VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/2 api 22-25
  • A faaatea ê mai ia haamǎtaˈuhia outou i te ati

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faaatea ê mai ia haamǎtaˈuhia outou i te ati
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê taata o tei tapiri atu i te ati
  • A faaatea ê i te ati
  • Te oraraa mai e te faaea-atea-raa i te ati
  • A haamanaˈo i te vahine a Lota
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • A faaineine ia outou no te faaoraraa e no te tomoraa ˈtu i roto i te hoê ao apî
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • A tauturu i te Kerisetiano e hepohepo ra
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • E ere na Iehova te hape
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/2 api 22-25

A faaatea ê mai ia haamǎtaˈuhia outou i te ati

O TE mau ihitai paha te feia ara roa ˈˈe i te ati. E tia ia ratou ia vai ara noa i te mau tauiraa atoa o te huru o te mahana, te nanuraa miti, e te piriraa to ratou pahi i te fenua. Ia turai anaˈe te miti e te mataˈi i te pahi i nia i te fenua, mea ohipa rahi ïa e mea atâta atoa no te mau ihitai.

I roto i teie mau huru tupuraa—tei parauhia mataˈi puhipuhi pae fenua—e faaatea roa mai te ihitai i te pahi i te fenua, mai te peu iho â râ e o te mau iˈe anaˈe te faatere ra i te pahi. Te faataa ra te hoê buka horo pahi e ‘ia mau oe i roto i te mataˈi e puhipuhi i te pae fenua, tera paha te ati ino roa ˈˈe’ e roohia i te hoê ihitai. Eaha ïa te ravea? ‘Eiaha e vaiiho i to oe pahi ia topa i roto i teie huru tupuraa.’ Te ravea maitai roa ˈˈe no te ape i te iri i nia i te vahi one aore ra te ǎau, o te faaea-atea-raa ïa i te ati.

E tia i te mau kerisetiano ia ara i te mau ati o te nehenehe e faairi i to ratou faaroo. (Timoteo 1, 1:19) I teie mahana, aita roa ˈtu te mau huru tupuraa e tauturu ra ia tatou ia tapea i te hoê aveia papu. Mai te hoê pahi o te nehenehe to ˈna tere e faahapehia e te mataˈi e te miti rahi, e riro atoa to tatou oraraa e hape i te aveia no te umeraa tamau o to tatou tino tia ore e te taueueraa tuutuu ore o te huru feruriraa o teie nei ao—tei faaauhia te puai i to te hoê vero ra.

Te hoê taata o tei tapiri atu i te ati

Auê te ohie e ia topa ma te haapao ore i roto i te mau pape atâta i te pae varua!

A rave na i te hiˈoraa o tei tupu i pihai iho i te pape haaatihia e te fenua, te Miti Pohe. O te hiˈoraa ïa o Lota. Ua hopoi mai ta ˈna faaotiraa e ora i Sodoma e rave rahi mau fifi e te oto atoa. I muri aˈe i te hoê peapea i tupu i rotopu i ta raua mau tiai nǎnǎ, ua faaau aˈera o Aberahama e o Lota e faataa ê i to raua vahi faaearaa. Te na ôhia ra e ua maiti o Lota i te Mataeinaa no Ioridana e ua haamau oia i ta ˈna puhaparaa i rotopu i te mau oire o taua Mataeinaa ra. I muri aˈe, opua ˈtura oia e faaea i Sodoma, noa ˈtu e ua faufau roa oia i te huru oraraa o te feia no Sodoma.—Genese 13:5-13; Petero 2, 2:8.

No te aha o Lota i tamau noa ˈi i te ora i roto i te hoê oire matauhia no ta ˈna mau peu faufau o tei faariri roa ia Iehova e ua tae roa te mau taata e ora ra na reira i te faatae i te auê rahi? E oire ruperupe o Sodoma, e ua fanaˈo mau â te vahine a Lota i te mau taoˈa materia o te oraraa i roto i te oire. (Ezekiela 16:49, 50) Peneiaˈe ua umehia te manaˈo o Lota i te faanavairaa faufaa puai o Sodoma. Noa ˈtu eaha te tumu ratou i faaea ˈi i reira, e tia hoi ia ˈna ia faarue oioi aˈe i ta ˈna i rave. Na nia noa i te onoonoraa a te mau melahi a Iehova to te utuafare o Lota faarueraa i te vahi atâta.

