Te mau hotu—Te mea maitai e te mea ino
“Ua faaite maira Iehova ia ˈu, e inaha, e pue farii suke e piti . . . Te hoê farii suke ra, e mea maitai roa ïa, mai te suke para vave ra; e te hoê farii suke, e mea ino roa ïa, e ore e tia ia amu i te ino ra.”—IEREMIA 24:1, 2.
1. Mea nafea to Iehova faaiteraa i te aroha i to ˈna nunaa, o Iseraela, tera râ, mea nafea to ratou pahonoraa?
TEI te matahiti 617 hou to tatou nei tau tatou. Hoê ahuru matahiti noa ïa hou te haavaraa tia a Iehova e faatupuhia ˈi i nia ia Ierusalema e to ˈna mau taata. Ua mairi ê na e 30 matahiti to Ieremia poro-noa-raa ma te itoito. A tapao na i te faataaraa oraora maitai a Ezera no nia i te huru tupuraa, ia au i te Paraleipomeno 2, 36:15: “Ua tono maira te Atua o to ratou mau metua o Iehova i te vea, aita i tuutuu; no te mea te aroha ra oia i to ˈna mau taata, e to ˈna ihora parahiraa.” Eaha te faahopearaa o taua mau tutavaraa atoa ra? Ma te peapea, te faatia faahou ra o Ezera i te irava 16 e: “Ua tâhito ra ratou i te mau vea a te Atua, e ua vahavaha i ta ˈna parau, e ua hamani ino i te mau peropheta na ˈna, e tupu roa aˈera te riri o Iehova i to ˈna taata, e aita roa aˈera e haapuraa.”
2, 3. A faataa mai na i te orama faufaa roa o ta Iehova i faaite atu ia Ieremia.
2 Te auraa anei e e haamou-roa-hia te nunaa o Iuda? Ia itea mai te pahonoraa, e tuatapapa anaˈe i te hoê orama faufaa roa o tei horoahia ˈtu ia Ieremia ra e o tei papaihia i roto i te pene 24 o te buka i mairihia i to ˈna ra iˈoa. Ua faaohipa te Atua e piti farii suke i roto i teie orama no te faataipe i te mau huru tupuraa i rotopu i to ˈna nunaa i fafauhia e te faufaa. E faahohoˈahia te reira e e piti huru hotu taa ê, te mea maitai e te mea ino.
3 Te faataa ra te Ieremia pene 24, mau irava 1 e te 2, i te mea ta te peropheta a te Atua i ite: “Ua faaite maira Iehova ia ˈu, e inaha, e pue farii suke e piti i hopoihia mai i mua mai i te hiero o Iehova ra, i muri aˈe i to te arii no Babulonia to Nebukanesa hopoi-tîtî-raa ia Iekonia a Iehoiakima, arii no Iuda ra, e te pǔpǔ arii atoa no Iuda, e te feia rave ohipa, e te mau tupai auri, mai Ierusalema ˈtu, e ua arataihia ˈtura ratou i Babulonia. Te hoê farii suke ra, e mea maitai roa ïa, mai te suke para vave ra; e te hoê farii suke, e mea ino roa ïa, e ore e tia ia amu i te ino ra.”
Te mau suke maitatai o te orama
4. Eaha te poroi tamahanahana no te mau ati Iseraela haapao maitai e vai ra i roto i te orama o te mau suke?
4 I muri aˈe i to ˈna uiuiraa ia Ieremia no nia i te mea o ta ˈna i ite, ua parau faahou â o Iehova i te mau irava 5 tae atu i te 7, e: “Mai teie nei mau suke maitai nei, e ite atu vau i to mau tîtî no Iuda, i tuuhia e au mai ǒ nei atu i te fenua o te Kaladaio ma te hamani maitai ra. E tano tau mata i nia ia ratou ia maitai, e faahoˈi mai au ia ratou i teie nei fenua; e patu tia vau ia ratou i nia, e ore e tuu i raro: e tanu vau ia ratou, e ore e iriti. E horoa vau ia ratou i te aau e ite mai ai ia ˈu ra, e o vau o Iehova; e riro hoi ratou ei taata no ˈu, e riro hoi au ei Atua no ratou; ia fariu mai ratou ia ˈu ma te aau atoa ra.”
5, 6. (a) Mea nafea to vetahi mau ati Iseraela ‘tuuraahia ma te hamani maitai’ i Kaladaio? (b) Mea nafea to Iehova ‘tuuraa i to ˈna mata ia maitai’ i nia i te mau ati Iseraela haapao maitai i hopoi-tîtî-hia?
5 Mai te mea ra e, ia au i ta Iehova i parau i ǒ nei, te vai ra te mau tau maitatai aˈe i mua ˈtu, e e ore te nunaa o Iuda e haamou-roa-hia. Tera râ, eaha te auraa o teie farii suke maitatai?
6 Ua arii o Iekonia, aore ra Iehoiakina, i nia ia Iuda e toru noa avaˈe e hoê ahuru mahana hou oia i farii ai i te tuu ia Ierusalema i mua i te Arii ra o Nebukanesa. I rotopu i te feia o tei hopoi-tîtî-hia e o ˈna, te vai ra o Daniela e to ˈna na hoa Hebera e toru ra o Hanania, o Misaela, e o Azaria, e o Ezekiela atoa. Ua faahereherehia to ratou ora e te arii no Babulonia, no reira ua nehenehe e parauhia e ua tiai Iehova i teie feia faatîtîhia atoa mai te mea e ua tuuhia ratou i te fenua o te Kaladaio ma te hamani maitai. Ua tapao anei outou e ua tǎpǔ atoa Iehova e ‘tuu i to ˈna mata i nia ia ratou ia maitai’? Nafea te reira i te tupuraa? I te matahiti 537 hou to tatou nei tau, e 80 matahiti i muri iho, ua turai Iehova i te Arii ra o Kuro ia tuu i te hoê ture e faatia ra i te hoê toea o to ratou huaai ia hoˈi atu i te fenua no Iuda. Ua patu faahou teie mau ati Iuda haapao maitai i te oire no Ierusalema; ua faatia ratou i te hoê hiero apî no te haamoriraa a to ratou Atua, o Iehova; e ua hoˈi atu ratou ia ˈna ma to ratou mafatu atoa. No reira, i roto i teie mau ohipa atoa, ua riro teie mau taata tîtî e to ratou huaai mai te mau suke para vave maitatai roa i mua i te aro o Iehova.
7. Afea e nafea to Iehova tuuraa i to ˈna mata i nia i te pǔpǔ a Ieremia no teie nei tau “ma te hamani maitai”?
7 Te haamanaˈo ra paha outou e i roto i te tumu parau na mua ˈtu no nia i te parau tohu a Ieremia, ua haapii tatou e e auraa to te reira no to tatou nei senekele 20. Hoê â ïa huru no te pene 24. I roto i te mau matahiti peapea o te Tamaˈi Rahi Matamua, e rave rahi mau tavini pûpûhia a Iehova o tei vai i raro aˈe i te mana o Babulonia Rahi i roto i te tahi mau tuhaa. Tera râ, tei nia iho te mata ara maite o Iehova e vai ara noa ra ‘ia ratou ma te hamani maitai.’ E mea na roto i te Kuro Rahi, o Iesu Mesia, to Iehova ofatiraa i te puai o Babulonia Rahi i nia ia ratou e to ˈna afai-mǎrû-raa mai ia ratou i roto i te hoê paradaiso i te pae varua. Ua pahono teie mau ati Iseraela pae varua e ua hoˈi atu ratou ia Iehova ra ma to ratou mafatu atoa. I muri iho, i te matahiti 1931, ua oaoa roa ratou i te farii i te iˈoa e mau Ite no Iehova. Oia mau, e nehenehe atura e parauhia i taua taime ra e ua riro ratou mai te hoê farii suke maitatai roa i mua i te aro o Iehova.
8. Mea nafea to te mau Ite no Iehova haaparareraa i te monamona e au i to te suke ra o te poroi o te Basileia?
8 E aita te mau Ite no Iehova i mairi i te tumu o te hamani maitai faito ore o te Atua i to ˈna faatiamâraa mai ia ratou ia Babulonia Rahi. Aita ratou i tapea noa i te monamona e au i to te suke ra o te poroi o te Basileia na ratou, tera râ ua faaite haere ratou na te ara ia au maite i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 24:14: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” Eaha te faahopearaa? Hau atu i te 4 700 000 feia e au i te mamoe e ere ratou i te mau ati Iseraela i te pae varua o tei faarue ia Babulonia Rahi!
