“Eaha te tapao no to oe vairaa mai?”
“Afea taua mau mea ra e tupu ai, e eaha te tapao no to oe vairaa mai e no te hopea o te faanahoraa o te mau mea?”—MATAIO 24:3, “T.a.a.”
1, 2. Eaha te mea e faaite ra e te anaanatae nei te taata i te ohipa e tupu a muri aˈe?
E RAVE rahi taata teie e anaanatae nei i te mau mea e tupu a muri aˈe. O outou atoa anei? I roto i ta ˈna buka Future Shock (Hitimahutaraa no a muri aˈe), ua faahiti te taata ite ra o Alvin Toffler i te “rahi-taue-raa te mau faanahonahoraa e tuatapapa ra i te parau no te tau a muri aˈe.” Ua parau faahou â oia e: ‘Ua itehia te haamauraa o te mau pǔpǔ feia maimi no nia i te tau a muri aˈe; te faraa mai te mau vea no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe i Beretane, Farani, Italia, Helemani e i te mau Hau amui no Marite; te parareraa o te mau haapiiraa fare tuatoru no nia i te ite-atea-raa i te mau mea e tupu a muri aˈe.’ Teie ta Toffler i faaoti: “Oia mau, aita hoê taata e nehenehe e ‘ite’ i te ohipa e tupu a muri aˈe ma te papu roa.”
2 Te na ô ra te buka Signs of Things to Come (Mau tapao no te mau mea e tupu a muri aˈe) e: “Ua riro te tohuraa maoti te mau reni o te rima, te hiˈoraa i te pôro kerehe, te tatararaa i te mau fetia, te pere hiˈohiˈo, te buka tahutahu tinito I Ching, ei mau ravea ua rau to ratou fifi, o te tauturu ia tatou ia ite e eaha te huru o to tatou oraraa no a muri aˈe.” Tera râ, maoti i te fariu i nia i te mau ravea taata, mea maitai aˈe ia fariu atu tatou i nia i te hoê tumu papu—o Iehova.
3. No te aha e mea tano ia fariu i nia i te Atua ia noaa mai te ite no nia i te tau a muri aˈe?
3 Ua faaite te Atua mau e: “O ta ˈu mau i imi ra, o te reira te tupu; e o ta ˈu i opua ra, o te reira te mau.” (Isaia 14:24, 27; 42:9) Oia mau, ua nehenehe o Iehova e faaara i te huitaata no nia i te ohipa e tupu, mea pinepine na roto i te arai o te mau auvaha taata. Ua papai hoê o teie mau peropheta e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.”—Amosa 3:7, 8; Petero 2, 1:20, 21.
4, 5. (a) No te aha e nehenehe ta Iesu e tauturu mai no nia i te tau a muri aˈe? (b) Eaha te uiraa tatuhaahia ta ta ˈna mau aposetolo i faahiti?
4 O Iesu Mesia te peropheta matamua a te Atua. (Hebera 1:1, 2) E hiˈo na tatou i te hoê o te mau parau tohu faufaa roa a Iesu o te faaite atea ra i te mau mea ta tatou e ite ra i teie nei. Te haamaramarama atoa maira teie parau tohu no nia i te ohipa e fatata roa i te tupu ia hope anaˈe teie faanahoraa ino e ia mono mai te Atua ia ˈna e te hoê paradaiso i nia i te fenua nei.
5 Ua haapapu o Iesu e e peropheta oia. (Mareko 6:4; Luka 13:33; 24:19; Ioane 4:19; 6:14; 9:17) No reira, te papu ra ia tatou e no te aha ta ˈna mau aposetolo, ia ratou i parahi e o ˈna i te Mouˈa no Oliveta i nia mai ia Ierusalema, i ani atu ai ia ˈna no nia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe e: “Afea taua mau mea ra e tupu ai, e eaha te tapao no to oe vairaa mai e no te hopea o te faanahoraa o te mau mea?”—Mataio 24:3, T.a.a.; Mareko 13:4.
6. Eaha te taairaa i rotopu i te Mataio 24, te Mareko 13, e te Luka 21; e eaha te uiraa o te faaara i to tatou anaanatae?
6 E nehenehe outou e taio i ta ratou uiraa e te pahonoraa a Iesu i roto i te Mataio pene 24, Mareko pene 13, e te Luka pene 21.a I roto e rave rahi mau tuhaa, e puoi te mau faatiaraa i te tahi e te tahi, tera râ, e ere hoê â ratou. Ei hiˈoraa, o Luka anaˈe te faahiti ra i ‘te mau maˈi pee i tera vahi, i tera vahi.’ (Luka 21:10, 11; Mataio 24:7; Mareko 13:8) E tano ïa ia ani tatou e, Ua tohu noa anei o Iesu i te mau ohipa e tupu i te tau i orahia e te feia e faaroo ra ia ˈna, aore ra ua faahiti atoa anei oia i to tatou nei tau e, eaha te mau ohipa e tupu i mua ia tatou nei?
