E pǔpǔ faaroo amaha anei te mau Ite no Iehova
UA PARIHIA o Iesu Mesia e e taata inu ava oia, e taata amu hua i te maa, e ofati Sabati, e ite haavare, e taata faaino i te Atua, e e vea na Satani. Ua pari-atoa-hia e e taata orure hau oia.—Mataio 9:34; 11:19; 12:24; 26:65; Ioane 8:13; 9:16; 19:12.
I muri aˈe i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu, ua roo-atoa-hia ta ˈna mau pǐpǐ i te mau pariraa teimaha. Ua aratohia mai te hoê pǔpǔ kerisetiano no te senekele matamua i mua i te mau tia o te oire e te feia o tei pii e: “O te mau taata orure hau teie i te mau fenua atoa nei.” (Ohipa 17:6) I te tahi atu taime, ua hopoihia te aposetolo Paulo e to ˈna hoa ra o Sila i mua i te feia mana toroa e ua faahapahia raua i te faahuehueraa i te oire no Philipi.—Ohipa 16:20.
Ua parihia o Paulo i muri iho i te riroraa ei “taata peapea, e te orure hau i te ati Iuda atoa nei e ati noa ˈˈe te fenua atoa nei” e i te tamataraa “i te faanoa i te hiero.” (Ohipa 24:5, 6) Ua faataa papu te feia teitei ati Iuda i Roma i te huru o te mau pǐpǐ a Iesu i to ratou na ôraa e: “I tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.”—Ohipa 28:22.
Oia mau, ua faariro vetahi i teie pǔpǔ apî i haamauhia e Iesu Mesia ei pǔpǔ faaroo amaha e mau manaˈo e e mau peu ê roa ta ˈna o tei patoi i te mea o tei fariihia na i taua tau ra ei haerea totiale e au. Ma te feaa ore, e rave rahi i teie mahana o tei faariro atoa paha i te mau kerisetiano ei pǔpǔ faaroo amaha atâta. Mea pinepine te feia pari, e mau melo teitei ïa e te faaturahia o te nunaa, e e au ra e ua faateiaha ˈtu â te reira i te mau faahaparaa. E rave rahi o tei tiaturi i te mau pariraa i nia ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ. Teie râ, mai ta outou i ite, e mea hape anaˈe teie mau pariraa atoa! E ere no te mea e te parau ra te taata i te tahi mau mea, e parau mau iho â ïa ta ratou.
E i teie mahana? E mea tano anei ia faaau i te mau Ite no Iehova i te hoê pǔpǔ faaroo amaha e mau manaˈo e e mau peu ê roa ta ratou o te patoi ra i te mea i fariihia ei haerea totiale e au? E pǔpǔ faaroo amaha anei te mau Ite no Iehova?
Eaha ta te mau haapapuraa e faaite ra
Ua faataa te hoê tia a te hau no te oire no St. Petersbourg, i Rusia, e: “Ua parauhia mai matou e te mau Ite no Iehova, o te hoê ïa pǔpǔ faaroo amaha huna e tapuni ra i roto i te pouri, o te taparahi ra i te mau tamarii e o te haapohe ra ia ratou iho.” Teie râ, ua ite papu aˈe te mau taata no Rusia i te huru mau o te mau Ite i te mau tau i mairi aˈenei. I muri aˈe i to ˈna raveraa i te ohipa e te mau Ite no Iehova no te faanahoraa i te hoê tairururaa nunaa, ua faaite teie â tia e: “I teie nei, te ite nei au i te mau taata mai te tahi pueraa, mea ataata ratou, e mea maitai aˈe ratou e e rave rahi mau taata o ta ˈu i matau. E feia hau e te peapea ore ratou, e te here mau nei ratou i te tahi e te tahi.” Te na ô râ oia e: “Aita vau e taa ra e no te aha te taata e haaparare ai i teie mau parau haavare no nia ia ratou.”
Eita te mau Ite no Iehova e faatupu i te mau haaputuputuraa no te rave i te tahi mau oroa huru ê, e ere atoa ta ratou haamoriraa i te mea tapuni. Te na ô ra te hoê vahine papai e ere oia i te Ite o Julia Mitchell Corbett e: “Ia haaputuputu anaˈe ratou, mea pinepine hau atu i te hoê taime i te hebedoma, i roto i te mau Piha no te Basileia (aita ta ratou mau vahi putuputuraa i piihia e fare pure), te horoa nei ratou i te rahiraa o to ratou taime no te haapii e no te tauaparau i te Bibilia.” Ua tuuhia te hoê tapao ite-maitai-hia no te faaite i ta ratou mau vahi putuputuraa. E fariihia te mau taata atoa i ta ratou mau putuputuraa, e e titau-manihini-hia te taata ia haere mai. Te farii-popou-hia nei te feia atoa e haere mai ma te ore e faaara.