Te na ô ra te faatiaraa a te Genese e: “E tei te feraoraoraa ra, ua parau onoono maira na melahi ia Lota, na ô maira, A tia i nia, a aratai i to vahine e na tamahine toopiti na oe i itea i o nei, o te pohe atoa hoi oe i te poheraa o teie nei oire.” Noa ˈturâ teie faaitoitoraa e haavitiviti, ua “faatautau noa” o Lota. “Ua haru maira” na melahi “i tana rima, e te rima o ta ˈna vahine, e tona tamahine na ˈna ra . . . ua aratai raua ia ˈna i rapae au mai i taua oire ra, tuu atura.”—Genese 19:15, 16.

I rapae au i te oire, ua horoa ˈtura te mau melahi i te tahi mau faaueraa hopea i te utuafare o Lota: “Ia peepee ia ora oe; eiaha e hiˈo i muri eiaha roa e faaea i teie atoa vahi atea, e haapuora ˈtu oe i nia i te mouˈa, oi pau atoa hoi oe.” (Genese 19:17) I reirâ, ua ani atura o Lota e ia faatiahia oia ia haere i te oire tapiri no Zoara maoti i te faarue roa i te fenua. (Genese 19:18-22) Oia mau, ua haamarirau o Lota i te faaatea roa i te ati.

I nia i te eˈa haere tia ˈtu i Zoara, ua hiˈo atura te vahine a Lota i muri i Sodoma, e au ra e te manaˈonaˈo noa râ oia i te mau mea o ta ˈna i vaiiho i muri. No to ˈna faaroo ore i te mau faaueraa a te mau melahi, ua pohe oia. Ua ora mai o Lota—e taata parau-tia—i te haamouraahia te oire, na muri i ta ˈna e piti tamahine. Tera râ, auê ïa hoo teimaha o ta ˈna i aufau no to ˈna maitiraa i te ora i pihai iho i te ati!—Genese 19:18-26; Petero 2, 2:7.

A faaatea ê i te ati

Te faaite ra te ohipa peapea i farereihia e Lota i te mea e nehenehe e tupu mai te peu e e tapiri roa ˈtu tatou aore ra e faataere tatou i roto i te hoê vahi atâta. E haapii mai te paari e, mai te mau ihitai aravihi, eiaha roa ˈtu tatou ia vaiiho ia tatou ia topa i roto i teie huru tupuraa. Eaha vetahi mau vaehaa atâta te tia ia tatou ia faaatea ê mai? Ua haere ê vetahi mau kerisetiano na roto i te faaô-rahi-roa-raa ia ratou i roto i te mau ohipa tapihooraa, na roto i te faatupuraa i te mau faahoaraa piri roa e te mau apiti rave ohipa no teie nei ao, aore ra na roto i te hereraa ˈtu i te hoê tane aore ra te hoê vahine aita to ˈna e tiamâraa no te faaipoipo.

Te haerea paari, i roto i te huru tupuraa tataitahi, o te faaatea-ê-raa mai ïa i te ati. Ei hiˈoraa, te ara ra anei tatou i te mau ati pae varua o te hoê ohipa parauhia e e manuïa papu i te pae tapihooraa? Ua faaô roa vetahi mau taeae ia ratou i roto i te mau opuaraa tapihooraa o tei faaino i to ratou utuafare, to ratou oraora-maitai-raa, e ta ratou mau hopoia teotaratia. I te tahi mau taime, te faahemaraa, o te oraraa ona aˈe ïa ta te moni e nehenehe e hopoi mai. I te tahi atu taime, o te hinaaro ïa e tamata i to ratou aravihi ei taata tapihoo. E riro vetahi i te parau e te manaˈo e turai ra ia ratou, o te horoaraa ïa i te ohipa na te tahi atu mau taeae aore ra te neheneheraa e faarahi i te ô no te ohipa na te ao nei. Peneiaˈe te manaˈo ra ratou e ia tere maitai anaˈe ta ratou ohipa tapihooraa, e rahi atu to ratou taime no te turu i te mau faufaa o te Basileia.

Eaha vetahi o te mau marei? E nehenehe te huru papu ore o te faanavairaa faufaa e te mau ‘tupuraa manaˈo-ore-hia’ e faatopatari i te ohipa tapihooraa maitai roa ˈˈe i faanahohia. (Koheleta 9:11) E nehenehe te tutavaraa no te aufau i te tarahu teimaha e faataiâ e e turai ia tuu i te mau ohipa pae varua i te hiti. E ia manuïa anaˈe te ohipa tapihooraa, e hau atu te taime e te itoito i te pae feruriraa e pau, e e titauhia ia amuimui rahi atu e te feia no teie nei ao.

Te farerei ra te hoê matahiapo kerisetiano no Paniora i te mau fifi rahi i te pae moni i to te hoê taiete paruru faaauraa mai ia ˈna i te hoê ohipa o tei faaamuamu ia ˈna. Noa ˈtu e e mea rahi te moni o ta ˈna e noaa mai ei taata paruru o ˈna iho to ˈna fatu ohipa, aita oia i farii i teie ohipa. “E ere i te mea ohie ia rave i teie faaotiraa, tera râ, te oaoa nei au i te mea e aita vau i farii,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “A tahi, aita vau i hinaaro e ia noaa mai te moni—noa ˈtu na roto i te tahi ravea ê—maoti te feia o ta ˈu i matau i te pae teotaratia. E noa ˈtu e mea au roa na ˈu te manaˈo e o vau iho ta ˈu paoti ohipa, e tia ia ˈu ia ratere rahi e ia faaea maoro i te ohipa. Te auraa ra, e iti mai ïa te pae no to ˈu utuafare e te amuiraa. Hau atu, te tiaturi nei au e ahiri e ua farii au i taua ohipa ra, eita ta ˈu e nehenehe faahou e faatere i to ˈu oraraa.”

Eita e tia i te hoê kerisetiano ia ore oia e faatere faahou i to ˈna oraraa. Ua faaite o Iesu i te mau faahopearaa peapea mau o teie haerea na roto i te faatiaraa i te parabole o te hoê taata o tei haaputu noa i te faufaa no te faaea i te rave i te ohipa e no te haamâha ia ˈna iho. Tera râ, i te po iho a faaoti ai oia e ua navai te moni o ta ˈna i haaputu, ua pohe oia. “O te huru ïa o te taata i haaputu i te taoˈa na ˈna iho, e aita i rahi ta ˈna taoˈa i te Atua ra,” o ta Iesu ïa i faaara.—Luka 12:16-21; a faaau e te Iakobo 4:13-17.

E tia atoa ia tatou ia ara i te amuimui rahi atu e te feia no teie nei ao. Peneiaˈe e te hoê taata tapiri, te hoê hoa haere haapiiraa, te hoê hoa rave ohipa, aore ra te hoê apiti taiete. E parau paha tatou e, ‘Mea faatura na ˈna te mau Ite, e oraraa maitai to ˈna, e te paraparau nei mâua no nia i te parau mau i te tahi mau taime.’ Teie râ, te haapapu ra te ohipa i roohia i te tahi pae e i muri aˈe, e riro tatou i te manaˈo e mea au aˈe na tatou teie mau taata no teie nei ao i to tatou iho taeae aore ra tuahine i te pae varua. Eaha vetahi mau atâtaraa o teie huru faahoaraa?

E haamata paha tatou i te faaiti i te ru o te tau o ta tatou e ora nei aore ra e anaanatae rahi roa i te mau taoˈa materia maoti hoi i te mau taoˈa pae varua. Peneiaˈe, no to tatou mǎtaˈu e ia au-ore-hia mai tatou e to tatou hoa no teie nei ao, e hinaaro tatou e ia fariihia mai tatou e teie nei ao. (A faaau e te Petero 1, 4:3-7.) I to ˈna aˈe pae, mea au aˈe na te papai salamo ra o Davida, ia amuimui atu e te feia o tei here ia Iehova. “E faaite au i to iˈoa i to ˈu ra mau taeae; ei rotopu i te amuiraa ra e haamaitai atu ai au ia oe,” o ta ˈna ïa i papai. (Salamo 22:22) E paruruhia tatou mai te peu e e pee tatou i te hiˈoraa o Davida, ma te imi i te faahoa ˈtu i te feia o te faaitoito ia tatou i te pae varua.

Te tahi atu haerea atâta, o te haafatata-roa-raa ˈtu ïa i te hoê tane aore ra te hoê vahine aita to ˈna e tiamâraa no te faaipoipo. E tupu mai paha te ati ia umehia te tahi e te hoê tane aore ra te hoê vahine mea au roa o ˈna, e mea anaanatae ta ˈna mau paraparauraa, e hoê â to raua manaˈo aore ra ta raua huru arearea. E oaoa roa oia i to raua amuimuiraa, ma te manaˈo e, ‘Ua ite au i te otia. E hoa noa mâua.’ Noa ˈtu râ, ia tupu anaˈe te here, e ere i te mea ohie ia haavî.