Ua hinaaro te mau aposetolo e ite
7. Eaha ta te mau aposetolo i ani taa ê atu, tera râ, eaha te aanoraa o te pahonoraa a Iesu?
7 Tau mahana noa hou oia e haapohehia ˈi, ua faaite o Iesu e ua faarue te Atua ia Ierusalema, te oire pu a te mau ati Iuda. E haamouhia te oire e to ˈna hiero rahi. Ua ani atura vetahi mau aposetolo i te hoê ‘tapao no te vairaa mai o Iesu e te hopea o te faanahoraa o te mau mea.’ (Mataio 23:37–24:3) Papu maitai, te manaˈo na mua ra ratou i te faanahoraa ati Iuda e ia Ierusalema, no te mea aita ratou e maramarama ra i te aanoraa o te ohipa e tupu a muri aˈe. Tera râ, ia ˈna i pahono atu ia ratou, ua hiˈo atea ˈtu â o Iesu i te ohipa e tupu e tae roa ˈtu i te matahiti 70 o to tatou nei tau, i to Roma haamouraa ia Ierusalema.—Luka 19:11; Ohipa 1:6, 7.
8. Eaha vetahi mau tupuraa o ta Iesu i tohu?
8 Mai ta outou e nehenehe e taio i roto i te mau faatiaraa o na Evanelia e toru, ua faahiti Iesu e e tia mai te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia, e tupu te oˈe, te mau aueueraa fenua, te mau ohipa riaria, e te mau tapao i nia i te raˈi. I te mau matahiti i rotopu i to Iesu horoaraa i tera tapao (matahiti 33) e te haamouraahia o Ierusalema (matahiti 66-70), e tia mai te mau peropheta haavare e te mau Mesia haavare. E hamani ino te mau ati Iuda i te mau kerisetiano, o te poro ra i te poroi a Iesu.
9. Mea nafea te parau tohu a Iesu i te tupuraa i te senekele matamua ra?
9 Ua tupu mau â teie mau tuhaa o te tapao, mai ta te taata tuatapapa aamu ra o Flavius Josèphe e haapapu ra. Ua papai oia e hou to Roma e aro mai ai, ua faatupu te mau Mesia haavare i te orureraa hau. Ua tupu te mau aueueraa fenua puai i Iudea e i te tahi atu mau vahi. Ua tupu te mau tamaˈi i roto e rave rau mau vahi o te Hau emepera roma. Ua tupu anei te mau oˈe rahi? E, papu maitai. (A faaau e te Ohipa 11:27-30.) Eaha ïa no te ohipa pororaa i te Basileia? I te matahiti 60 aore ra 61 o to tatou nei tau, i te papairaahia te buka Kolosa, ua faaroohia “te tiaturiraa a te evanelia nei” o te Basileia o te Atua na Afirika, Asia, e Europa taatoa.b—Kolosa 1:23.
O te hopea ihora “I REIRA”
10. No te aha tatou e haapao ai i te parau Heleni ra toʹte, e eaha to ˈna auraa?
10 I roto i te tahi mau tuhaa, ua hohora mai o Iesu i te mau ohipa e tupu te tahi i muri aˈe i te tahi. Ua parau oia e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei . . . , o te hopea ihora ïa i reira ra.” E pinepine te mau Bibilia na roto i te reo Beretane i te faaohipa i te parau “i reira” e te auraa ra “maoti” aore ra “area ra.” (Mareko 4:15, 17; 13:23) Teie râ, i roto i te Mataio 24:14, ua niuhia te parau “i reira” i nia i te piri ihoparau Heleni ra toʹte.c Te faataa ra te feia tuatapapa Heleni e, te parau toʹte, o te hoê “piri ihoparau tohu no te tau” faaohipahia “no te faaô mai i te hoê mea e tupu i muri iho i roto i te tau” aore ra “no te faaô mai i te hoê ohipa e tupu a muri aˈe.” Ua tohu ïa o Iesu e e tupu te pororaa i te Basileia e o “te hopea” ihora i reira (‘i muri iho i te reira’ aore ‘a muri aˈe’). Teihea hopea?
