,” ta Iakobo i parau. O Iesu, te “maitai [mâ]” ra, oia te Hiˈoraa tia roa te tia ia tatou ia hiˈopoahia.—Iakobo 3:17; Ioane 1, 3:3.

◻ “Popouhia” o te faaitoito e te faatupu i te here i roto ia vetahi pae. E ia “haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra,” maoti i te haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau mea o te faatupu mai i te hae, te inoino, e te aimǎrô.—Hebera 10:24.

◻ “Roo maitatai” e ere noa ïa te auraa e ia riro ei taata “tuiroo” aore ra “e faatia-haere-hia to ˈna maitai” teie atoa râ, i i roto i to ˈna auraa haa, e haamaitai e e faaitoito. E haamau tatou i to tatou feruriraa i nia i te mau mea ora e te haamaitai maoti i te faaino e te haamauiui.—Ephesia 4:29.

◻ “Maitai” to ˈna auraa tumu “hamani maitai” “morare maitai roa,” teie atoa te auraa te maitai-roa-raa o te mau huru atoa. E nehenehe iho â tatou e mauruuru i te mau huru maitatai faufaa, te mau mea e tia ia faatenitenihia, e te mau mea i ravehia e te tahi pae e tuea ra i te mau ture a te Atua.

◻ “Haamaitai” e tano iho â te mau mea ahiri e no ǒ mai i te Atua ra e aore ra te mana i fariihia e a ˈna te arueraa.—Korinetia 1, 4:5; Petero 1, 2:14.

Te tǎpǔ no nia i te ora e te hau

17. Eaha te mau haamaitairaa tei noaahia mai i ‘te haapaoraa i ta te varua’?

17 Ia pee anaˈe tatou i te faaararaa a Paulo e ia “haamanaˈo i taua mau mea ra,” e manuïa tatou i “te haapao i ta te varua.” Te hopea e ere ïa i te haamaitairaa o te ora anaˈe iho, oia hoi te ora mure ore i roto i te ao apî i tǎpǔhia, o te hau atoa râ. (Roma 8:6) No te aha? No te mea ua paruruhia to tatou feruriraa i te haafifiraa ino o te mau mea a te tino, e eita ˈtura tatou e haapeapea rahi i te aroraa mauiui e vai ra i rotopu i te tino e te varua mai ta Paulo i faataa. O te patoiraa i te haafifiraa o te tino, e faahau atoa tatou e te Atua “no te mea o taua hinaaro o te tino ra, e mea au ore ïa i te Atua.”—Roma 7:21-24; 8:7.

18. Eaha te aroraa ta Satani e faatupu ra, e nafea tatou e upootia ˈi?

18 Te haa ra o Satani e ta ˈna mau tavini i te raveraa i te mau mea atoa no te haamarau i te hanahana o te Atua o ta tatou e faahoˈi ra. Te tamata ra ratou i te haavî i to tatou feruriraa ma te topita i te mau hinaaro o te tino, ma te ite e e aratai paha te reira i te enemiraa e te Atua e i te pohe. E nehenehe râ tatou e upootia mai i roto i teie aroraa. Mai ia Paulo, e nehenehe atoa tatou e faˈi e: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia” i te horoaraa mai na tatou te mau ravea no te aro i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara.—Roma 7:25.

[Nota i raro i te api]

a E faaohipa te Bibilia i te parau hebera chat·taʼthʹ e te parau heleni ha·mar·taʹno no te faataa i te parau “hara.” Teie te auraa o teie e piti nau parau e “ere,” oia hoi te ereraahia aore ra te naea-ore-raahia te tapao, aore ra te fa.

b Ia au i te tutuu, o te teoteo, te nounou, te navenave o te tino, te hinaaro, te arapoanui, te riri, e te faatau na hara pohe e hitu.

A faataa mai

◻ Eaha te hara, e nafea te reira i te riro ei tapearaa i nia i te tino hara?

◻ Nafea tatou e aro ˈi i ‘te haapaoraa i ta te tino’?

◻ Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te turu i ‘te haapaoraa i ta te varua’?

◻ E mea nafea ‘te haapaoraa i ta te varua’ ia hopoi mai i te ora e te hau?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua faatia Kaina i to ˈna mau hinaaro o te tino ia faatere ia ˈna no to ˈna iho hoi ati

[Hohoˈa i te api 16]

Ia haapao i ta te varua o te ora ïa e te hau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono