Te hau o te feruriraa i roto i te hoê totaiete tataˈu
“O TE taata i hinaaro e ei mua oia,” o ta Iesu Mesia ïa i aˈo atu i ta ˈna mau aposetolo, “ei hopea roa oia e tia ˈi, e ei tavini no ratou atoa.” Te mârô ra te mau aposetolo e o vai tei rahi aˈe i rotopu ia ratou. Ua ite ratou e aita roa o Iesu i au i teie huru feruriraa. Aita roa oia i turai i ta ˈna mau pǐpǐ ia aa ˈtu te tahi e te tahi ei ravea ia haere ratou i mua i te pae varua.—Mareko 9:33-37.
Hou oia i haere mai ai i nia i te fenua nei, ua apiti o Iesu Mesia i roto i te ohipa poieteraa i te tane e te vahine matamua e ua ite oia e mea nafea to raua hamaniraahia. (Kolosa 1:15, 16) Ua poietehia na feia matamua e te aravihi no te haere i mua ma te ore e tataˈu e o vetahi ê ma te aroha ore. Aita hoi e faufaa ia aro te mau taata te tahi e te tahi no te faataa e o vai to ratou raatira, e aita atoa ratou i tataˈu atu e te mau animala ia ora mai ratou.—Genese 1:26; 2:20-24; Korinetia 1, 11:3.
Nohea mai te feruriraa tataˈu
Mea nafea ïa te feruriraa tataˈu aroha ore i te riroraa mai ei puai faatere i roto i te totaiete taata? Te horoa maira te taparahiraa taata matamua o te aamu taata nei i te hoê pahonoraa. Ua aratai te feruriraa tataˈu o Kaina, te tamaiti matahiapo o na taata matamua, i teie ati. Ua taparahi o Kaina i to ˈna taeae o Abela no te mea ua auhia mai te tusia a Abela e te Atua, area ta Kaina ra, aita ïa. E te na ô ra te Bibilia e “no taua varua ino ra oia [o Kaina], e taparahi pohe roa ˈtura i to ˈna teina.”—Ioane 1, 3:12; Genese 4:4-8.
Oia, o te Diabolo ra o Satani, taua varua ino ra, te tumu e na ˈna e faaitoito ra i te feruriraa tataˈu. Noa ˈtu e e tamaiti melahi oia na te Atua e e mau hopoia teitei ta ˈna, ua hinaaro oia hau atu â. (A faaau e te Ezekiela 28:14, 15.) Ia ˈna i faahema ia Eva, ua faaite oia i to ˈna iho hinaaro. Ua parau oia e ia amu o ˈna i te maa i opanihia ra, e “riro [o Eva] mai te atua ra te huru.” (Genese 3:4, 5) Oia mau, o Satani tera e hinaaro ra e riro mai te Atua ra te huru, ma te aa ˈtu ia Iehova. Ua turai te hinaaro e tataˈu atu i te Atua ia ˈna ia orure atu.—Iakobo 1:14, 15.
E parare ohie noa teie feruriraa. I raro aˈe i te mana o Satani, ua erehia te hau no ǒ mai i te Atua ra o te faanahoraa utuafare matamua. (Genese 3:6, 16) Mai to ˈna orureraa i te Atua mai â, ua faatere te Diabolo ra o Satani i te huitaata, ma te atuatu i te feruriraa e tataˈu, ma te haavare atoa ˈtu i te mau tane e te mau vahine i te tiaturiraa e o te tataˈuraa aroha ore te taviri o te manuïaraa. Teie râ, te faataa ra te Bibilia e: “Te vai ra hoi te [pohehae] e te mârô, tei reira atoa te arepurepu, e te mau [mea] iino atoa ra.” (Iakobo 3:14-16) Ua faaere ïa o Satani i te taata i to ˈna oaoaraa e te hau o te feruriraa.
Te manuïaraa eiaha râ na roto i te tataˈuraa
Taa ê atu i te ohipa râmâ a Satani, te horoa ra te Bibilia i te mau hiˈoraa no te manuïaraa, eiaha râ na roto i te tataˈuraa. Te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe, o to Iesu Mesia ïa. Noa ˈtu e i vai na oia i roto i te hohoˈa o te Atua, aita oia i manaˈo noa ˈˈe e faafaito ia ˈna i te Atua, tera râ, ua rave mai oia i te hohoˈa o te hoê tavini e ua haere maira oia i nia i te fenua nei. Hau atu â, ua faahaehaa oia ia ˈna iho e ua auraro ihora e tae noa ˈtu i te poheraa i nia i te hoê pou haamauiuiraa. Maoti teie haerea auraro, tei erehia i te feruriraa e aa ˈtu, ua noaa ia ˈna i te farii maitai o te Atua. “I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia ˈna, e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna.” (Philipi 2:5-9) Teihea ˈtu manuïaraa rahi aˈe e nehenehe e naeahia i te tahi mea poietehia? Ua faaoaoa oia i to ˈna Metua i roto i te hoê faito aore roa e naeahia i te tahi atu mea poietehia, e ua rave oia i te reira ma te ore roa e faatupu i te feruriraa e aa ˈtu aore ra te tataˈuraa.—Maseli 27:11.
Te faaite nei te mau rahiraa melahi haapao maitai i nia i te raˈi i te hoê â huru haerea. Noa ˈtu e ua riro mai o Iesu, o ˈna hoi te raatira o te mau melahi, ei taata haehaa aˈe ia ratou i to ˈna haereraa mai i nia i te fenua nei, ua ineine noa ratou i te haapao i to ˈna mau hinaaro. Papu maitai, aita ratou i atuatu noa ˈˈe i te tahi manaˈo e huti mai i te apî no ratou e e tamata i te haru i to ˈna tiaraa Raatira melahi.—Mataio 4:11; Tesalonia 1, 4:16; Hebera 2:7.
Te ite-faahou-hia ra to ratou au ore rahi no te mau haerea tataˈu ia hiˈo anaˈe tatou e mea nafea to ratou fariiraa i te opuaraa a te Atua e faateitei i te tahi mau taata tia ore ia fanaˈo ratou i te oraraa varua pohe ore, e mea na roto i teie tiaraa ratou ia “haava i te mau melahi.” (Korinetia 1, 6:3) Mea rahi te ite i noaa mai i te mau melahi i roto i te taviniraa ia Iehova e mea aravihi aˈe ratou no te rave i te maitai i te mau taata tia ore. Noa ˈtu râ, te tavini nei te mau melahi ma te oaoa i te feia faatavaihia i nia i te fenua, e aita roa ratou e pohehae ra i te mea e horoahia na ratou. (Hebera 1:14) Maoti to ratou haerea maitai, tei erehia i te manaˈo tataˈu, e nehenehe ratou e tamau noa i te tavini i mua i te terono o te Fatu Mana hope ra o Iehova.
I teie nei, a feruri na i te mau tavini haapao maitai a te Atua no tahito ra o te faatia-faahou-hia mai i nia i te fenua. Ua riro o Aberahama ei hiˈoraa faahiahia roa no te faaroo e ua piihia oia ‘te metua o te feia atoa i faaroo ra.’ (Roma 4:9, 11) Ua horoa mai o Ioba i te hoê hiˈoraa puai mau no te faaoromai. (Iakobo 5:11) Ua aratai o Mose, ‘te taata haehaa roa ˈˈe i te mau taata atoa i ora i nia i te fenua nei,’ i te nunaa o Iseraela i te tiamâraa. (Numera 12:3) O vai i rotopu i te mau taata tia ore o tei horoa mai i te hoê hiˈoraa maitai aˈe no te faaroo, te faaoromai, e te haehaa i to teie mau taata? Teie râ, e tiaturiraa to ratou no te fanaˈo i te fenua i raro aˈe i te Basileia o te Atua. (Mataio 25:34; Hebera 11:13-16) Tei raro aˈe mai ratou, mai ia Ioane Bapetizo ra, i “tei iti roa râ i te basileia o te [raˈi] ra.” (Mataio 11:11) E manaˈo anei ratou e amuamu, ma te onoono i te parauraa e ua faito noa aore ra i te tahi taime, ua hau atu to ratou faaroo, to ratou faaoromai, aore ra to ratou haehaa, i to te feia o te fanaˈo i te ora i nia i te raˈi? Eita roa ïa! E riro ratou ei mau tavini oaoa o te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei.
I teie mahana atoa, e mea au roa ia parahi na pihai iho i te feia aita to ratou e haerea tataˈu. Ua topa o Yasuo, tei faahitihia i roto i te tumu parau matamua, i roto i te tarahu rahi i to ˈna tamatamataraa i te hooraa auro e ua erehia oia i ta ˈna mau faufaa atoa. Ua faarue maira to ˈna mau “hoa” ia ˈna. I te mea e ua haamata ta ˈna vahine i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua haere atura oia i ta ratou mau putuputuraa no te mea te tatarahapa ra oia i to ˈna haafifiraa i to ˈna utuafare. Ua haapae atura oia i muri iho i te manaˈo tataˈu e ua riro maira oia ei Ite no Iehova. I teie nei, te oaoa nei oia i te mea e te haaatihia ra oia e te mau hoa kerisetiano, te mau huru hoa o tei ineine i te tauturu ia ˈna i te tau ati.
Nafea ia tapea i te hau o te feruriraa
E ere noa i te mea ohie ia tapea i te hau o te feruriraa i roto i te hoê totaiete aroha ore e te tataˈu. E mea maitai ia tapao tatou e te faahapa ra te Bibilia i te ‘mau enemiraa, te tamaˈi, te pohehae, te riri, te iria, te amahamaha, te hairesi, te feii’ ei mau ‘ohipa o te tino’ o te tapea ra i te mau taata ia fanaˈo i te Basileia o te Atua. Ua taaihia teie mau ohipa atoa e te feruriraa tataˈu. Eita e maerehia e ua faaitoito te aposetolo Paulo i to Galatia e: “Eiaha tatou e faateitei faufaa ore noa, i te [tataˈuraa] te tahi i te tahi, e te feiiraa te tahi i te tahi.”—Galatia 5:19-21, 26.
Ia au i teie huru tupuraa, ua faaite te rata a Paulo i te taviri no te faaruru atu i te manaˈo tataˈu o te haapao ia ˈna iho. Ua parau oia e: “Area te hotu o te varua ra, o te here ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore. Aore roa e ture e patoi i te reira.” (Galatia 5:22, 23, T.a.a.) E tauturu te hotu o te varua ia tatou ia tatara roa i te peu e aa ˈtu ia vetahi ê i to tatou feruriraa. A rave na, ei hiˈoraa, i te huru maitai o te here. ‘E ore te here e pohehae,’ o ta Paulo ïa e faataa ra. “E ore te [here] e faarahi, e ore hoi e faaahaaha. Eita [te here] e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave.” (Korinetia 1, 13:4-7) Na roto i te faatupuraa i te here, e nehenehe tatou e iriti tumu roa i te pohehae, e mana puai hoi te reira i roto i te feruriraa tataˈu. E tauturu atoa te tahi atu mau hotu o te varua ia tatou ia tumâ roa i te mau toetoea o te feruriraa tataˈu aroha ore i roto i to tatou mafatu e to tatou feruriraa. Inaha, maoti te hitahita ore, e oioi noa i te faaorehia te tahi hinaaro e faura mai no te tataˈu e o vetahi ê ia noaa mai te re noa ˈtu eaha tei titauhia!—Maseli 17:27.
No te faatupu râ i teie mau huru maitatai, e tia ia tatou ia vaiiho i te varua o te Atua ia ohipa i nia ia tatou. E nehenehe tatou e faaitoito i teie ohiparaa au mau o te varua moˈa na roto i te tamau-maite-raa i te pure e te aniraa i te varua o te Atua ia tauturu mai ia tatou. (Luka 11:13) Ei pahonoraa i ta tatou pure, eaha ta te Atua e horoa mai? Te pahono ra te Bibilia e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.”—Philipi 4:6, 7.