11. Mea nafea to Iesu haamatararaa i te mau ohipa i taaihia i te haamouraa o Ierusalema?
11 Te itehia ra hoê tupuraa o te parau tohu a Iesu i roto i te mau ohipa i aratai tia ˈtu i te hopea o te faanahoraa ati Iuda. Ua tupu te mau tamaˈi, te mau aueueraa fenua, te mau oˈe, e vetahi atu mau mea, ta Iesu i tohu i roto i te hoê tau e toru ahuru matahiti. Haamata mai râ e te Mataio 24:15, Mareko 13:14, e Luka 21:20, te taio nei tatou i te mau ohipa o tei taai-papu-hia i te haamouraa fatata roa, i te taime a piri roa mai ai te hopea.—A tapao i te reni faataa-ê-raa otahi i roto i te tabula.
12. Mea nafea te mau nuu roma i te ôraa mai i roto i te tupuraa o te Mataio 24:15?
12 Ei pahonoraa i te hoê orureraa hau ati Iuda i te matahiti 66, ua haere maira te mau nuu Roma i raro aˈe i te faatereraa a Cestius Gallus e aro ia Ierusalema, ma te haaati i teie oire ta te mau ati Iuda i faariro ei oire moˈa. (Mataio 5:35) Noa ˈtu te mau patoiraa ati Iuda, ua tomo maira to Roma i roto i te oire. Mea na reira ïa to ratou haamataraa “i te tiaraa i te vahi moˈa ra,” ia au i te tohu a Iesu i roto i te Mataio 24:15 e te Mareko 13:14. Ua tupu ihora te hoê ohipa maere mau. Noa ˈtu e ua ati te oire ia ratou, ua hoˈi taue atura te nuu roma i muri. Ua taa oioi noa i te mau kerisetiano e tera te tupuraa o te parau tohu a Iesu, e i to te nuu hoˈiraa ˈtu, ua nehenehe atura ratou e horo mai Iudea ˈtu i nia i te mau mouˈa i te tahi aˈe pae i Ioridana. Te faaite ra te aamu e ua na reira mau ratou.
13. No te aha te mau kerisetiano i nehenehe ai e pee i te faaararaa a Iesu e horo?
13 Tera râ, mai te peu e ua faarue te nuu roma ia Ierusalema, eaha ïa te faufaa ia horo? Ua faaite te mau parau a Iesu e te haapapu ra te mau ohipa i tupu e ‘ua fatata ïa te pau o Ierusalema.’ (Luka 21:20) Oia mau, te pau. Ua tohu oia i ‘te hoê ati aitâ i tupu aˈenei mai te matamehai, e e ore roa hoi a muri atu.’ Tau toru matahiti e te afa i muri iho, i te matahiti 70, ua roo-mau-hia o Ierusalema i te “ati rahi” no ǒ mai i te mau nuu roma i raro aˈe i te tenerara Titus. (Mataio 24:21; Mareko 13:19) No te aha râ o Iesu e faataa ˈi i te reira mai te hoê ati rahi aˈe i tei tupu aˈenei e aore e tupu faahou a muri aˈe?
14. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e ua riro te mea i roohia i nia ia Ierusalema i te matahiti 70 ra ei “ati rahi” aitâ i tupu aˈenei, e e ore e tupu faahou?
14 Ua haamouhia o Ierusalema e to Babulonia i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e ua ite te oire i te mau aroraa riaria mau i to tatou nei senekele. Teie râ, ua riro te ohipa i tupu i te matahiti 70 ra, ei ati rahi otahi roa. I roto i te hoê tamaˈi fatata e pae avaˈe te maoro, ua pau te mau ati Iuda i te mau faehau a Titus. Ua haapohe ratou tau 1 100 000 taata e ua hopoi tîtî ratou fatata e 100 000 feia. Hau atu, ua vavahi to Roma ia Ierusalema. Ua haapapu te reira e ua mou roa te faanahoraa ati Iuda o te haamoriraa i fariihia na i mutaa iho o tei haamauhia i nia i te hiero. (Hebera 1:2) Oia mau, e tano roa ia faarirohia te mau ohipa i tupu i te matahiti 70 ra ei ‘ati aitâ i tupu aˈenei [i nia i taua oire, nunaa, e faanahoraa ra] mai te haamataraa o te ao nei, e e ore roa hoi e tupu faahou.’—Mataio 24:21.d
Mai tei tohuhia mai, e rave rahi â mau mea e tupu i muri iho
15. (a) Ua tohu o Iesu i teihea mau ohipa e tupu i muri aˈe i te ati e roohia i nia ia Ierusalema? (b) Ia au i te Mataio 24:23-28, eaha ta tatou e nehenehe e faaoti no nia i te tupuraa o te parau tohu a Iesu?
15 Aita râ o Iesu i taotia i ta ˈna tohu i nia i te ati i tupu i te senekele matamua ra. Te faaite ra te Bibilia e e rave rahi â mau mea e tupu i muri iho i taua ati ra, mai te faaitehia ra e te parau ra toʹte, aore ra “i reira,” i roto i te Mataio 24:23 e Mareko 13:21. Eaha te mea e tupu i roto i te tau i muri iho i te matahiti 70? I muri aˈe i te ati i tupu i nia i te faanahoraa ati Iuda, e rave rahi mau Mesia haavare e mau peropheta haavare o te tia mai. (A faaau te Mareko 13:6 e te 13:21-23.) Te haapapu ra te aamu e ua tia mai teie mau huru taata i te roaraa o te mau senekele mai te haamouraahia mai â o Ierusalema i te matahiti 70 ra, aita râ ratou i haavare i te feia e hiˈoraa pae varua papu to ratou e o te tiai ra i ‘te vairaa mai’ o te Mesia. (Mataio 24:27, 28) Noa ˈtu râ, ua riro teie mau ohipa i tupu i muri aˈe i te ati rahi o te matahiti 70, ei haapapuraa e te hiˈo atea ra Iesu i muri aˈe i taua ati ra, o tei riro noa hoi ei tupuraa matamua.
16. Te apiti ra o Luka 21:24 i teihea tuhaa i te parau tohu a Iesu, e eaha to ˈna faufaa?
16 Ia faaau tatou i te Mataio 24:15-28 e te Mareko 13:14-23 i te Luka 21:20-24, e ite tatou i te piti o te haapapuraa e aita te tohu a Iesu i faaea noa i nia i te haamouraa o Ierusalema. A haamanaˈo e o Luka anaˈe o tei faahiti i te mau maˈi pee. Oia atoa, o ˈna anaˈe o tei faaoti i teie tuhaa e te mau parau a Iesu: “E taataahihia Ierusalema e te Etene, e ia hope noa ˈtu to te Etene anotau.”e (Luka 21:24) Ua tatara to Babulonia i te arii hopea a te mau ati Iuda i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e i muri aˈe i te reira, ua taataahihia o Ierusalema, e tia ra no te Basileia o te Atua. (Te mau arii 2, 25:1-26; Paraleipomeno 1, 29:23; Ezekiela 21:25-27) I roto i te Luka 21:24, ua faaite o Iesu e e vai noa mai taua huru tupuraa ra e tae roa ˈtu i te tau e haamau faahou ai te Atua i te hoê Basileia.
17. Eaha te toru o te haapapuraa e faaite ra e e tupu â te parau tohu a Iesu i te tau atea a muri aˈe?
17 Teie te toru o te haapapuraa e te faahiti atoa ra o Iesu i te hoê tupuraa no a muri aˈe: Ia au i te mau Papai, e tia i te Mesia ia pohe e ia faatia-faahou-hia mai, e i muri iho, e parahi oia i te rima atau o te Atua e tae roa i te taime e tono ai te Metua ia ˈna ei arii. (Salamo 110:1, 2) Ua faahiti Iesu i to ˈna parahiraa i te rima atau o to ˈna Metua. (Mareko 14:62) Ua haapapu te aposetolo Paulo e te parahi ra o Iesu tei faatiahia mai i te rima atau o Iehova a tiai noa ˈtu ai i te taime ia riro oia ei Arii e ei Mauhaa na te Atua.—Roma 8:34; Kolosa 3:1; Hebera 10:12, 13.
18, 19. Eaha te taairaa o te Apokalupo 6:2-8 e te parau tohu tuea a te mau Evanelia?
18 No te maha e te haapapuraa hopea e e tupu te parau tohu a Iesu no nia i te hopea o te faanahoraa o te mau mea i muri aˈe roa i te senekele matamua, e nehenehe tatou e rave mai i te Apokalupo pene 6. Ma te papai e mau ahuru matahiti i muri aˈe i te matahiti 70, ua faataa te aposetolo Ioane i te hoê hohoˈa puai o te mau taata itoito na nia i te mau puaahorofenua. (Apokalupo 6:2-8) Te faataa ra teie hohoˈa parau tohu no nia i “te mahana o te Fatu”—te tau o to ˈna vairaa mai—i to tatou nei senekele e 20 ei tau e tupu ai te tamaˈi rahi (irava 4), te mau oˈe na te mau vahi atoa (mau irava 5 e te 6), e ‘te ati pohe’ (irava 8). Oia mau te tuea ra te reira e te mea ta Iesu i parau i roto i te mau Evanelia e te haapapu ra e e ite ta ˈna parau tohu i te hoê tupuraa rahi atu â i teie ‘mahana o te Fatu.’—Apokalupo 1:10.