Te mau suke iino o te orama
9. O vai tei faahohoˈahia e te mau suke iino o te orama a Ieremia, e eaha te roohia ˈtu i nia ia ratou?
9 Eaha râ no te farii suke iino o te orama a Ieremia? Te tuu ra o Ieremia i teie nei i to ˈna ara-maite-raa i nia i te mau parau a Iehova i roto i te Ieremia pene 24, mau irava 8 tae atu i te 10: “Area râ te mau suke iino ra, e ore e tia ia amu i te ino ra, te na ô maira Iehova, Mai te reira ta ˈu faariro i te arii o Iuda ra ia Zedekia, e te pǔpǔ arii i o ˈna ra, e te toea o Ierusalema, tei faatoehia i nia i te fenua nei, e tei parahi atoa i te fenua i Aiphiti: e tuu atu vau ia ratou no te ahoaho, e te pohe i te mau fenua atoa o te ao nei; ia riro ei faainoraa, e ia tauaparauhia, e ei tâhitohitoraa, e ei tuhiraa, i te mau vahi atoa ta ˈu e tiahi atu ia ratou ra. E hapono atu hoi au i te ˈoˈe i roto ia ratou, e te poia, e te maˈi, e e pau roa ˈtu ratou i te pohe i nia i te fenua nei, tei horoahia e au no ratou, e no to ratou ra mau metua.”
10. No te aha Iehova i faataa ˈi ia Zedekia ei ‘suke ino’?
10 Ua riro mau â ïa o Zedekia ei ‘suke ino’ i mua i te aro o Iehova. Aita noa oia i orure atu i te Arii ra o Nebukanesa na roto i te ofatiraa i te euhe no te taiva-ore-raa o ta ˈna i horeo atu i taua arii ra ma te iˈoa o Iehova, ua patoi roa atoa râ oia i te aroha o Iehova o tei faataehia ˈtu ia ˈna na roto ia Ieremia. Inaha, ua tae roa oia i te tuu ia Ieremia i roto i te vahi tapearaa! Eita e maerehia ia haapoto o Ezera i te haerea o te arii mai ta ˈna e rave ra i roto i te Paraleipomeno 2, 36:12: “Ua rave oia i te parau ino i te aro o to ˈna Atua o Iehova, e aore hoi i [faahaehaa ia ˈna].” I mua i te aro o Iehova, ua riro o Zedekia e te feia e toe ra i Ierusalema mai te hoê farii suke ino e te pê!
Te mau suke pê taipe i to tatou nei tau
11, 12. O vai tei haapapuhia ei mau suke iino i teie mahana, e eaha te roohia i nia ia ratou?
11 A hiˈo na râ na te ao nei i teie mahana. Te manaˈo ra anei outou e e nehenehe e itehia mai te hoê farii suke iino taipe? E tuatapapa anaˈe i te mau ohipa na roto i te faaauraa i to tatou tau e to Ieremia. I teie senekele e 20, ua faaohipa o Iehova i te pǔpǔ a Ieremia, te toea faatavaihia, no te faaara tamau i te mau nunaa i to ˈna riri e tupu i mua nei i te ati rahi. Ua titau oia i te mau nunaa ia faatae mai ia ˈna ra i te hanahana e tia i to ˈna ra iˈoa, ia haamori ia ˈna ma te varua e te parau mau, e ia farii i ta ˈna Tamaiti e faatere ra, o Iesu Mesia, ei Arii parau-tia o te fenua nei. Eaha to ratou huru? Hoê â ïa e i te tau o Ieremia. Te tamau noa nei te mau nunaa i te rave i te mea ino i mua i te aro o Iehova.
12 O vai te feia e faatupu ra i teie haerea orure hau? O vai te faaooo noa ra i teie mau vea mai ia Ieremia ra a te Atua na roto i te faahaparaa i to ratou tiaraa ia ohipa ei mau tavini na te Atua? O vai te haavahavaha noa ra i te Parau a te Atua? O vai tei muri mai i teie mahana i te rahiraa o te mau hamani-ino-raa i nia i te mau Ite no Iehova? Mea maramarama maitai te pahonoraa no te taatoaraa—o te amuiraa faaroo kerisetiano ïa, e te mau upoo faatere haapaoraa iho â râ! A hiˈo na i te mau hotu iino e te pê atoa a te amuiraa faaroo kerisetiano o tei tuatapapahia i roto i te tumu parau na mua ˈtu. Oia mau, te vai ra te hoê farii suke iino taipe i nia i te fenua i teie mahana. Inaha, te parau ra Iehova e “e ore e tia ia amu i te ino.” Te faaroohia ra te vevo o te mau parau a Iehova na roto ia Ieremia e tae roa mai i to tatou nei tau: ‘E pau roa ratou i te pohe’! Eita te riri o Iehova i te amuiraa faaroo kerisetiano e mǎrû.
Te hoê faaararaa no tatou nei
13. Ia au i te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, 10:11, nafea tatou ia taa i te orama o na farii suke e piti?
13 A tuatapapa ˈi tatou i te mau faahopearaa o te poroi faaararaa i faauruahia mai a Ieremia, e haamanaˈo tatou i te mau parau a te aposetolo Paulo i roto i te Korinetia 1, 10:11: “Roohia ihora ratou e taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei, i papaihia ˈi.” Ua haafaufaa anei tatou iho i te faaararaa i faataehia mai ia tatou ra na roto i te orama o na farii suke e piti? Ua riro te parau o ta tatou i tuatapapa iho nei ei tuhaa faufaa roa o te mau mea i roohia i nia ia Iseraela, ei hiˈoraa tei riro ei faaararaa no tatou nei.
14. Mea nafea to Iseraela pahonoraa i te poihere o Iehova?
14 I te pae hopea, e haamanaˈo na tatou i te mau parau ta Iehova i faatae atu i te Arii ra o Davida no nia ia Iseraela, i roto i te Samuela 2, 7:10: “E haapao hoi au i te hoê vahi no to ˈu ra mau taata no Iseraela, e na ˈu ratou e tanu i reira.” Ua poihere o Iehova i to ˈna nunaa, o Iseraela, i roto i te mau tuhaa atoa. Te vai ra te mau tumu atoa ia faatupu te mau ati Iseraela i te hotu maitai i roto i to ratou oraraa. Aita ˈtu tei titauhia ia ratou maoti râ te faarooraa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra a Iehova e ia haapao i ta ˈna mau faaueraa. E mea iti roa râ i roto ia ratou o tei na reira. No to ratou etaeta e to ratou feaa, ua faatupu ïa te rahiraa i te mau hotu iino e te pê.
15. Mea nafea te Iseraela pae varua i teie mahana e to ratou mau hoa e au i te mamoe pahonoraa i te aroha o Iehova?
15 Eaha ïa no to tatou nei tau? Ua faaite o Iehova i te aroha rahi i nia i ta ˈna toea o te Iseraela pae varua e to ratou mau hoa e au i te mamoe ra. Tei nia to ˈna mata ia ratou i te mau taime atoa mai to ratou faaoraraahia mai i te pae varua i te matahiti 1919 mai â. E mai ta ˈna i tohu na roto ia Isaia, te fanaˈo nei ratou i te mahana tataitahi i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra maoti te Orometua rahi roa ˈˈe o te ao taatoa nei, te Atua ra o Iehova. (Isaia 54:13) Ua faatupu teie haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, arataihia na roto i ta ˈna Tamaiti herehia, o Iesu Mesia, i te hau rahi i rotopu ia ratou e ua aratai papu ia ratou i roto i te hoê taairaa fatata aˈe e o Iehova. Auê ïa vahi faahiahia mau i te pae varua ta te reira e horoa nei no tatou paatoa ia ite tatou ia Iehova, ia faaroo tatou ia ˈna, e ia tamau tatou i te faatupu i te mau hotu maitatai i roto i to tatou oraraa—e mau hotu o te faahanahana ia Iehova! To tatou ora tera!
16. Nafea tatou tataitahi ia faaohipa i te orama o na farii suke e piti i nia ia tatou iho?
16 Tera râ, noa ˈtu te hamani maitai faito ore atoa o te Atua, te vai râ vetahi o te riro ei feia orure e te mafatu etaeta, mai ta te hoê pae rahi i rave i Iuda tahito ra, e o te faatupu nei i te hotu ino e te pê i roto i to ratou oraraa. Auê te peapea e! Eiaha roa ˈtu tatou ia haamoe i te faaararaa i horoahia mai ia tatou na roto i na farii suke e piti e ta raua mau hotu—te mea maitai e te mea ino. A fatata oioi mai ai te haavaraa tia a Iehova i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano apotata, ia haapao maite tatou i te aˈoraa a te aposetolo Paulo e tia ˈi: “Ia au to outou haerea [ia Iehova] i te mau mea atoa e mauruuru ai ra, ia tupu te mau ohipa maitatai ia outou.”—Kolosa 1:10.
Haamanaˈoraa “Te mau hotu—Te mea maitai e te mea ino” e te mau paratarapha 1-4 o te tumu parau “E mârôraa ta Iehova e te mau nunaa”
◻ Eaha ta te farii suke maitatai e faahohoˈa ra?
◻ Mea nafea te iteraahia te farii suke iino o te orama?
◻ Eaha te faaararaa ta te poroi a Ieremia e horoa maira ia tatou nei?
◻ Eaha te faufaaraa o te matahiti 607 hou to tatou tau? e te matahiti 1914?
[Hohoˈa i te api 15]
Mai te mau suke maitatai, ua faatupu te nunaa o te Atua i te mau hotu monamona o te Basileia
[Hohoˈa i te api 15]
Ua riro mau â te amuiraa faaroo kerisetiano ei farii suke iino