VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/2 api 16-21
  • “E faaite mai oe ia matou, afea taua mau mea nei e tupu ai?”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E faaite mai oe ia matou, afea taua mau mea nei e tupu ai?”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ati e mau ohipa maere no te raˈi
  • Teihea ati hou te mau ohipa maere no te raˈi?
  • Eaha to mua?
  • “Eaha te tapao no to oe vairaa mai?”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • ‘A faaite mai na afea tena mea e tupu ai’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • E ora anei outou ia ohipa mai te Atua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • “Ia tupu hoi taua mau mea ra e tia ˈi”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/2 api 16-21

“E faaite mai oe ia matou, afea taua mau mea nei e tupu ai?”

“Te faaite nei au i te parau apî i teie nei: aitâ i tupu, te faaite atea nei au ia outou i te reira.”—ISAIA 42:9.

1, 2. (a) Eaha ta te mau aposetolo a Iesu i ani no nia i te tau a muri aˈe? (b) Mea nafea te pahonoraa a Iesu no nia i te hoê tapao e rave rau tuhaa i te tupuraa?

O IEHOVA te pu o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, tei ia ˈna “te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â.” (Isaia 46:10) Mai ta te tumu parau na mua ˈtu i faaite, ua imi te mau aposetolo i teie haapiiraa no ǒ mai ia Iesu ra, i te aniraa ˈtu ia ˈna e: ‘E faaite mai oe ia matou, afea taua mau mea nei e tupu ai, e eaha te tapao e hope ai taua mau mea atoa nei?’—Mareko 13:4.

2 Ei pahonoraa, ua faataa ˈtu o Iesu i te hoê “tapao” e rave rau tuhaa o te haapapu e fatata roa te faanahoraa ati Iuda i te mou. Ua tupu te reira na roto i te haamouraahia o Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau. Teie râ, e tupu te parau tohu a Iesu i nia i te hoê faito rahi atu â e rave rahi mau matahiti i muri aˈe. Ia hope anaˈe ‘te tau faataahia o te mau nunaa’ i te matahiti 1914, e itehia te hoê tapao i nia i te hoê faito rahi roa, e faaite e fatata roa teie faanahoraa ino i te mou i roto i te hoê “ati rahi.”a (Luka 21:24) E mau mirioni taata e ora nei i teie mahana o te nehenehe e haapapu e ua tupu teie tapao na roto i te mau tamaˈi o te ao nei e vetahi atu mau ohipa faufaa roa o teie senekele 20. E tapao atoa te reira i te tupuraa rahi o te parau tohu a Iesu, ua faahohoˈahia hoi teie tupuraa no teie nei tau na roto i te ohipa i tupu mai te matahiti 33 mai e tae atu i te matahiti 70.

3. Ma te faahiti i te tahi atu tapao, eaha te mau ohipa ê atu ta Iesu i tohu?

3 I muri aˈe i te faahitiraa a Luka no nia i te tau faataahia o te mau nunaa, te faataa ra te mau faatiaraa tuea i roto i te Mataio, te Mareko, e te Luka i te tahi atu mau tupuraa te vai ra i roto te hoê tapao tei amuihia mai i te ‘tapao’ e rave rau tuhaa ‘o te hopea o te faanahoraa o te mau mea.’ (Mataio 24:3) (I te api 15, ua tapaohia teie vahi i roto i te faatiaraa e e piti reni.) Te na ô ra o Mataio e: “E i muri [noa] iho â i [te ati o taua mau mahana ra], e haapourihia te mahana, e ore hoi te marama e anaana mai, e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi, e e pau hoi te mana o te raˈi i te ueuehia: ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra; ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai, ia hiˈo ratou i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata o te raˈi ra, ma te mana e te hanahana rahi. E na ˈna e tono i ta ˈna ra mau melahi ma te pu oto rahi ra, e na ratou e haaputu i to ˈna feia i maitihia ra no na apoo mataˈi e maha ra, mai te tahi pae raˈi e tae noa ˈtu i te tahi pae raˈi.”—Mataio 24:29-31.