19 Te farii nei te feia i faaarahia e ua itehia te tupuraa o te tapao e rave rau tuhaa i tohuhia mai i roto i te Mataio 24:7-14 e te Apokalupo 6:2-8 mai te tamaˈi matamua o te ao i te matahiti 1914 ra. Ua faaite haere te mau Ite no Iehova na te ao nei e te ite ra te parau tohu a Iesu i teie nei i te pitiraa o to ˈna tupuraa rahi aˈe, mai tei haapapuhia na roto i te mau tamaˈi uˈana, te mau aueueraa fenua vavahi, te mau oˈe riaria, e te mau maˈi tei parare roa. I nia i teie tuhaa hopea, ua parau te vea U.S.News & World Report (27 no tiurai 1992) e: “Te taitai nei te maˈi SIDA . . . i te mau mirioni taata i te pohe e e fatata roa e riro mai oia ei maˈi haapohe e te riaria roa ˈˈe i roto i te aamu. Ua haapohe te Maˈi pee Ereere i tau 25 mirioni taata i te senekele 14 ra. Ia naeahia râ te matahiti 2000, e 30 mirioni tae atu i te 110 mirioni taata o te roohia i te tirotiro HIV, na ˈna e faatupu i te SIDA, e tau 12 mirioni hoi i teie mahana. I te mea e aita e ravea rapaauraa, e mea papu e e pohe pauroa ratou.”
20. Eaha te tupuraa matamua o te Mataio 24:4-22, tera râ, eaha te tahi atu tupuraa papu maitai?
20 Eaha ïa ta tatou e faaoti no nia i te pahonoraa a Iesu i te aniraa a te mau aposetolo? Ua faaite papu ta ˈna parau tohu i te mau ohipa e aratai atu e o te amui atoa mai i te haamouraa o Ierusalema, e ua faahiti oia vetahi mau mea e tupu i muri iho i te matahiti 70. E ite râ te rahiraa o teie mau mea i te piti o te tupuraa rahi aˈe a muri aˈe, e hope atu ai na roto i te hoê ati rahi o te haamou i teie faanahoraa o te mau mea ino. Oia hoi te auraa e ua tupu te tohu a Iesu i roto i te Mataio 24:4-22, e te mau faatiaraa tuea i roto i te Mareko e te Luka, mai te matahiti 33 mai â e tae atu i te ati o te matahiti 70. Teie râ, e ite taua noâ mau irava ra i te piti o te tupuraa, maoti te hoê ati rahi roa ˈtu â i te tau a muri aˈe. Tei ia tatou nei taua tupuraa rahi ra; te ite nei tatou i te reira i te mau mahana atoa.f
E aratai tia ˈtu i te aha?
21, 22. Ihea tatou e ite ai i te haapapuraa parau tohu e e tupu â te mau ohipa ê atu a muri aˈe?
21 Aita o Iesu i faaoti i ta ˈna parau tohu ma te faahiti i te mau peropheta haavare o te rave i te mau tapao haavare i roto i te tau maoro hou ‘e hope ai te tau faataahia o te mau nunaa.’ (Luka 21:24; Mataio 24:23-26; Mareko 13:21-23) Ua faahiti faahou râ oia i te tahi atu mau ohipa maere e tupu, e mau ohipa e itehia e ati noa ˈˈe te fenua nei. E taaihia te reira e te haerea mai o te Tamaiti a te taata ma te mana e te hanahana. Te faataa ra te Mareko 13:24-27 i te parau o ta ˈna i tohu i muri iho:
22 “Ia tae râ i taua anotau ra, i muri aˈe i taua [ati] ra, e haapourihia ˈi te mahana, e e ore hoi te marama e anaana mai: e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi ra, e te mau mea mana o te raˈi ra, e ueuehia ïa. Ei reira ratou e ite ai i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na roto i te ata, ma te mana rahi e te hanahana. Ei reira oia e tono ai i tana ra mau melahi, e haaputu mai i to ˈna ra feia i maitihia, no na apoo mataˈi e maha ra, no te hopea mai o te raˈi e te fenua ra.”
23. No te aha tatou e manaˈo ai e e tupu te Mataio 24:29-31 i muri roa ˈˈe i te senekele matamua?
23 Aita te Tamaiti a te taata, oia hoi o Iesu Mesia tei faatiahia mai, i haere mai maoti teie huru faahiahia mau i muri noa ˈˈe i te haamouraahia te faanahoraa ati Iuda i te matahiti 70 ra. Papu maitai, aita te mau opu atoa o te fenua nei i farii ia ˈna, mai ta te Mataio 24:30 e tapao ra, e aita atoa te mau melahi o te raˈi i haaputuputu i reira i te taatoaraa o te mau kerisetiano faatavaihia i nia i te fenua atoa nei. No reira, afea teie tuhaa ê atu o te parau tohu maere mau a Iesu e tupu ai? Te tupu ra anei na roto i te mau ohipa e itehia ra i teie nei, aore ra, te horoa maira anei i te maramarama no ǒ mai i te Atua ra no nia i te mau mea o te fatata roa i te tupu? Te hinaaro mau ra tatou e ite, inaha te faahiti ra o Luka i te faaararaa a Iesu: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”—Luka 21:28.
[Nota i raro i te api]
a Te vai ra te mau tuhaa o teie mau pene i te mau api 14 e 15; ua tapaohia te mau vaehaa tuea e te mau reni faataa-ê-raa.
b No te mau faahitiraa i te pae aamu no nia i teie mau tupuraa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no me 1970, mau api 298-300, vea farani.
c Te faahitihia ra te parau Toʹte hau atu i te 80 taime i roto i te Mataio (9 taime i roto i te pene 24) e 15 taime i roto i te buka a Luka. E ono noa taime to Mareko faaohiparaa i te parau toʹte, e maha râ no nia ïa i “te tapao.”
d Ua faataa te papai buka Beretane ra o Matthew Henry e: “E mea riaria te haamouraahia o Ierusalema na to Kaladaio, tera râ, ua hau atu teie i te riaria i taua haamouraa ra. Ua haamǎtaˈu oia i te hoê haapoheraa rahi o te taatoaraa . . . o te mau ati Iuda.”
e E rave rahi o te ite ra i te hoê tauiraa i roto i te faatiaraa a Luka i muri aˈe i te Luka 21:24. Te faaite ra te taata ite ra o Leon Morris e: “Te faataa râ o Iesu i te parau no te tau o te mau Etene. . . . Ia au i te manaˈo o te rahiraa o te feia tuatapapa, te hutihia ra te ara-maite-raa i teie nei i nia i te haerea mai o te Tamaiti a te taata.” Te papai ra te taata ite ra o R. Ginns e: “Te haerea mai o te Tamaiti a te taata—(Mt 24:29-31; Mk 13:24-27). Te faataa maira te faahitiraahia te ‘tau o te mau Etene’ i te hoê omuaraa parau i teie upoo parau; te mahemo ra te hiˈoraa [a Luka] i teie nei i te haamouraa o Ierusalema e tae roa i te tau a muri aˈe.”
f Te papai ra te taata ite ra o Walter L. Liefeld e: “E nehenehe e parauhia e e piti tuhaa to roto i te mau tohu a Iesu: (1) te mau ohipa i tupu i te matahiti 70 i nia i te hiero e (2) te mau ohipa e tupu a muri aˈe, tei faataahia ma te mau parau riaria roa ˈtu â.” Te na ô ra te faataaraa piahia e J. R. Dummelow e: “E rave rahi o te mau fifi papu roa ˈˈe o teie oreroraa rahi o te moe roa ia papu-anaˈe-hia e te faahiti ra to tatou Fatu i ǒ nei eiaha noa hoê tupuraa, e piti râ, e ua riro te tupuraa matamua ei hohoˈa no te piti o te tupuraa. . . . Te tuu ra [o Luka] 21:24 iho â râ, o te faahiti ra i ‘te tau o te mau Etene,’ . . . i te hoê area tau haapapu-ore-hia i rotopu i te toparaa o Ierusalema e te hopea o teie nei ao.”
◻ Ua ite te pahonoraa a Iesu i te uiraa i te Mataio 24:3 i teihea tupuraa o tei aratai tia ˈtu i te matahiti 70?
◻ Mea nafea te faaohiparaahia te parau toʹte ia tauturu ia tatou ia taa i te parau tohu a Iesu?
◻ Ua tupu te hoê “ati rahi” o tei ore i tupu aˈenei na mua ˈtu i te senekele matamua ra, i roto i teihea auraa?
◻ Te faahiti ra o Luka i teihea nau tuhaa e piti otahi roa o te parau tohu a Iesu o ta tatou e ite ra i teie mahana?
◻ Eaha te mau haapapuraa e faaite ra e e itehia te pitiraa o te tupuraa rahi atu â o te parau tohu i roto i te Mataio 24:4-22?
[Uiraa haapiiraa]
[Tapura i te api 14, 15]
4 “Ua parau atura Iesu ia ratou, na ô atura, E ara ia outou ia ore roa outou ia vare i te taata. 5 E rave rahi hoi te haere mai ma to ˈu nei iˈoa, e te na ôraa mai, O vau te Mesia, e e rave rahi hoi te vare. 6 E e faaroo outou i te parau tamaˈi, e te aueue roo tamaˈi, e ara râ eiaha outou e mǎtaˈu; ia tupu hoi taua mau mea ra e tia ˈi; aita râ e fatata te hopea i reira.
7 “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi. 8 E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe.
9 “[Ei reira] e pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa. 10 E rave rahi te taiva i reira, e haavare hoi te tahi i te tahi, e riri hoi ratou ratou iho. 11 E tupu hoi te peropheta haavare e rave rahi, e rave rahi te haavarehia e ratou. 12 E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro. 13 Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora. 14 E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.
------------------------------------------------------------------
15 “E teie nei, ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra, i faaite-atea-hia mai e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi moˈa ra, (e tei taio ra a haapao!) 16 E te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira; 17 eiaha tei nia iho i te fare e pou i raro a rave ai i te taoˈa i roto i to ˈna fare; 18 eiaha hoi tei roto i te aua ra e hoˈi e rave i to ˈna ahu. 19 Atae hoi te mau vahine hapû e tei faaote i te tamarii i te reira anotau! 20 E pure hoi outou ia ore to outou hororaa ia riro i te vero, e ia ore atoa i te sabati: 21 e ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu. 22 Ahiri hoi e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora; e haapotohia ra taua tau ra, no te feia maitihia ra.
------------------------------------------------------------------
23 “E [i reira] ia parau mai te taata ia outou, Inaha! teie te Mesia, e, inaha, tera, eiaha e faaroo atu. 24 E Mesia haavare hoi te tia mai i nia, e te peropheta haavare, e ua rave i te tapao e te semeio rahi, e tae noa ˈtu te vare i te feia maitihia ra, ahiri i tia. 25 Inaha, ua faaite atea ˈtu vau ia outou. 26 E ia parau mai te taata ia outou e, Inaha oia tei te medebara ra, eiaha e haere; inaha tei roto i te piha, eiaha e faaroo. 27 E au hoi te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei i te uira e anapa i te hitia o te râ, e anaana noa ˈtura i te tooa o te râ ra. 28 Ei te vairaa hoi o te tino ra e haaputuputu ai te mau aeto.
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
29 “E i muri [noa] iho â i [te ati o taua mau mahana ra], e haapourihia te mahana, e ore hoi te marama e anaana mai, e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi, e e pau hoi te mana o te raˈi i te ueuehia: 30 ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra; ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai, ia hiˈo ratou i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata o te raˈi ra, ma te mana e te hanahana rahi. 31 E na ˈna e tono i ta ˈna ra mau melahi ma te pu oto rahi ra, e na ratou e haaputu i to ˈna feia i maitihia ra no na apoo mataˈi e maha ra, mai te tahi pae raˈi e tae noa ˈtu i te tahi pae raˈi.”
5 “Ua parau atura Iesu ia ratou, na ô atura, E ara hoi ia outou o te haavarehia e te taata: 6 e rave rahi hoi o te haere mai ma to ˈu nei iˈoa, e te na ôraa mai e, O vau te Mesia, e rave rahi hoi te vare. 7 E ia faaroo outou i te parau tamaˈi ra e te aueue roo tamaˈi, eiaha e aehuehu, ia tupu hoi te reira e tia ˈi, aita râ i fatata te hopea i reira.
8 “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e e aueue te fenua, i tera vahi, i tera vahi, e te oˈe, e te tiarepu: o te matamehai ïa o te ati.
9 “E ara râ ia outou iho; e tuu hoi ratou ia outou i mua i te mau sunederi ra, e e papaihia outou i roto i te mau sunago ra; e no ˈu nei e arataihia ˈi outou i mua i te aro o te mau tavana e te hui arii, ei ite no ratou. 10 E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia i te mau fenua atoa nei. 11 E ia aratai ratou ia outou e pûpû atu i te feia haava ra, eiaha e ahoaho atea noa, eiaha hoi e na mua i te imi i te parau ia parau, e te faaitehia mai râ ia outou i reira ra te parau; e ore hoi o outou tei parau, o te [varua moˈa] râ. 12 E pûpû hoi te tuaana i te teina ia pohe, e te metua i te tamaiti; e tia mai hoi te tamarii e rave i ratou mau metua ia pohe. 13 E e ririhia mai outou e te taata atoa i to ˈu nei iˈoa; o te mau maite râ e tae noa ˈtu i te hopea ra, o te ora ïa.
------------------------------------------------------------------
14 “Ia hiˈo râ outou i taua mea riaria faaano ra, i parauhia ra e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi au ore ra, (e tei taio ra a haapao!) te feia i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira: 15 e to nia iho i te fare eiaha oia e pou na roto i te fare, eiaha atoa e tomo i roto a hopoi ai i te tahi taoˈa i rapae i taua fare no ˈna ra: 16 e te taata i roto i te aua ra, eiaha atoa e hoˈi mai a rave ai i to ˈna ahu. 17 Area te mau vahine hapu e te faaote te tamarii i te reira anotau, atae hoi ratou! 18 E tena na, e pure outou ia ore to outou mehoraa ia riro i te tau vero ra. 19 E [ati] rahi hoi to te reira mau mahana, aore â ïa pohe mai te matamua mai â i te mau mea atoa ta te Atua i hamani ra, e e ore â hoi e au te tahi pohe a muri atu. 20 Ahiri te Fatu i haapao ia maoro atu â taua tau ra, e ore roa te hoê taata e ora, no te feia i maitihia râ ta ˈna i maiti ra, i haapotohia ˈi e ana taua anotau ra.