“Ua tui te roo o te mau Ite no to ratou haerea tia, te peu maitai, e te rave ohipa,” o ta Corbett Vahine ïa e parau faahou ra i roto i ta ˈna buka Haapaoraa i Marite (beretane). E rave rahi mau taata e ere i te Ite o te farii oioi nei e aita hoê aˈe mea huru ê no nia i te mau Ite no Iehova. Aita to ratou haerea e patoi ra i te tahi mea fariihia ei haerea totiale e au. Te faataa ra Te buka parau paari beretane apî (beretane) ma te tano roa e “te haafaufaa nei [te mau Ite] i te mau ture morare teitei i te pae no te haerea o te taata tataitahi.”
Ua papai atu te hoê faatere no te tuhaa parau api e mau opuaraa taa ê a te hoê pu afata teata i te mau Hau amui no Marite, i te mau Ite no Iehova no te pahono i te hoê faataaraa faahapa no nia i te mau Ite tei faaitehia i roto i te porotarama afata teata piihia 60 Minutes. Ua parau oia e: “Ahiri e mea rahi aˈe te taata o te ora ra ia au i ta outou faaroo, eita ïa teie nunaa e naeahia i te hohoˈa ta tatou e ite ra i teie mahana. E taata haapuroro parau apî au o tei ite e ua niuhia ta outou faanahonahoraa i nia i te here e te tiaturi mau nei outou i te Poiete. Te hinaaro nei au e haapapu atu e e ere te taatoaraa o te feia haapuroro parau apî mai teie te faahapa.”
Te hoê haapaoraa matau-maitai-hia
E mea tano anei ia parau e e pǔpǔ faaroo amaha iti huru ê te mau Ite no Iehova? I roto i te hoê auraa, e mea iti te numera o te mau Ite no Iehova ia faaauhia i te tahi atu mau haapaoraa. Teie râ, a haamanaˈo na eaha ta Iesu i parau: “Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!”—Mataio 7:13, 14.
Noa ˈtu râ, e ere roa ˈtu te mau Ite i te hoê pǔpǔ faaroo amaha iti huru ê. I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1993, hau atu i te 11 mirioni taata o tei tae atu i te oroa Haamanaˈoraa a te mau Ite no Iehova no te poheraa o te Mesia. Te mea faufaa roa ˈtu râ i to ratou numera, o to ratou ïa huru morare e to ratou haerea maitai roa, o tei hopoi mai i te haapopouraa na te ao atoa nei. Ma te feaa ore, ua turu te reira e ia faatiamâ e rave rahi mau fenua ia ratou i mua i te ture ei haapaoraa mau itehia.
E mea faahiahia roa te hoê faaotiraa i tuuhia aita i maoro aˈenei e te Tiribuna o te mau tiaraa o te taata no Europa. Ua faaoti oia e e fanaˈo te mau Ite i te tiamâraa o te manaˈo, te haava manaˈo, e te haapaoraa e e tiaraa to ratou no te faaite haere i to ratou faaroo e no te haapii atu ia vetahi ê. Eita hoi te Apooraa no Europa e na reira ahiri e ua itehia e te faaohipa ra te mau Ite no Iehova i te mau ravea haavare e te tia ore no te huti mai i te taata aore ra ahiri e te faaohipa ra ratou i te mau ravea râmâraa no te faatere i te feruriraa o ta ratou mau pǐpǐ.
E mau rahiraa taata na te ao nei o tei matau maitai i te mau Ite no Iehova. Te ani atu nei matou i te mau mirioni taata e ere i te Ite o te haapii ra i te Bibilia e te mau Ite aore ra o tei haapii e o ratou na mua ˈˈe, Ua tamata anei te mau Ite i te faahepo i to outou feruriraa? Ua faaohipa anei ratou i te mau ravea faatereraa i te feruriraa i nia ia outou? Eita e ore e e pahono papu mai outou e “Aita.” Oia mau, ahiri e ua faaohipahia na taua mau ravea ra, mea rahi ïa te taata i na reirahia o te tia mai no te patoi i te mau parau haapopouraa i te mau Ite no Iehova.
“Te haa nei ratou no te tauturu ia vetahi ê”
Mea pinepine te mau melo no te mau pǔpǔ faaroo amaha i te faataa ê ia ratou i to ratou mau fetii, mau hoa, e tae noa ˈtu i te totaiete. Mai te reira anei te huru e te mau Ite no Iehova? “E ere au i te Ite no Iehova,” o ta te hoê taata papai vea no te Repubilita no Tekolovakia ïa i papai. Ua parau atoa râ oia e: “E mea papu maitai e te vai ra to ratou [te mau Ite no Iehova] te hoê puai morare rahi. . . . Te farii nei ratou i te mau hau faatere tera râ te tiaturi nei ratou e o te Basileia anaˈe a te Atua o te nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi atoa a te taata. Haapao maitai râ—e ere ratou i te feia faaroo maamaa. Te haa nei ratou no te tauturu ia vetahi ê.”
E aita ratou e ora nei i roto i te mau oire rii, ma te faataa ê roa mai ia ratou i to ratou mau fetii e vetahi atu mau taata. Te farii nei te mau Ite no Iehova e e hopoia na ratou ia au i te mau Papai ia here e ia haapao i to ratou mau utuafare. Te ora nei ratou e te rave nei ratou i te ohipa e te mau taata no te mau huru nunaa e te mau huru haapaoraa atoa. Ia tupu anaˈe te mau ati, e hapono oioi atu ratou i te mau taoˈa tauturu e vetahi atu mau ravea utuuturaa.