E ati e mau ohipa maere no te raˈi

4. Eaha te mau uiraa e uihia no nia i te mau ohipa maere no te raˈi ta Iesu i faahiti?

4 Afea teie mau parau e tupu ai? Te faahiti ra na Evanelia e toru atoa ra e eaha ta tatou e pii te mau ohipa maere no te raˈi—e haapourihia te mahana e te avaˈe e e mairi mai te mau fetia. Ua parau o Iesu e e tupu te reira i muri aˈe i “te ati.” Te manaˈo ra anei o Iesu i te ati i tupu i te matahiti 70 ra, aore ra te faahiti ra anei o ˈna i te ati rahi e tupu â i mua nei i to tatou tau?—Mataio 24:29; Mareko 13:24.

5. Eaha te manaˈo i tiaturihia na no nia i te ati o teie nei tau?

5 Mai te hoperaa mai â te tau faataahia o te mau nunaa i te matahiti 1914 ra, ua anaanatae rahi te nunaa o te Atua i te parau no “te ati rahi.” (Apokalupo 7:14) E rave rahi matahiti to ratou manaˈoraa e te vai ra to te ati rahi no teie nei tau, te hoê tuhaa haamataraa e tuea ra i te tau o te Tamaˈi Rahi Matamua, e i muri iho te hoê area tau faaearaa, e inaha, te tuhaa hopea, “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” Ahiri e mai te reira iho â, eaha ïa te tupu i roto i te area e mau ahuru matahiti o te ‘hopea o te faanahoraa’?—Apokalupo 16:14; Mataio 13:39; 24:3; 28:20.

6. Eaha tei manaˈohia e na te reira e faatupu i te parau tohu a Iesu no nia i te mau ohipa maere no te raˈi?

6 Ua manaˈohia hoi e, i roto i taua area taime ra, e itehia te tapao e rave rau tuhaa, e oia atoa te ohipa pororaa ravehia e te feia haaputuputuhia a te Atua. E au atoa ra e e tupu te mau ohipa maere no te raˈi i tohuhia mai i roto i te area tau i muri aˈe i te tuhaa haamataraa i te mau matahiti 1914-18. (Mataio 24:29; Mareko 13:24, 25; Luka 21:25) Ua hutihia te ara-maite-raa i nia i te mau mea mau i nia i te raˈi—te mau taoˈa faito na te reva, te mau pahi reva, te mau hihi no te reva aore ra gamma, e te tauraa aore ra te mau pu i nia i te avaˈe.

7. Eaha te haamaramaramaraa faatanohia no nia i te ati rahi o tei horoahia mai?

7 Teie râ, ua hiˈopoa faahou Te Pare Tiairaa o te 15 no me 1970 (farani) i te parau tohu a Iesu, oia iho â râ te ati rahi i mua nei. Ua faaitehia e, ia au i te ohipa i tupu i te senekele matamua, aita to te ati rahi no teie tau e tuhaa haamataraa i te mau matahiti 1914-18, e area e mau ahuru matahiti, e i muri iho, e tuhaa hopea. Ua faaoti teie vea i te na ôraa e: “Tei mua â te ‘ati rahi’ o te ore e tupu faahou a muri aˈe, no te mea e faatupu oia i te haamouraa o te hau emepera a te haapaoraa hape o te ao nei (tei roto atoa te amuiraa faaroo kerisetiano), e i muri iho, ‘te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra’ i Aramagedo.”