Mea au roa na Maria, e tuahine apî faaipoipohia, i te amuimui atu e o Mika.a E taeae maitai roa oia tera râ e mea fifi roa no ˈna ia faahoa ˈtu i te taata. Hoê â to raua huru, e mea ohie roa na raua ia parau hauti. Ua teoteo roa o Maria i te manaˈoraa e te hinaaro ra te hoê taeae taa noa e faaite mai i to ˈna mau manaˈo omoe. Aita i maoro, ua riro maira te hoê faahoaraa hapa ore i te omuaraa ra ei here hohonu i rotopu ia raua. Ua farerei rahi noa ˈtura raua e i te pae hopea, ua faaturi atura raua. “Ahiri e ua ite au i te atâtaraa i te haamataraa,” o ta Maria ïa e oto ra. “Ia tupu anaˈe te auhoaraa, e mea ohie roa ïa ia topa hohonu atu â.”

Eiaha roa ˈtu ia moehia ia tatou teie faaararaa a te Bibilia: “E haavare rahi to te [mafatu] i te mau mea atoa nei, e ua ino roa; o vai te ite?” (Ieremia 17:9) E nehenehe to tatou mafatu haavare, mai te are o te turai i te pahi i nia i te ǎau, e aratai ia tatou i roto i te hoê taairaa o te here atâta roa. Eaha te ravea? Mai te peu e aita to outou tiamâraa no te faaipoipo, a tutava no te faaatea ê mai i te pae no te here i te hoê tane aore ra te hoê vahine mea au roa na outou.—Maseli 10:23.

Te oraraa mai e te faaea-atea-raa i te ati

Eaha ïa mai te peu e tei roto ê na tatou i te ati i te pae varua? Ia turai-anaˈe-hia te mau ihitai i nia i te ǎau e te mataˈi e te are, e tutava ratou i te aratai i to ratou pahi i tua, aore ra ia faataui i te aveia, e tae roa ia naeahia ia ratou te mau pape maitatai aˈe. Oia atoa, e tia ia tatou ia aro no te faaora mai ia tatou. Na roto i te peeraa i te mau aˈoraa a te mau Papai, te pure-hohonu-raa ia noaa mai te tauturu a Iehova, e te imiraa i te turu a te mau taeae kerisetiano paari, e nehenehe tatou e hoˈi mai i nia i te aveia papu. E fanaˈo faahou ïa tatou i te hau o te feruriraa e o te mafatu.—Tesalonia 1, 5:17.

Noa ˈtu eaha to tatou mau huru tupuraa, e mea paari no tatou ia faaatea ê mai i te mau ‘mea o teie nei ao.’ (Galatia 4:3) Taa ê atu ia Lota, ua maiti o Aberahama i te ora ma te faataa ê mai ia ˈna i te mau ati Kanaana no teie nei ao, noa ˈtu e ua titauhia oia ia ora e rave rahi matahiti i raro aˈe i te mau fare iˈe. Peneiaˈe ua erehia oia i te tahi mau faufaa materia, tera râ, ua paruru to ˈna huru oraraa haehaa ia ˈna i te pae varua. Maoti i te faairi i to ˈna faaroo, ua riro mai oia ‘ei metua no te feia atoa i faaroo ra.’—Roma 4:11.

I te mea e te haaatihia ra tatou i te hoê ao farii noa e mea puai to ˈna ‘huru feruriraa,’ e tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Aberahama. (Ephesia 2:2) Mai te peu e e farii tatou i te aratairaa a Iehova i roto i te mau tuhaa atoa, e haamaitaihia tatou na roto i te fanaˈoraa i to ˈna paruru tei î i te here. Hoê â to tatou huru e to Davida ra: “E faahoˈi oia i tau [nephe], e aratai oia ia ˈu na te eˈa titiaifaro, no to ˈna ra iˈoa. E riro â te maitai e te aroha i te pee mai ia ˈu i te mau mahana atoa o to ˈu nei oraraa: e parahi â vau i roto i te fare o Iehova e maoro noa ˈtu o ˈu pue mahana.” Aita e feaaraa, ia pee tatou i “te eˈa titiaifaro,” maoti i te pee i te aveia o te ati, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa mure ore.—Salamo 23:3, 6.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 24]

Mai te peu e aita to outou e tiamâraa o te faaipoipo, eiaha e haafatata roa ˈtu i te hoê taata mea au na outou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono