Te haavaraa a Iehova i nia i te mau orometua haavare
“Tei te mau peropheta i Ierusalema, te ite nei au i te mea riaria ra; i te raveraa i te faaturi, e te haerea ma te haavare . . . ua riro anaˈe ratou atoa mai ia Sodoma ia ˈu, e to reira atoa ra mau taata mai ia Gomora.”—IEREMIA 23:14.
1. No te aha te taata o te farii i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e rave ai i te hoê hopoia teiaha roa?
TE RAVE ra te taata o te farii i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te hoê hopoia teiaha roa. Te faaara ra te Iakobo 3:1 (ia au i te Tatararaa a te ao apî) e: “Eiaha ia rahi i rotopu ia outou o te riro mai ei orometua, e au mau taeae e, ia ite hoi outou e e haavaraa teiaha aˈe ta tatou.” Oia, tei raro aˈe te feia e haapii atu i te Parau a te Atua i te hopoia faufaa roa ˈtu â e faahoˈi i te tiaraa fariihia ia faaauhia i te rahiraa o te mau kerisetiano. Eaha ïa te auraa no te feia o te riro ei mau orometua haavare? E hiˈo anaˈe na tatou i te ohipa i tupu i te tau o Ieremia. E ite ïa tatou e mea nafea te reira i te faahohoˈaraa i te ohipa e tupu ra i teie mahana.
2, 3. Eaha te haavaraa ta Iehova i faaoti na roto ia Ieremia no nia i te mau orometua haavare no Ierusalema?
2 I te matahiti 647 hou to tatou nei tau, i te 13raa o te matahiti i faatere ai te Arii ra o Iosia, ua tonohia o Ieremia ei peropheta na Iehova. E faahaparaa ta Iehova i nia ia Iuda, no reira, tono atura oia ia Ieremia no te faaite atu i teie parau. Te rave ra hoi te mau peropheta haavare no Ierusalema, oia hoi te mau orometua, i te mau “mea riaria” i mua i te aro o te Atua. No te rahi o to raua ino, ua faaau atura te Atua ia Ierusalema e ia Iuda ia Sodoma raua o Gomora. O ta te Ieremia pene 23 ïa e faaite maira ia tatou. Te na ô ra te irava 14 e:
3 “Oia atoa tei te mau peropheta i Ierusalema, te ite nei au i te mea riaria ra; i te raveraa i te faaturi, e te haerea ma te haavare; ua faaetaeta ratou i te rima o te feia parau ino, e aita ˈtura te taata e fariu mai i to ˈna ra ino; ua riro anaˈe ratou atoa mai ia Sodoma ia ˈu, e to reira atoa ra mau taata mai ia Gomora.”
4. Mea nafea te hiˈoraa morare ino o te mau orometua no Ierusalema e tuea ˈi e te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana?
4 Oia, ua horoa teie mau peropheta iho, aore ra mau orometua, i te mau hiˈoraa morare iino roa, e inaha, ua faaitoito ratou i te nunaa ia na reira atoa. A hiˈo na i te huru o te amuiraa kerisetiano i teie mahana! Aita anei ratou i riro mai te feia o te tau o Ieremia ra? I teie mahana, te farii noa nei te mau upoo faatere haapaoraa i te feia faaturi e te mau mahû i rotopu ia ratou e te farii atoa nei e na teie mau taata e faatere i te pureraa. E maere anei tatou mai te peu e e haerea morare tia ore atoa to te rahiraa o te mau melo ekalesia?
5. No te aha te huru tupuraa morare tia ore a te amuiraa faaroo kerisetiano i hau ai i to Sodoma e o Gomora?
5 Ua faaau Iehova i te mau taata no Ierusalema i to Sodoma e o Gomora. Tera râ, mea ino roa ˈtu â te huru morare tia ore a te amuiraa faaroo kerisetiano i to Sodoma e o Gomora. Oia, e hau atu oia i te faahapahia i mua i te aro o Iehova. Te haavahavaha nei ta ˈna mau orometua i te mau ture morare kerisetiano. E te faatupu nei te reira i te hoê huru tupuraa morare tei ino roa i reira te vai ra te mau huru faahemaraa haavarevare atoa e rave i te ino. I te mea e ua parare roa teie huru tupuraa morare, te faarirohia nei te ohipa ino i teie mahana ei peu tia.