8. Maoti te hiˈoraa faatanohia o te ati no teie nei tau, mea nafea te tatararaahia te Mataio 24:29?

8 Teie râ, te na ô ra te Mataio 24:29 e e tupu te mau ohipa maere no te raˈi “i muri [noa] iho â i taua [ati] ra.” Nafea ïa? Ua faahiti Te Pare Tiairaa o te 1 no atete 1975 (farani) e ‘te ati’ e parauhia ra i ǒ nei, o te ati ïa i tupu i te matahiti 70 ra. Teie râ, i roto i teihea auraa e nehenehe ai e parau e ua tupu te mau ohipa maere no te raˈi no to tatou tau ‘i muri noa iho’ i te hoê ohipa i tupu i te matahiti 70 ra? Ua faataahia e i mua i te aro o te Atua, e mea poto roa te mau senekele i ropu. (Roma 16:20; Petero 2, 3:8) Teie râ, na roto i te hoê tuatapaparaa hohonu o teie parau tohu, o te Mataio 24:29-31 iho â râ, e noaa mai te hoê tatararaa taa ê. Te haapapu ra hoi te reira e mea nafea te maramarama ia anaana “hau atu â e tae roa i te mahana mau ra.” (Maseli 4:18, American Standard Version)b E tuatapapa anaˈe na e no te aha e mea tano iho â ia horoa i te hoê tatararaa apî, aore ra tei tauihia.

9. Mea nafea te mau Papai Hebera i te haamaramaramaraa mai i te mau parau a Iesu no nia i te mau ohipa e tupu i nia i te raˈi?

9 I mua e maha o ta ˈna mau aposetolo, ua horoa Iesu i te parau tohu e na ô ra e “e haapourihia te mahana, e ore hoi te marama e anaana mai, e mairi mai hoi te mau fetia.” I te mea e e ati Iuda ratou, e taa ia ratou teie mau huru parau no roto mai i te mau Papai Hebera, i reira i roto i te Zephania 1:15, ei hiˈoraa, ua piihia te tau haavaraa a te Atua “e mahana pau rahi e te pohe; e mahana pouri e te rumaruma; e mahana ata rahi e te pouri taotao.” E rave rau mau peropheta Hebera o tei faataa atoa mai e e haapourihia te mahana, e ore te avaˈe e anaana, e e ore te mau fetia e horoa i te maramarama. E ite atu outou i teie mau huru parau i roto i te mau poroi a te Atua i faataehia i nia ia Babulonia, Edoma, Aiphiti, e te basileia apatoerau o Iseraela.—Isaia 13:9, 10; 34:4, 5; Ieremia 4:28; Ezekiela 32:2, 6-8; Amosa 5:20; 8:2, 9.

10, 11. (a) Eaha ta Ioela i tohu no nia i te mau mea i nia i te raˈi? (b) Eaha te mau tuhaa o te parau tohu a Ioela o tei tupu i te matahiti 33, e teihea mau tuhaa tei ore i tupu?

10 I to ratou faarooraa i te parau a Iesu, eita e ore e ua haamanaˈo o Petero e na aposetolo tootoru i te parau tohu a Ioela i roto i te Ioela 2:28-31 e te 3:15: “E ninii atu ai au i tau varua i nia i te taata atoa; e tohu hoi ta outou mau tamarii tamaroa e te mau tamahine. . . . E faaite au i te piri i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua; i te toto, e te auahi, e te pou auahi anaˈe. E faarirohia te mahana ei pouri, e te marama ei toto, a tae ai i taua mahana rahi riaria o Iehova ra.” “E haapourihia te mahana e te marama, e ore hoi te mau fetia e anaana mai.”

11 Mai tei faatiahia i roto i te Ohipa 2:1-4 e 14-21, i te Penetekose o te matahiti 33, ua ninii mai te Atua i te varua moˈa i nia e 120 pǐpǐ, te tane e te vahine. Ua faaite te aposetolo Petero e tera ta Ioela i faaite atea mai. Eaha ˈtura ïa no te mau parau a Ioela e ‘e faarirohia te mahana ei pouri, e te avaˈe ei toto, e e ore hoi te mau fetia e anaana mai’? Aita e haapapuraa e ua tupu te reira i te matahiti 33 ra aore ra i roto i na hau atu i te 30 matahiti o te hopea o te faanahoraa o te mau mea ati Iuda.

12, 13. Mea nafea te mau ohipa maere no te raˈi ta Ioela i tohu i te tupuraa?