Te mea faufaa roa ˈtu â, te ohipa nei ratou i roto i te hoê porotarama haapiiraa aita e faaauraa. Ehia mau haapaoraa o tei faanaho ia ratou no te haere roa ˈtu e farerei i te mau taata tataitahi no to ratou vahi? Te na reira nei te mau Ite no Iehova i roto hau atu i te 200 fenua e na roto hau atu i te 200 reo! Oia mau, “te haa nei” te mau Ite no Iehova “no te tauturu ia vetahi ê.”
Te pee-maite-raa i te Bibilia
Parau mau roa, e mea taa ê te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova i ta te mau ekalesia e tufa nei. Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e o Iehova te Atua mana hope e o Iesu ta ˈna Tamaiti, e ere oia no roto i te hoê atua toru tahi. Ua haamau-hohonu-hia to ratou faaroo i roto i te tiaturiraa e o te Basileia anaˈe o te Atua te nehenehe e afai mai i te tamǎrûraa i te mauiui o te huitaata nei. Te faaara nei ratou i te taata e te fatata maira te haamouraa o teie faanahoraa tia ore o te mau mea. Te poro nei ratou i te parau tǎpǔ a te Atua no te hoê paradaiso i nia i te fenua e fanaˈohia e te mau taata faaroo. Aita ratou e faahanahana ra i te satauro. Aita ratou e faatupu nei i te oroa Noela. Te tiaturi nei ratou e e pohe te nephe e aita e po auahi. Eita ratou e amu i te toto, e eita atoa ratou e farii i te mau pâmuraa toto. Aita ratou e faaô nei i roto i te ohipa politita e i roto i te tamaˈi. Ua aniani anei outou e no te aha e mea taa ê roa te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova?
Te faataa ra te hoê vea no Massachusetts, te Daily Hampshire Gazette, e “te opani nei te haapao-maite-raa [te mau Ite no Iehova] i te Bibilia e rave rahi mau ohipa ta vetahi e farii noa nei . . . , no te tutava i te pee i te hiˈoraa o te mau kerisetiano o te senekele matamua e te parau a te Bibilia.” Te farii ra Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane) e “ua niuhia te mau mea atoa o ta ratou e tiaturi ra i nia i te Bibilia. E ‘irava’ iho â ta ratou (oia hoi, te horoa nei ratou i te hoê irava bibilia no te haapapu) fatata i te mau faaiteraa faaroo atoa, ma te farii taatoa i te mana a te Bibilia, o te tuu roa nei i te tutuu i te hiti.” Te na ô ra te buka Haapaoraa i Marite (beretane) e: “Aita te pǔpǔ i faaatea ê noa ˈˈe i ta ˈna tapao oia hoi te tuatapaparaa i te Bibilia, e te haapapuhia ra ta ˈna mau haapiiraa e te hoê faahororaa irava vauvau-maitai-hia.”
O vai to ratou Aratai?
I te mea hoi e te pee maite ra ratou i te mau haapiiraa a te Bibilia, aita roa e vai ra i rotopu i te mau Ite no Iehova te mau peu faahanahanaraa e faaidoloraa i te mau aratai taata e itehia ra i roto i te mau pǔpǔ faaroo amaha i teie mahana. Te patoi nei ratou i te faataa-ê-raa e ravehia i rotopu i te mau upoo faatere haapaoraa e te tahi atu mau taata. Te faataa ra Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane) ma te tano roa no nia i te mau Ite no Iehova e: “Te opanihia ra te pǔpǔ upoo faatere haapaoraa e te mau tiaraa iˈoa teitei.”
Te pee nei ratou ia Iesu Mesia ei Aratai no ratou e ei Upoo no te amuiraa kerisetiano. Na Iesu i parau e: “Area outou, eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe outou atoa na. E eiaha roa outou e faametua i te hoê taata o teie nei ao, oia anaˈe ra hoi to outou Metua o te parahi i te raˈi ra. Eiaha atoa e titau ia parauhia outou, i te aratai; hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia.”—Mataio 23:8-12.
Aita roa te mau Ite no Iehova i riro ei pǔpǔ faaroo amaha mai ta Iesu i ore i riro ei taata amu hua i te maa e ei inu ava. Parau mau, aita te taata atoa o tei faahemahia e te mau parau haavare no nia ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i topa i roto i te marei o te faainoraa ia ˈna. Aita vetahi i haamaramarama-maitai-hia. Mai te peu e e uiraa ta outou no nia i te mau Ite no Iehova e ta ratou mau tiaturiraa, no te aha outou e ore ai e haamatau hau atu â ia ratou? Te matara noa ra te mau uputa o ta ratou mau Piha no te Basileia no te feia atoa e imi ra i te parau mau.
E nehenehe atoa outou e fanaˈo i ta ratou maimi-maite-raa i te ite papu o te Bibilia e e haapii nafea ia haamori i te Atua ia au i te mau parau a Iesu: “Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei.”—Ioane 4:23.