------------------------------------------------------------------
21 “E ia parau mai te taata ia outou i reira, Inaha, teie te Mesia, e, inaha, tera, eiaha e faaroo atu: 22 e tupu hoi te Mesia haavare e te peropheta haavare, a tuu mai ai i te tapao e te piri, e ia vare atoa ˈtu te feia i maitihia ra, ahiri e vare. 23 E tena na, e ara ia outou; inaha, ua faaite atea ˈtu hoi au ia outou i teie atoa nei mau mea.
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
24 “Ia tae râ i taua anotau ra, i muri aˈe i taua [ati] ra, e haapourihia ˈi te mahana, e e ore hoi te marama e anaana mai: 25 e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi ra, e te mau mea mana o te raˈi ra, e ueuehia ïa. 26 Ei reira ratou e ite ai i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na roto i te ata, ma te mana rahi e te hanahana. 27 Ei reira oia e tono ai i ta ˈna ra mau melahi, e haaputu mai i to ˈna ra feia i maitihia, no na apoo mataˈi e maha ra, no te hopea mai o te raˈi e te fenua ra.”
8 “Ua parau atura oia, E ara, eiaha outou ia vare; e rave rahi hoi te haere mai ma to ˈu nei iˈoa, i te na ô-anaˈe-raa e, O vau te Mesia: e teie iho taua tau ra: e teie nei, eiaha outou e pee atu ia ratou. 9 E ia faaroo outou i te roo tamaˈi e te aueue, eiaha e mǎtaˈu: e na mua hoi te reira i te tupu e tia ˈi; aita râ e fatata te hopea i reira.
10 “[I reira] ua parau atura oia ia ratou, E tia mai te tahi fenua e aro i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro e te tahi basileia: 11 e te aueue rahi i te fenua i tera vahi, i tera vahi, i te oˈe hoi, e te maˈi rahi, e te mea mehameha e te semeio rahi i te itearaa i nia i te raˈi.
12 “O outou na râ te haruhia mai na, e e hamani-ino-hia, i te tuuraa ˈtu ia outou i te mau sunago ra, e i roto i te tapearaa, e e aratohia i mua i te aro o te hui arii, e te mau tavana, no to ˈu nei iˈoa. 13 E e riro te reira ei faaiteraa parau na outou. 14 E tena na, e opua maite outou, e eiaha roa e na mua i te imi i te parau ei parauraa ˈtu. 15 Na ˈu hoi e horoa ˈtu i te parau na outou e te paari, eita roa e tia i to outou mau enemi atoa ia faaore mai e ia patoi mai. 16 E haavarehia ra outou e to outou mau metua, e te mau taeae, e to outou iho fetii, e to outou mau taua iho; e e pohe te tahi pae o outou na ia ratou. 17 E e vahiahia mai outou e te taata atoa i to ˈu nei iˈoa. 18 Eita roa râ te hoê io rouru o to outou na upoo e moe. 19 E ora râ outou i te mau tamau maite.
------------------------------------------------------------------
20 “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou [i reira]. 21 Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire. 22 E anotau tahooraa hoi te reira, e hope ai te mau parau i papaihia ra i te faatupuhia. 23 E ati râ to te mau vahine hapu, e tei faaote i te tamarii i te reira tau: e ati rahi hoi to te fenua nei i reira, e te pohe rahi i nia iho i teie nei feia. 24 E pohe ratou i te ˈoˈe, e e aratai-tîtî-hia i te mau fenua atoa;
------------------------------------------------------------------
e e taataahihia Ierusalema e te Etene, e ia hope noa ˈtu to te Etene anotau.
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
25 “E e piri to roto i te mahana i reira, e to roto i te marama, e to roto i te mau fetia; e e ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho; e te miti e te are i te harururaa; 26 e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei; e pau hoi te mau mea o te raˈi ra i te ueuehia; 27 Ei reira ratou e ite ai i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata ma te mana e te hanahana rahi. 28 E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”
[Hohoˈa i te api 10]
Te ati i tupu i te matahiti 70 ra, o te ati rahi roa ˈˈe ïa tei roohia i nia ia Ierusalema e te faanahoraa ati Iuda