“Te haerea ma te haavare”
6. Eaha ta Ieremia i parau no nia i te ino o te mau peropheta no Ierusalema?
6 I teie nei, a tapao na eaha ta te irava 14 e parau ra no nia i te mau peropheta no Ierusalema. ‘Te haere ra ratou ma te haavare.’ E te na ô ra te pae hopea o te irava 15 e: “Na te mau peropheta i Ierusalema te revaraa ˈtu te [ohipa apotata] e ati aˈenei te fenua atoa nei.” Te na ô ra te irava 16 i muri iho e: “Te na ô maira Iehova sabaota ra, Eiaha e faaroo atu i te parau a te mau peropheta, o te tohu i te parau faufaa ore ia outou, e ua parau i te [orama] no to ratou iho aau, e aore i parau i to roto i te vaha o Iehova.”
7, 8. No te aha te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i riro ai mai te mau peropheta haavare no Ierusalema, e mea nafea te reira i te ohiparaa i nia i te feia haere pure?
7 Mai te mau peropheta haavare no Ierusalema, te haere atoa ra te mau upoo faatere a te amuiraa faaroo kerisetiano ma te haavare, i te haaparareraa i te mau haapiiraa faaroo apotata, aore roa e itehia ra i roto i te Parau a te Atua. Eaha vetahi o taua mau haapiiraa haavare ra? Te pohe-ore-raa o te nephe, te Toru Tahi, te vahi tamâraa hara, e te po auahi i reira e haamauiuihia ˈi te taata e a muri noa ˈtu. Te faaanoenoe atoa nei ratou i te tariˈa o te feia e faaroo ra ia ratou na roto i te pororaa i te parau mea au na te taata ia faaroo. Te tahana noa nei ratou i te parau e eita te amuiraa faaroo kerisetiano e roohia i te ati no te mea te fanaˈo ra oia i te hau e te Atua. Teie râ, te faaite ra te mau upoo faatere haapaoraa i ‘te orama a to ratou iho mafatu.’ E mea hape. Te faataerohia ra te feia e tiaturi nei i teie mau haavare i te pae varua. Te aratai-hape-hia nei ratou i to ratou haamouraa!
8 A hiˈo na eaha ta Iehova e parau ra no nia i teie mau orometua haavare i te irava 21: “Aore au i tono i taua mau peropheta ra, na ratou ihora i horo noa; aore au i parau atu ia ratou, na ratou ihora i tohu noa.” No reira i teie mahana, aita te mau upoo faatere haapaoraa i tonohia e te Atua, e aita atoa ratou e haapii ra i ta ˈna mau parau mau. Eaha ˈtura te faahopearaa? Te itehia nei te ite ore peapea mau i te Bibilia i rotopu i te feia haere pure no te mea te faaamu nei to ratou mau tia faaroo ia ratou i te mau haapiiraa philosopho no teie nei ao.
9, 10. (a) Eaha te huru taoto ta te mau orometua haavare no Ierusalema i ite? (b) Mea nafea to te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano haapii-atoa-raa i te mau “taoto haavare”?
9 Hau atu, te horoa nei te mau upoo faatere haapaoraa i teie mahana i te mau tiaturiraa haavare. A tapao na i te irava 25: “Ua ite au i ta te mau peropheta i parau ra, tei tohu haavare noa ma to ˈu ra iˈoa, i te na ôraa e, E taoto ta ˈu, e taoto ta ˈu.” Eaha ïa huru taoto? Te na ô maira te irava 32 e: “Inaha, e ore au e faatia i te mau peropheta taoto haavare ra, te na reira maira Iehova, o tei faaite i taua mau taoto ra, e ua haapiˈo i to ˈu ra mau taata, i ta ratou haavare e te parau faufaa ore; aore râ vau i tono ia ratou, aore i faaue noa ˈtu, e ore hoi teie nei mau taata e faufaahia ia ratou, te na reira maira Iehova.”
10 Eaha te mau taoto, aore ra tiaturiraa, haavare ta te mau upoo faatere haapaoraa i haapii? Teie hoi, o te mau Nunaa Amui te tiaturiraa hoê roa o te taata ia noaa mai te hau e te vai-maitai-raa i teie mahana. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua pii ratou i te mau Nunaa Amui “te tiaturiraa hopea no te au-maitai-raa e te hau,” “te apooraa teitei roa ˈˈe o te hau e te parau-tia,” “te tiaturiraa taata matamua no te hau na te ao nei.” Auê ïa moemoeâ haavare e! O te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa o te huitaata nei. Tera râ, aita te mau upoo faatere haapaoraa e poro nei e e haapii nei i te parau mau no nia i taua faatereraa i nia i te raˈi ra, o tei riro hoi ei tumu parau matamua o te pororaa a Iesu.
11. (a) Eaha te mana ino o te mau orometua haavare no Ierusalema i nia i te iˈoa iho o te Atua? (b) Taa ê atu e te pǔpǔ a Ieremia, eaha ta te mau orometua faaroo haavare no teie mahana i rave no nia i te iˈoa o te Atua?
11 Te haere faahou ra te irava 27 i mua. “Te titau ra [ratou] ia haamoe to ˈu mau taata i to ˈu nei iˈoa; i ta ratou mau taoto ta ratou e faaite ra te tahi i te tahi, mai to ratou mau metua i haamoe i tau iˈoa ia Baala.” Ua turai te mau peropheta haavare no Ierusalema i te nunaa ia haamoe i te iˈoa o te Atua. Aita anei te mau orometua faaroo haavare no teie nei tau i na reira atoa? Te mea ino roa ˈtu â, te huna nei ratou i te iˈoa o te Atua, o Iehova. Te haapii nei ratou e aita e faufaa ia faaohipa i teie nei iˈoa, e te faaore nei ratou ia ˈna mai roto mai i ta ratou mau tatararaa o te Bibilia. Te patoi etaeta nei ratou i te taata o te haapii atu ia vetahi ê e o Iehova te iˈoa o te Atua. Tera râ, ua rave te pǔpǔ a Ieremia, oia hoi te toea o te mau kerisetiano faatavaihia e te varua, apitihia e to ratou mau hoa, mai ta Iesu i rave. Ua haapii atu ratou i te mau mirioni taata no nia i te iˈoa o te Atua.—Ioane 17:6.
Te faaite-tahaa-raa i ta ratou hapa
12. (a) No te aha e utua toto rahi ta te mau orometua faaroo haavare? (b) Eaha te tuhaa a te mau upoo faatere haapaoraa i roto i na tamaˈi rahi e piti?
12 E rave rahi taime to te pǔpǔ a Ieremia faaite-tahaa-raa i te mau upoo faatere haapaoraa mai te mau orometua haavare o te aratai ra i ta ratou mau nǎnǎ na nia i te eˈa aano o te haamouraa. Oia, ua faaite maramarama te toea e no te aha e mea tano iho â ia roohia teie feia taoto i te haavaraa faahapa a Iehova. Ei hiˈoraa, ua faahiti pinepine te mau tavini a Iehova i te Apokalupo 18:24, e na ô ra e ua itehia te toto o “te feia atoa i taparahihia i teie nei ao” i roto ia Babulonia Rahi. A manaˈo na i te mau tamaˈi atoa o tei ravehia no te mau amahamaharaa faaroo. E utua toto rahi mau â tei nia i te mau orometua faaroo haavare! Ua faatupu ta ratou mau haapiiraa i te amahamaharaa e ua faarahi atu â i te manaˈo ino o te feia no roto i te mau faaroo e te mau nunaa ěê. Te na ô ra te buka Te amo ra te feia poro i te mauhaa tamaˈi (beretane) no nia i te Tamaˈi Rahi Matamua e: “Ua horoa te mau upoo faatere haapaoraa i te hoê hiˈoraa pae varua e te hoê puai faaitoito no te tamaˈi. . . . Ua haa te ekalesia ei tuhaa i roto i te faanahoraa o te tamaˈi.” Hoê â huru no te Piti o te Tamaˈi Rahi. Ua turu taatoa te mau upoo faatere haapaoraa i te mau nunaa e tamaˈi ra e ua haamaitai ratou i ta ratou mau nuu. Ua haamata na tamaˈi rahi e piti i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i reira ua taparahi te mau taata hoê â faaroo ia ratou iho. Te tamau noa nei te mau pǔpǔ to te pae faaroo e to teie nei ao no roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i te haamanii i te toto e tae roa mai i teie nei taime. Auê ïa mau faahopearaa hairiiri tei noaa mai na roto i ta ratou mau haapiiraa hape!