12 E au ra e ua taaihia hau atu â teie tuhaa hopea o te tohu a Ioela e ‘te taeraa mai o te mahana rahi riaria o Iehova ra’—te haamouraahia o Ierusalema. Ua parau Te Pare Tiairaa o te 15 no febuare 1967 (farani) no nia i te ati i tupu i Ierusalema i te matahiti 70 ra e: “Ua riro mau â hoi ei “mahana o Iehova” no Ierusalema e ta ˈna mau tamarii. No nia i teie mahana, ua ite-mau-hia te ‘toto, te auahi, e te mau pou auahi,’ aita hoi te mahana i turama faahou i te pouri i tapoˈi na i te oire i te ao, e aita te avaˈe uteute mai te toto i maniihia e hohoˈa faahou e te maramarama avaˈe hau e te anapa o te po.”c

13 Oia mau, mai te tahi atu mau parau tohu o ta tatou i tapao mai, e tupu te mau ohipa maere no te raˈi ta Ioela i tohu ia faatupu anaˈe Iehova i ta ˈna haavaraa. Maoti i te tupu i nia i te maororaa o te hopea o te faanahoraa ati Iuda, ua tupu te haapouriraa o te mahana, te avaˈe, e te mau fetia i te taime a haere mai ai te mau nuu haamou e haru ia Ierusalema. Ma te tano roa, e tiai tatou i te hoê tupuraa rahi atu â o taua tuhaa o te parau tohu a Ioela ra ia haamata anaˈe te haamouraa a te Atua i nia i teie nei faanahoraa.

Teihea ati hou te mau ohipa maere no te raˈi?

14, 15. Nafea te parau tohu a Ioela ia tauturu ia tatou ia taa i te Mataio 24:29?

14 E tauturu te tupuraa o te parau tohu a Ioela (ia au i te tahi atu mau parau tohu e faaohipa ra i te hoê â huru parau) ia tatou ia taa i te mau parau a te Mataio 24:29. Ma te papu maitai, aita te mea ta Iesu i parau no nia i ‘te mahana e haapourihia, te avaˈe e ore e anaana, e te mau fetia e mairi’ e faahiti ra i te mau mea i tupu i roto i te area e rave rahi ahuru matahiti o te hopea o teie faanahoraa, mai te mau pahi reva, te haereraa i nia i te avaˈe, e vetahi mau mea mai te reira te huru. Aita, ua faahiti oia i te mau mea i taaihia e “te mahana rahi riaria o Iehova,” oia hoi te haamouraa e tupu i mua nei.

15 E tauturu te reira ia tatou ia taa nafea te mau ohipa maere no te raˈi ia tupu ‘i muri noa iho i te ati.’ Aita o Iesu e faahiti ra i te ati i tupu i te matahiti 70 ra. Maoti râ, te faahiti ra oia i te omuaraa o te ati rahi e roohia i nia i te faanahoraa o te ao a muri aˈe, e o te puohu i to ˈna ‘vairaa mai’ i tǎpǔhia. (Mataio 24:3) Tei mua â taua ati ra ia tatou.

16. Te faahiti ra te Mareko 13:24 i teihea ati, e no te aha hoi?

16 Eaha ˈtura ïa no te mau parau a Mareko 13:24: “Ia tae râ i taua [mau mahana] ra, i muri aˈe i taua [ati] ra, e haapourihia ˈi te mahana, e e ore hoi te marama e anaana mai”? I ǒ nei, te huri ra te parau “taua . . . ra” i te parau Heleni e·keiʹnos, oia hoi e mono iˈoa tohu e faataa ra i te hoê mea atea roa i roto i te tau. E nehenehe o e·keiʹnos e faaohipahia no te faataa i te hoê mea i tupu mea maoro i mutaa ihora (aore ra tei faahitihia na mua ˈtu) aore ra te hoê ohipa e tupu a muri aˈe roa. (Mataio 3:1; 7:22; 10:19; 24:38; Mareko 13:11, 17, 32; 14:25; Luka 10:12; Tesalonia 2, 1:10) No reira, te faahiti ra te Mareko 13:24 i “taua [ati] ra,” eiaha te ati i faatupuhia e to Roma, te ohipa puai râ a Iehova i te hopea o teie nei faanahoraa.

17, 18. Eaha te maramarama ta te Apokalupo e horoa maira no te faataa e mea nafea te ati rahi e tupu ai?