Ua ite-papu-hia te reira i roto i te hiˈoraa o te mau aposetolo a Iesu. E tae noa ˈtu i muri aˈe i to Iesu haamauraa i te Oroa a te Fatu i ta ˈna po hopea e te mau aposetolo, ua tatamaˈi faahou ratou e o vai tei rahi aˈe i rotopu ia ratou. (Luka 22:24-27) E rave rau taime to Iesu tamataraa i te tauturu ia ratou ia faatitiaifaro i to ratou manaˈo, tera râ, ua aa hohonu roa teie haerea tataˈu i roto ia ratou. (Mareko 9:34-37; 10:35-45; Ioane 13:12-17) Teie râ, i te noaaraa mai ia ratou te varua moˈa tau 50 mahana i muri aˈe i taua mârôraa ra, ua taui to ratou haerea. Aita e tatamaˈiraa no nia i te parau e o vai te tia ˈtu no ratou no te paraparau i te nahoa e uiui haere ra tei haaputuputu mai i taua mahana Penetekose ra.—Ohipa 2:14-21.
Aita e parahiraa no te mana taata i roto i te amuiraa kerisetiano. I te taime a titauhia ˈi ia faatitiaifaro ratou i te hoê fifi no nia i te peritomeraa, ua peretiteni mai o Iakobo, e ere hoi oia i te pǐpǐ i te tau o te poheraa o Iesu, i nia i taua putuputuraa faufaa roa ra. Aita e mea e faaite ra e ua mârô ratou e o vai te rave i te upoo o teie putuputuraa a te tino aratai a te amuiraa kerisetiano. Auê ïa tauiraa e e te tau i reira te mau aposetolo faaiteraa i te feruriraa tataˈu! Maoti te tauturu o te varua moˈa, ua haamanaˈo ratou i te mau haapiiraa a Iesu e ua haamata ratou i te taa i te auraa o ta ˈna mau parau.—Ioane 14:26.
Hoê â huru no tatou. Maoti te tauturu a te varua moˈa, e nehenehe tatou e haapaiuma i te tahi hinaaro e toe ra e tataˈu atu e o vetahi ê peneiaˈe ia haere tatou i mua i nia i to ratou tua. Maoti râ, e nehenehe e noaa ia tatou te hau o te feruriraa o tei hau aˈe i te mau manaˈo atoa. Te haapapu maira te Bibilia e fatata roa te tumu o te tataˈuraa aroha ore, te Diabolo ra o Satani, i te taorahia i roto i te abuso, ia ore oia ia ohipa. (Apokalupo 20:1-3) Eita e vai faahou mai te manaˈo aa i rotopu i te taata tapiri. Te faahopearaa, o te hoê anei ïa totaiete o te ore e haere i mua? Eita roa ˈtu ïa! E naeaehia i te mau taata te faito tia roa, eiaha na roto i te tataˈuraa i rotopu ia ratou, na roto râ i te faaohiparaa i te tusia o te hoo a Iesu i nia ia ratou.—Ioane 1, 2:1, 2.
Ua rohirohi roa o Keinosuke, tei faahitihia na mua ˈtu, o tei fanaˈo na i te hanahana o te manuïaraa i roto i teie nei ao na roto i te hooraa i te hoê numera pereoo rahi roa, i te pae feruriraa e i te pae tino, ua faarue râ oia i ta ˈna ohipa i muri aˈe. “I teie nei, ua î to ˈu oraraa i te oaoa mau,” o ta ˈna ïa e parau ra. Ua taa ia ˈna e no te aha te manuïaraa mau i tapao ai i te oraraa o Iesu. Te ite ra oia i teie nei i te tamǎrûraa noa ˈtu eaha te ohipa o ta ˈna e rave i roto i te amuiraa a te Atua na te ao nei. Te faaineinehia ra ïa oia no te ao apî, aore roa hoi e tataˈuraa i reira. E nehenehe atoa outou e tamata i teie totaiete o te ao apî na roto i te haereraa ˈtu i te hoê Piha no te Basileia i to outou vahi e te apitiraa ˈtu e te mau Ite no Iehova.
[Hohoˈa i te api 7]
E fanaˈo te totaiete taata i te hau e te autahoêraa i roto i te ao apî a te Atua