13. Mea nafea te Ieremia 23:22 ia haapapu e aita to te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano e taairaa e o Iehova?
13 A tapao na i te Ieremia pene 23, irava 22: “Ahiri râ ratou i ô mai i roto i ta ˈu ra parauraa moe ra, e ite ïa ratou i tau parau i to ˈu ra mau taata, e ua faafariu ia ratou i ta ratou ra parau ino, e te ino ta ratou i rave ra.” Ahiri e ua tia mai te mau peropheta a te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te pǔpǔ moe ra a Iehova, ma te taairaa fatata roa e o ˈna mai to te hoê tavini haapao maitai e te paari, e riro atoa ïa ratou i te ora ia au i te mau titauraa a te Atua. E rave atoa ïa ratou e ia faaroo te mau nunaa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau parau a te Atua iho. Maoti râ, ua faariro te mau orometua haavare no teie nei tau i te feia e pee ra ia ratou ei mau tavini haapoirihia a te Enemi o te Atua, te Diabolo ra o Satani.
14. Eaha te faaiteraa tahaa puai no nia i te mau upoo faatere a te amuiraa faaroo kerisetiano o tei tuuhia i te matahiti 1958 ra?
14 Ua riro te faaite-tahaa-raa te pǔpǔ a Ieremia i te parau mau no nia i te mau upoo faatere haapaoraa ei ohipa puai. Ei hiˈoraa, i te Tairururaa nunaa a te mau Ite no Iehova Te hinaaro o te Atua i te matahiti 1958 ra i New York, ua vauvau te mono peretiteni a te taiete Watch Tower i te hoê parau te na ô ra te hoê tuhaa e: “Ma te ore e haavarevare aore ra e haamarirau, te haapapu nei matou e, te tumu matamua o te mau ohipa taparahi taata, te mau peu iino, te au ore, te feii, te faainoraa, . . . e te huanane maamaa atoa, o te haapaoraa hape ïa, oia, te haapaoraa haavare; e tei muri mai te enemi itea-ore-hia o te taata, te Diabolo ra o Satani. Te feia e hopoia rahi roa ˈˈe ta ratou i roto i te huru tupuraa o te ao nei, o te mau orometua e te mau aratai faaroo ïa; e te feia e faahapa-roa ˈˈe-hia i rotopu ia ratou, o te mau upoo faatere haapaoraa ïa a te amuiraa faaroo kerisetiano. . . . I muri aˈe i teie mau matahiti atoa mai te Tamaˈi Rahi Matamua mai â, hoê â te taairaa o te amuiraa faaroo kerisetiano i mua i te Atua e to Iseraela i te tau o Ieremia ra. Oia, tei mua te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê haamouraa riaria e te pau rahi atu â i ta Ieremia i ite i te tupuraa i nia ia Ierusalema.”
Te haavaraa i te mau orometua haavare
15. Eaha te mau parau tohu no te hau o tei faaitehia e te mau upoo faatere haapaoraa? E tupu anei?
15 Noa ˈtu teie faaararaa, eaha ta te mau upoo faatere haapaoraa i rave mai reira mai? Mai ta te irava 17 ïa e faataa ra: “E te parauraa ˈtu i te feia i vahavaha mai ia ˈu ra, Ua na ô mai Iehova e, Ei hau to outou; te titau noa ra te taata atoa i te hinaaro o to ˈna iho aau, na ô noa ˈi e, E ore outou e roohia e te ino.” E parau mau anei? Eita! E faaite tahaa roa mai o Iehova i te haavare o teie mau parau tohu a te mau upoo faatere haapaoraa. Eita oia e faatupu i te mea ta ratou e parau ra ma to ˈna iˈoa. Teie râ, e hape roa te haapapuraa haavare a te mau upoo faatere haapaoraa e te vai hau ra ratou e te Atua!
16. (a) Eaha te huru morare o teie nei ao, e na vai atoa te hape? (b) Eaha ta te pǔpǔ a Ieremia e rave ra no nia i te mau hiˈoraa morare tia ore o teie nei ao?