17 Te tuati ra e te haapapu ra te mau pene 17 e tae atu i te 19 o te Apokalupo i teie tatararaa faatanohia o te Mataio 24:29-31, Mareko 13:24-27, e te Luka 21:25-28. Mea nafea? Te faaite ra te mau Evanelia e eita teie ati rahi e haamata e e hope i tera iho â taime. I muri aˈe te ati rahi e haamata ˈi, e vai ora noâ vetahi mau taata faaroo ore no te ite i “te tapao o te Tamaiti a te taata” e no te ohipa—no te oto e, ia au i te Luka 21:26, ‘ia tarapape to ratou aau i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.’ E roohia ratou i taua mǎtaˈu rahi ra ia ite ratou i “te tapao” e faaite ra i to ratou haamouraa e fatata maira.

18 Te faaite ra te faatiaraa i roto i te Apokalupo e e haamata te ati rahi i mua nei ia huri anaˈe te mau “tara” a te nuu o te ‘puaa taehae’ o te mau nunaa atoa, i nia i “te vahine faaturi rahi,” o Babulonia Rahi.d (Apokalupo 17:1, 10-16) Tera râ, e rave rahi mau taata o te toe mai, inaha, te oto ra te mau arii, te feia hoo taoˈa, te mau raatira pahi, e vetahi atu ia mou te haapaoraa hape. Ma te feaa ore, e rave rahi o te taa e o ratou te haavahia i muri iho.—Apokalupo 18:9-19.

Eaha to mua?

19. Eaha ta tatou e ite atu ia tupu anaˈe te ati rahi?

19 Te tahoê ra te mau irava a te mau Evanelia i roto i te Mataio, te Mareko, e te Luka, e te Apokalupo mau pene 17-19 no te haamaramarama mai i te mea o te fatata roa i te tupu. I te tau i haapaohia e te Atua ra, e haamata te ati rahi na roto i te hoê aroraa e ravehia i nia i te hau emepera a te haapaoraa hape (o Babulonia Rahi). E uˈana iho â râ te reira i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, tei faahohoˈahia e te Ierusalema taiva. “I muri [noa] iho” i teie tuhaa o te ati, ‘e tapao to roto i te mahana, e to roto i te marama, e to roto i te mau fetia, e i nia i te fenua, e ahoaho [aore i itehia aˈenei] to te mau nunaa.’—Mataio 24:29; Luka 21:25.

20. Eaha te mau ohipa maere no te raˈi ta tatou e ite atu?

20 I roto i teihea auraa ‘e haapourihia te mahana, e ore te avaˈe e anaana, e e mairi te mau fetia i raro mai nia mai i te raˈi, e e aueue te mau mana o te raˈi’? Eita e ore, e i roto i te tuhaa matamua o te ati rahi, e rave rahi mau taata parauhia maramarama—te mau upoo faatere haapaoraa teitei o te ao nei—o tei faaite-tahaa-hia e o tei haamouhia e na “auahuru tara” i faahitihia i roto i te Apokalupo 17:16. Eita e ore e e faaaueue-atoa-hia te mau puai politita. E tupu atoa anei te mau ohipa mehameha i roto i te mau raˈi materia? Eita e ore, e e mea riaria roa ˈtu â i te mau ohipa i faataahia e Josèphe o tei tupu a fatata mai ai te hopea o te faanahoraa ati Iuda. Ua ite tatou e i tahito ra, ua faaite te Atua i to ˈna puai no te faatupu i teie mau ohipa riaria, e e nehenehe oia e na reira faahou.—Exodo 10:21-23; Iosua 10:12-14; Te mau tavana 5:20; Luka 23:44, 45.

21. Nafea te hoê “tapao” no a muri aˈe e tupu ai?

21 Ia tae i teie vahi, te faaohipa ra na feia papai Evanelia tootoru atoa ra i te parau toʹte (ei reira) no te faaô mai i te ohipa e tupu i muri mai. “Ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra.” (Mataio 24:30; Mareko 13:26; Luka 21:27) Mai te Tamaˈi Rahi Matamua mai, ua taa i te mau pǐpǐ mau a Iesu i te tapao e rave rau tuhaa o to ˈna vairaa mai itea-ore-hia, area te rahiraa o te taata ra, aita roa ˈtu ïa ratou i farii noa ˈˈe. Te faataa râ te Mataio 24:30 i te hoê “tapao” ê atu e fa mai a muri aˈe, oia hoi to “te Tamaiti a te taata,” e e faahepohia te mau nunaa atoa ia haapao. Ia haere mai o Iesu ma te ata, oia hoi aore e itehia e te mata, e titauhia te mau taata patoi na te ao nei ia farii i teie “haerea mai” (er·khoʹme·non na roto i te reo Heleni) no te mea e itehia te hoê faaiteraa hau aˈe i te natura o to ˈna mana arii.—Apokalupo 1:7.

22. Eaha te faahopearaa ia itehia “te tapao” o te Mataio 24:30?

22 Te faaohipa faahou ra te Mataio 24:30 i te parau toʹte no te faaô mai i te ohipa e tupu i muri iho. Ei reira, ia taa anaˈe ia ratou e eaha te roohia i nia ia ratou, e tupai te mau nunaa ia ratou iho e e oto ratou, peneiaˈe te ite ra ratou e ua fatata roa to ratou haamouraa. Auê ïa taa-ê-raa e te mau tavini a te Atua, inaha e nehenehe ta tatou e faateitei i to tatou upoo, te fatata maira hoi to tatou ora! (Luka 21:28) Te faaite atoa ra te Apokalupo 19:1-6 i te feia haamori mau i nia i te raˈi e i nia i te fenua e oaoa ra i te mea e ua haamouhia te vahine faaturi rahi.

23. (a) Eaha te ohipa ta Iesu e rave i nia i te feia maitihia? (b) Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te afairaahia te toea i nia i te raˈi?

23 Te na ô râ te parau tohu a Iesu, i roto i te Mareko 13:27 e: “Ei reira [toʹte] oia e tono ai i tana ra mau melahi, e haaputu mai i to ˈna ra feia i maitihia, no na apoo mataˈi e maha ra, no te hopea mai o te raˈi e te fenua ra.” I ǒ nei, te tuu ra Iesu i te tapao i nia i te toea o na feia e 144 000 “i maitihia” e ora noa nei â i nia i te fenua. I te omuaraa o te tau hopea o te faanahoraa o te mau mea, ua amuihia mai teie mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i roto i te autahoêraa teotaratia. Tera râ, ia au i te tereraa o te mau ohipa i faahitihia, te faataa ra te Mareko 13:27 e te Mataio 24:31 i te hoê mea ê atu. “Ia oto te pû rahi ra,” e haaputuputuhia te toea o te feia “maitihia” mai te hopea o te fenua. Nafea ratou ia haaputuputuhia? Ma te papu maitai, e ‘tapaohia’ ratou e e ite-mau-hia ratou e Iehova ei tuhaa no ‘te feia i piihia e i maitihia e o tei ore e taiva.’ E i te tau i haapaohia e te Atua ra, e haaputuputuhia ratou i nia i te raˈi ei arii e ei tahuˈa.e E faaoaoa te reira ia ratou e i to ratou mau hoa haapao maitai, te “feia rahi roa,” o te tapao-atoa-hia no te ‘na roto atu i te ati rahi’ a fanaˈo atu ai i te mau haamaitairaa i roto i te paradaiso i nia i te fenua.—Mataio 24:22; Apokalupo 7:3, 4, 9-17; 17:14; 20:6; Ezekiela 9:4, 6.