16 Te manaˈo ra anei outou, ‘Eaha, e vare au i te mau haapiiraa haavare a te mau upoo faatere haapaoraa? Eita ïa!’ Eiaha râ e tiaturi rahi roa! A haamanaˈo e ua faatupu te mau haapiiraa haavare a te mau upoo faatere haapaoraa i te hoê huru tupuraa morare haavarevare, e te hairiiri. Te faatiamâ nei ta ratou mau haapiiraa faatia noa fatata i te mau mea atoa, noa ˈtu eaha te inoraa i te pae morare. E te parare nei teie huru tupuraa morare viivii na roto i te mau tuhaa atoa o te faaanaanataeraa manaˈo, te mau hohoˈa, te afata teata, te mau vea, e te upaupa. E tia ïa ia tatou ia ara maitai, ahiri aita, e topa tatou i raro aˈe i te mana o teie huru morare viivii e te faahema atoa râ. E nehenehe te mau taurearea e mau i roto i te herepata o te mau ripene video e te upaupa tia ore. A haamanaˈo e ua riro teie haerea faatia noa o te taata i teie mahana, ei faahopearaa no te mau haapiiraa haavare a te mau upoo faatere haapaoraa e te oreraa ratou e turu i te mau titauraa tia a te Atua. Te aro nei te pǔpǔ a Ieremia i teie mau hiˈoraa morare tia ore e te tauturu nei oia i te mau tavini a Iehova ia patoi atu i te ino o te haapoˈi nei i te amuiraa faaroo kerisetiano.
17. (a) Ia au i te parau a Ieremia, eaha te haavaraa o te tae mai i nia ia Ierusalema ino? (b) Eaha te fatata roa i te tupu i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano?
17 Eaha te haavaraa te noaa i te mau orometua haavare a te amuiraa faaroo kerisetiano no ǒ mai ia Iehova ra, te Haava rahi? Te pahono ra te mau irava 19, 20, 39, e 40 e: “Inaha, te puahiˈohiˈo a Iehova te reva ˈtura ma te uˈana, puahiˈohiˈo pau rahi roa; ei nia i te upoo o te paieti ore ra e mairi uˈana ˈtu ai. E ore roa te riri o Iehova e hoˈi, e ia tia roa ia ˈna te rave i tei manaˈohia e tona aau . . . e haamoe-roa-hia outou e au, a faarue atu ai, e te oire atoa, ta ˈu i horoa ˈtu ia outou e to outou mau metua ra, e taa ê atu outou i tau mata nei. E huri mai hoi au i te faaino tamau i nia ia outou, e te haama tamau, e ore roa e moe ra.” Ua tupu teie mau mea atoa i nia ia Ierusalema ino e to ˈna hiero, e i teie nei, fatata roa te hoê ati mai teie te huru i te roohia i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano ino!
Te faaiteraa i “te hopoia na Iehova”
18, 19. Eaha te “hopoia na Iehova” o ta Ieremia i faaite ia Iuda, e eaha te mau auraa?
18 Eaha ïa te hopoia a te pǔpǔ a Ieremia e to ˈna mau hoa? Te na ô maira te irava 33 e: “E ia ui mai teie nei mau taata ia oe, e te hoê peropheta e te hoê tahuˈa, ia na ô mai e, Eaha te hopoia na Iehova? e na ô oe ia ratou i reira, Eaha ïa hopoia te na ô maira Iehova, E faarue atu vau ia outou.”
19 E piti auraa to te parau Hebera no te “hopoia.” E nehenehe e tano no te hoê faautuaraa teimaha a te Atua aore ra te tahi mea o te faateimaha roa e o te faarohirohi roa i te hoê taata. I ǒ nei, te parau “hopoia na Iehova,” e tano ïa no te hoê parau tohu teimaha—te faautuaraa e e roohia o Ierusalema i te haamouraa. Mea au anei na te taata ia faaroo i teie mau parau tohu teiaha ta Ieremia i na nia iho noa i te horoa ˈtu no ǒ mai ia Iehova ra? Aita, ua faaooo atu te nunaa ia Ieremia: ‘Eaha ˈtu â te parau tohu (hopoia) ta oe e faaite mai i teie nei? Mea papu e ta oe parau tohu, e hopoia taahoa faahou ïa!’ Teie râ, eaha ta Iehova i parau atu ia ratou? Teie ïa: ‘O outou te nunaa—Auê ïa hopoia e! E faarue mau â vau ia outou.’ Oia, ua riro teie mau taata ei hopoia na Iehova, e te faaineine ra oia i te tatara ia ratou ia ore ratou ia faateimaha faahou ia ˈna.
20. Eaha “te hopoia na Iehova” i teie mahana?
20 Eaha “te hopoia na Iehova” i teie mahana? O te parau tohu teimaha ïa no roto mai i te Parau a te Atua. Ua teiaha roa oia i te faautuaraa, e faaite ra i te haamouraa fatata roa o te amuiraa faaroo kerisetiano. Ei nunaa no Iehova ra, tei ia tatou te hopoia teimaha e faaite i teie “hopoia na Iehova.” A fatata mai ai te hopea, e tia ia tatou ia faaite i te taatoaraa e ua riro te mau taata feaa noa a te amuiraa faaroo kerisetiano ei “hopoia,” oia mau, ‘Auê ïa hopoia e!’ na te Atua ra o Iehova, e fatata roa oia i te haapae i teie “hopoia” na roto i te faarueraa i te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te ati.
21. (a) No te aha o Ierusalema i haamouhia ˈi i te matahiti 607 hou to tatou nei tau? (b) I muri aˈe i te haamouraa o Ierusalema, eaha te ohipa i tupu i nia i te mau peropheta haavare e i nia i te peropheta mau a Iehova, e te horoa maira te reira i teihea haapapuraa i teie mahana?
21 Ua faatupuhia te haavaraa a Iehova i te tau o Ieremia i to Babulonia haamouraa ia Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. Mai tei tohuhia mai, ua riro te reira ‘ei faaino e ei haama’ no taua mau ati Iseraela upoo etaeta e te faaroo ore ra. (Ieremia 23:39, 40) Ua faaite te reira ia ratou e, ua faarue Iehova, o ta ratou hoi i haavahavaha pinepine, ia roohia ratou i te mau faahopearaa o to ratou ino. Ua haamamû-roa-hia te vaha o to ratou mau peropheta haavare teoteo. Teie râ, ua tamau noa te vaha o Ieremia i te tohu. Aita o Iehova i faarue ia ˈna. Ia au i teie hiˈoraa, eita o Iehova e faarue i te pǔpǔ a Ieremia ia aratai anaˈe ta ˈna faaotiraa teimaha i te haapoheraa i te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano e te feia e tiaturi ra i ta ratou mau haavare.
22. Eaha te huru o te amuiraa faaroo kerisetiano i muri aˈe i te mau haavaraa a Iehova?
22 Oia, te huru ano noa e te taata ore o Ierusalema i muri aˈe i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, tera mau ïa te huru o te amuiraa faaroo kerisetiano i muri aˈe i to ˈna faaereraahia i to ˈna faufaa e i to ˈna vai-tahaa-raa ma te haama. Tera te haavaraa tano ta Iehova i faaoti i nia i te mau orometua haavare. Eita teie haavaraa e hape. Mai ta te mau poroi faaararaa atoa i faauruahia a Ieremia i tupu mau i tahito ra, e tupu mau atoa ratou i teie nei tau. Ia riro ïa tatou mai ia Ieremia e tia ˈi. E faaite anaˈe ma te mǎtaˈu ore i te hopoia tohuhia mai a Iehova i te mau nunaa atoa, ia ite ratou e no te aha te teimaha taatoa o ta ˈna haavaraa tia e tae mai ai i nia i te mau orometua faaroo haavare atoa ra!
Mau uiraa haamanaˈoraa
◻ Eaha te ino o Ierusalema tahito i mua i te aro o Iehova?
◻ Mea nafea to te amuiraa faaroo kerisetiano ‘haereraa ma te haavare’?
◻ Mea nafea te hapa a te mau upoo faatere haapaoraa o teie nei tau i te faaite-tahaa-raahia?
◻ Eaha te “hopoia na Iehova” o te faaitehia ra i teie nei?
[Hohoˈa i te api 8]
Ua rave te mau peropheta no Ierusalema i te mau “mea riaria”
[Hohoˈa i te api 9]
‘Ua parau ratou i te orama o to ratou iho mafatu’
[Hohoˈa i te api 10]
Te faahohoˈa ra o Ierusalema i muri aˈe i to ˈna haamouraahia i te hopea o te amuiraa faaroo kerisetiano