24. Te faaite ra te Mataio 24:29-31 i teihea tereraa o te mau ohipa e tupu i mua nei?

24 I to te mau aposetolo parauraa e, “E faaite mai oe ia matou . . . ,” ua hau atu te pahonoraa a Iesu i ta ratou e nehenehe e apo mai. Teie râ, i roto i te tau i orahia e ratou, ua oaoa ratou i te iteraa i te tupuraa matamua o ta ˈna parau tohu. Ua haamatara taa ê ta tatou tuatapaparaa i te pahonoraa a Iesu i te tuhaa o ta ˈna parau tohu o te tupu i roto i te hoê tau fatata roa. (Mataio 24:29-31; Mareko 13:24-27; Luka 21:25-28) E nehenehe ê na ta tatou e ite e ua fatata roa to tatou ora. E nehenehe tatou e tiai i te haamataraa o te ati rahi, ei reira te tapao o te Tamaiti a te taata, e ei reira te haaputuputuraa a te Atua i te feia maitihia. I te pae hopea, ‘e faaoti’ te Mauhaa a Iehova i Aramagedo, to tatou Arii Aito, o Iesu tei faateronohia, ‘i ta ˈna upootiaraa.’ (Apokalupo 6:2) E tae mai taua mahana o Iehova ra, ia faatupu anaˈe oia i te tahooraa, mai te faaotiraa rahi o te hopea o te faanahoraa o te mau mea o tei tapao i te mahana o te Fatu ra o Iesu mai te matahiti 1914 mai â.

25. Nafea tatou ia apiti atu i roto i te tupuraa i mua nei o te Luka 21:28?

25 Ia tamau â outou i te fanaˈo i te haapiiraa a te Atua, ia pahono atu outou i te tupuraa i mua nei o te mau parau a Iesu: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.” (Luka 21:28) Auê ïa oraraa rahi no a muri aˈe e vai ra i mua i te feia maitihia e te feia rahi roa a ohipa ˈi Iehova no te faaraa i to ˈna iˈoa moˈa!

[Nota i raro i te api]

a Te oaoa nei te mau Ite no Iehova i te horoa i te haapapuraa o te reira, ma te faaite nafea te mau ohipa no teie nei tau ia faatupu i te parau tohu a te Bibilia.

b Te vai ra te tahi atu mau haamaramaramaraa i te mau api 288-316 o te buka Le Royaume millénaire de Dieu s’est approché, neneihia i te matahiti 1975 e te the Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., e Te Pare Tiairaa o te 15 no titema 1982, api 17-21 (farani).

c Ua papai o Josèphe no nia i te mau ohipa i tupu i rotopu i te taime o te aroraa matamua a to Roma ia Ierusalema (matahiti 66) e to ˈna haamouraahia e: “I taua po ra, ua tupu te hoê vero puai; e mataˈi rorofai tei farara mai, e ûa tei faatupu i te mau pape pue, te uira o tei anapanapa tamau noa, e haruru patiri riaria mau, e ua aueue te fenua ma te maniania rahi. Ua faahohoˈahia te ati i nia i te fetii taata nei maoti te toparaa o te faanahoraa taatoa o te mau mea, e aita hoê taata i feaa e ua faaite te mau tapao i te hoê ati aita e faaauraa.”

d Te mea ta Iesu i faahiti oia hoi e “ati rahi” e e “ati” i roto i to ˈna tupuraa matamua, o te haamouraa ïa o te faanahoraa ati Iuda. Tera râ, i roto i te mau irava e tano no to tatou tau anaˈe, ua faaohipa oia i te faataa iˈoa papu “te,” i te na ôraa e “te ati.” (Mataio 24:21, 29; Mareko 13:19, 24) Te parau ra te Apokalupo 7:14 i teie ohipa e tupu i mua nei “te ati rahi,” oia hoi “tera te ati rahi,” aita ˈtu.

e Hiˈo “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no atete 1990 (farani).

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Mea nafea te mau tuhaa o te Ioela 2:28-31 e te 3:15 i te tupuraa i te senekele matamua?

◻ Eaha te ati e faahitihia ra i roto i te Mataio 24:29, e no te aha tatou e na reira ˈi i te parau?

◻ Te faahiti ra te Mataio 24:29 i teihea mau ohipa maere no te raˈi, e mea nafea te reira ia tupu i muri noa iho i te ati?

◻ Nafea te Luka 21:26, 28 e tupu ai i te tau i mua nei?

[Hohoˈa i te api 16, 17]

Vahi tei reira te hiero

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono