E upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra
“E ite râ to outou mata i ta outou [Orometua Rahi]. E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere.”—ISAIA 30:20, 21.
1. No te aha e tano ia pii i te faaueraa a Iehova, te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra?
O TE Atua ra o Iehova te Pu o te haapiiraa maitai roa ˈˈe ta te taata atoa e nehenehe e fanaˈo. Mai te peu e e faaroo tatou ia paraparau anaˈe oia, na roto iho â râ i ta ˈna Parau Moˈa, e riro mai o ˈna ei Orometua Rahi no tatou. (Isaia 30:20) Te pii atoa ra te Bibilia Hebera ia ˈna “te Atua rahi.” (Salamo 50:1) No reira, te faaueraa a Iehova ra, o te haapiiraa ïa no ǒ mai i te Atua ra.
2. I roto i teihea auraa e tano ai ia parau e o te Atua anaˈe te paari?
2 Te teoteo nei teie nei ao no ta ˈna mau faanahoraa haapiiraa, tera râ aita hoê aˈe e tufa ra i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. Inaha hoi, e mea haihai roa te paari ta te huitaata i haaputu i te roaraa o te tau ia faaau-anaˈe-hia i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra o tei niuhia i nia i te paari faito ore o Iehova. Te parau ra te Roma 16:27 e tei te Atua anaˈe te paari, e e parau mau te reira i roto i te auraa e tei ia Iehova anaˈe te paari otia ore.
3. No te aha o Iesu te orometua rahi roa ˈˈe i ora aˈenei i nia i te fenua?
3 E hiˈoraa o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, no te paari e o ˈna te orometua rahi roa ˈˈe i ora aˈenei i nia i te fenua. Eita tatou e maere! E rave rahi matahiti to Iehova riroraa ei Orometua no ˈna i nia i te raˈi. Inaha, ua haamata te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te taime a haapii ai oia i ta ˈna poieteraa matamua, ta ˈna Tamaiti fanau tahi. No reira Iesu i parau ai e: “O ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioane 8:28; Maseli 8:22, 30) E faarahi te mau parau iho a Iesu i papaihia i roto i te Bibilia i to tatou ite o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. E ia haapii anaˈe ratou i te mea i haapiihia mai e Iesu, e auraro ïa te mau kerisetiano faatavaihia i to ratou Orometua Rahi, o te hinaaro ra e ia faaitehia “te paari huru rau a te Atua” i roto i te amuiraa.—Ephesia 3:10, 11; 5:1; Luka 6:40.
Te maimiraa i te paari
4. Eaha te nehenehe e parau no nia i te aravihi o te roro?
4 E titau te noaaraa mai i te paari no roto mai i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e ia faaohipa maitai tatou i te feruriraa i horoahia mai e te Atua. E nehenehe tatou e na reira no te mea e ravea rahi to te roro o te taata. Te na ô ra te buka Te matini faahiahia mau (beretane) e: “E mea mâuˈa roa te mau matini roro uira aravihi roa ˈˈe e nehenehe e ferurihia ia faaauhia i te roro taata fatata e mea otia ore to ˈna fifi e to ˈna aravihi no te ohiparaa—e mau huru teie e naeahia na roto i ta ˈna faanahoraa fifi mau e te faito-maitai-hia o te mau tapao uira taa ê [chimiques]. . . . E faauta te mau mirioni tapao e purapura tamau ra i roto i to outou roro i te hoê pueraa haamaramaramaraa faahiahia mau. E afai ratou i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau ohipa e tupu ra i roto aore ra i rapaeau mai i te tino: te hopipii ra te uaua i roto i to outou manimani avae, aore ra te noanoa o te taofe, aore ra te hoê parau arearea a te hoê hoa. A tatara ˈi e a hiˈopoa ˈi te tahi atu mau tapao i te mau haamaramaramaraa, e faatupu ratou i te mau huru putapû, te mau haamanaˈoraa, te mau manaˈo, aore ra te mau opuaraa o te aratai ia rave i te hoê faaotiraa. Fatata i tera iho taime, e faaue atu te mau tapao no ǒ mai i to outou roro i te tahi atu mau vaehaa o to outou tino e eaha ta ratou e rave: e faahautiuti i to outou manimani avae, e inu i te taofe, e ata, aore ra e pahono vave atu. I te hoê â taime, te faatere ra to outou roro i to outou hutihutiraa aho, te huru o to outou toto, to outou anuvera, e vetahi atu mau faanahoraa faufaa roa o ta outou e ore e haapao ra. E haapuroro oia i te mau faaueraa ia vai aifaito noa to outou tino noa ˈtu te mau tauiraa tamau o te vahi e haaati ra ia outou. E faaineine atoa oia no te mau mea e titauhia a muri aˈe.”—Api 326.
5. Ia au i te mau Papai, eaha te paari?
5 Noa ˈtu e mea papu maitai e e ravea faahiahia mau to te roro taata, nafea râ tatou e faaohipa ˈi i to tatou feruriraa ma te maitai roa ˈˈe? E ere ïa na roto i to tatou tuatapapa-hohonu-raa i te mau tuhaa fifi roa mai te reo, te aamu, te ite aivanaa, aore ra te faaauraa i te mau haapaoraa. E tia na mua ia tatou ia faaohipa i to tatou feruriraa no te apo mai i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. Oia anaˈe te horoa mai i te paari mau. Eaha râ te paari mau? Ia au i te mau Papai, ua haamauhia te paari i nia i te feruriraa haava tano niuhia i nia i te ite papu e te maramarama mau. Maoti te paari, e nehenehe tatou e faaohipa i te ite e te maramarama ma te manuïa no te faatitiaifaro i te mau fifi, no te ape aore ra no te tinai i te mau ati, no te tauturu ia vetahi ê, e no te faatupu i te mau tapao. Ma te anaanatae, te faataa ê ra te Bibilia i te paari e te maamaa e te maau—e mau huru hoi ta tatou e hinaaro ra e haapae.—Deuteronomi 32:6; Maseli 11:29; Koheleta 6:8.
Te Buka rahi a Iehova
6. Ia faaite tatou i te paari mau, eaha te tia ia faaohipa-maitai-hia?
6 E rave rau paari o teie nei ao o te haaati nei ia tatou. (Korinetia 1, 3:18, 19) Ua î roa hoi teie nei ao i te mau fare haapiiraa e te mau fare vairaa buka e mau mirioni buka to roto! E rave rahi o teie mau buka o te vauvau nei i te ite no nia i te mau reo, te numeraraa, te ite aivanaa, e vetahi atu mau tuhaa o te ite. Tera râ, ua horoa mai te Orometua Rahi i te buka o tei hau aˈe i te mau buka atoa—ta ˈna Parau i faauruahia, te Bibilia. (Timoteo 2, 3:16, 17) E mea tano oia eiaha noa no nia i te mau tumu parau mai te aamu, te teotarafia, e te tuatapaparaa i te mau raau tupu, no nia atoa râ i te mau tohu no te mau ohipa e tupu a muri aˈe. Hau atu, e tauturu oia ia tatou ia ora i te oraraa oaoa roa ˈˈe e te hotu roa ˈˈe i teie nei iho â. Oia mau, mai te titauhia i te feia e haere i te fare haapiiraa no teie nei ao ia faaohipa i ta ratou mau buka, e tia ia tatou ia faahohonu i to tatou ite e ia faaohipa i te Buka rahi a te Atua ia hinaaro tatou e faaite i te paari mau ei feia ‘haapiihia e Iehova.’—Ioane 6:45.
7. No te aha e parauhia ˈi e eita te ite feruriraa no nia i te Bibilia e navai?
7 Tera râ, mea taa ê te ite feruriraa no nia i te Bibilia e te paari mau e te auraroraa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. Ei hiˈoraa: I te senekele 17 o to tatou nei tau, ua hinaaro te hoê taata katolika o Cornelius van der Steen to ˈna iˈoa, e riro mai ei Jésuite, tera râ aita oia i fariihia no te mea e mea poto roa o ˈna. Te na ô ra o Manfred Barthel i roto i ta ˈna buka Te mau Jésuites—Aamu e aai a te totaiete no Iesu (beretane) e: “Ua faaite atu te tomite ia van der Steen e e farii ratou i te faaore i te titauraa no nia i to ˈna faito, mai te peu e e tamau aau o ˈna i te Bibilia taatoa. Aita to teie aamu e faufaa ahiri e aita o van der Steen i manuïa i te faaî i teie titauraa fifi mau.” Auê ïa tutavaraa no te tamau aau i te taatoaraa o te Bibilia! Teie nei râ, e mea faufaa roa ˈtu â ia taa i te auraa o te Parau a te Atua maoti hoi i te tamau aau ia ˈna.
8. Eaha te mea e tauturu ia tatou ia faufaahia i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e ia faaite i te paari mau?
8 Ia faufaa-mau-hia tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e ia faaite tatou i te paari mau, e tia ia noaa mai ia tatou te ite papu o te mau Papai. E tia atoa ia arataihia tatou i te varua moˈa o Iehova, oia hoi to ˈna puai ohipa. E tauturu te reira ia tatou ia haapii i te mau parau mau hohonu, “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.” (Korinetia 1, 2:10) No reira, e tutava tatou i te haapii i te Buka rahi a Iehova e i te pure ia aratai mai oia maoti to ˈna varua moˈa. Ia au i te Maseli 2:1-6, e fariu mai na tatou i to tatou tariˈa i te paari, e imi to tatou mafatu i te ite, e e titau hua tatou i te haapao maitai. E tia ia tatou ia na reira mai te mea ra e te imi ra tatou i te mau taoˈa hunahia, inaha i reira noa tatou e ‘ite ai i te mǎtaˈu ia Iehova e e noaa ˈi i te ite i te Atua.’ E faarahi te tuatapaparaa i te tahi mau upootiaraa e te mau haamaitairaa a te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, i to tatou mauruuru no te paari a te Atua.
Te maramarama e noaa maine mai
9, 10. Eaha ta te Atua i parau, ia au i tei papaihia i roto i te Genese 3:15, e eaha te auraa mau o teie mau parau?
9 E upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i te horoa-maine-raa i te nunaa a Iehova i te maramarama o te mau Papai. Ei hiˈoraa, ua haapii tatou e o te Diabolo ra o Satani tei paraparau na roto i te hoê ophi i Edene e na ˈna i pari e ua haavare te Atua Ia ˈna i parau e e pohe te roaa mai ia amuhia te maa i opanihia. Tera râ, te ite ra tatou e ua hopoi mai iho â te faaroo ore i te Atua ra o Iehova i te utua pohe i nia i te fetii taata nei. (Genese 3:1-6; Roma 5:12) Teie râ, ua horoa mai te Atua i te tiaturiraa na te huitaata nei i to ˈna parauraa ˈtu i te ophi, ia Satani atoa ïa, e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.”—Genese 3:15.
10 Te vai ra i roto i teie mau parau te hoê parau huna o te tatara-maine-hia mai na roto i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. Ua haapii Iehova i to ˈna nunaa e te tumu parau matamua o te Bibilia, o te faatiamâraa ïa i to ˈna mana arii na roto i te Huaai, no roto mai ia Aberahama e ia Davida tei ia ˈna ra te tiaraa mana no te faatere i te Basileia. (Genese 22:15-18; Samuela 2, 7:12, 13; Ezekiela 21:25-27) Ua haapii atoa mai to tatou Orometua Rahi e o Iesu Mesia te Huaai matamua o te “vahine,” te faanahonahoraa a te Atua na te ao atoa nei. (Galatia 3:16) Noa ˈtu te mau tamataraa atoa a Satani i nia ia ˈna, ua tapea Iesu i to ˈna haapao maitai—e tae roa ˈtu i te pohe, e tera ïa te haaparuparuraa i te poro avae o te Huaai. Ua haapii atoa tatou e e 144 000 feia aiˈa apiti o te Basileia no roto i te huitaata o te tahoê atu i te Mesia no te haaparuparu i te afii o Satani, “taua ophi tahito ra.” (Apokalupo 14:1-4; 20:2; Roma 16:20; Galatia 3:29; Ephesia 3:4-6) Auê tatou i te mauruuru e no taua ite no ǒ mai i te Parau a te Atua ra!
I roto i te maramarama faahiahia a te Atua
11. No te aha e nehenehe ai e parau e e upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te afairaa mai i te taata i roto i te maramarama i te pae varua?
11 E upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i te aratairaa i te taata i roto i te maramarama i te pae varua. Ua fanaˈo te mau kerisetiano faatavaihia i taua tupuraa ra ia au i te Petero 1, 2:9: “E ui maitihia râ outou e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia, ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” I teie mahana, te fanaˈo atoa ra te “feia rahi roa” o te ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua, i te maramarama a te Atua. (Apokalupo 7:9; Luka 23:43) A haapii ai te Atua i to ˈna nunaa, e parau mau ta te Maseli 4:18: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.” E haamaitai teie haapiiraa e noaa maine mai i to tatou maramarama no nia i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, mai te feia haere haapiiraa o te haere i mua maoti te tauturu faahiahia a te hoê orometua ia haapii anaˈe ratou i te tarame, te aamu, aore ra te tahi atu tumu parau.
12, 13. Ua paruru te haapiiraa no ǒ mai i te Atua i te nunaa o Iehova i teihea mau haapiiraa atâta?
12 Te tahi atu upootiaraa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, oia hoi e paruru oia i te feia haehaa e farii i teie haapiiraa i te mau “parau o te mau demoni ra.” (Timoteo 1, 4:1) I te tahi aˈe pae, a hiˈo na i te amuiraa faaroo kerisetiano! I te matahiti 1878 ra, ua papai te ekalesiatiko katolika roma ra o John Henry Newman e: “Ma te tiaturi i te mana o te kerisetianoraa no te patoi i te parareraa o te ino, e no te faaau i te mau taoˈa e te mau peu a te haamoriraa demoni ia riro mai ei ohipa evanelia, . . . ua ineine te mau raatira o te Ekalesia i te matamua ra, ia tae anaˈe i te taime, i te farii, aore ra i te pee, aore ra i te faahapa i te mau peu e te mau ohipa matauhia e te feia riirii, e tae noa ˈtu te manaˈo philosopho a te feia teitei.” Ua parau atoa o Newman e te mau mea mai te pape moˈa, te mau ahu perepitero, e te mau hohoˈa “e mau peu etene anaˈe ïa, e ua haamoˈahia ratou na roto i te fariiraahia i roto i te Ekalesia.” Te mauruuru nei te nunaa o te Atua i te mea e te paruru ra te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia ratou i teie ohipa apotata. Te upootia nei oia i nia i te mau huru haamoriraa demoni atoa.—Ohipa 19:20.
13 Oia mau, e upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i nia i te mau hape i te pae faaroo i roto i te mau tuhaa atoa. Ei hiˈoraa, ei feia haapiihia e te Atua, eita tatou e tiaturi i te Toru Tahi, tera râ, te farii nei tatou e o Iehova Tei Teitei aˈe, o Iesu ta ˈna Tamaiti, e te varua moˈa ra, o te puai ohipa ïa a te Atua. Aita tatou e mǎtaˈu ra i te po auahi, no te mea ua ite tatou e i roto i te Bibilia, te po auahi o te apoo ïa e haere ai te mau taata atoa. E noa ˈtu e te parau ra te feia faaroo haavare e e mea pohe ore te nephe taata, ua ite tatou e ua aramoinahia te feia pohe. Mea rahi atu â te mau parau mau i noaa mai na roto i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. Auê ïa haamaitairaa ia tiamâ mai i te faatîtîraa i te pae varua a Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei!—Ioane 8:31, 32; Apokalupo 18:2, 4, 5.
14. No te aha te mau tavini a te Atua e tamau noa ˈi i te haere i roto i te maramarama i te pae varua?
14 No te mea te upootia nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i nia i te mau haapiiraa hape i te pae faaroo, e nehenehe te mau tavini a te Atua e haere i roto i te maramarama i te pae varua. Te faaroo nei ratou i te hoê parau i muri mai ia ratou i te na ôraa e: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.” (Isaia 30:21) Te paruru atoa nei te haapiiraa a te Atua i to ˈna mau tavini i te mau haaferuriraa hape. I to te mau “aposetolo haavare” faatupuraa i te amahamaha i roto i te amuiraa no Korinetia, ua papai te aposetolo Paulo e: “E ere hoi ta matou nei mauhaa tamaˈi i ta te tino, e mauhaa puai rahi râ i te Atua, i te huriraa i te mau pare i raro. I te huriraa ˈtu i te feruri teoteo ra i raro, e te mau mea teitei atoa tei faateitei ia ore ia noaa te ite i te Atua, e te faatîtîraa ˈtu i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra.” (Korinetia 2, 10:4, 5; 11:13-15) E faatahurihia te mau haaferuriraa te ore e tuea i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i te faaueraa e horoahia ma te mǎrû i roto i te amuiraa e na roto i ta tatou pororaa i te parau apî maitai i te feia no rapae mai.—Timoteo 2, 2:24-26.
A haamori ma te varua e te parau mau
15, 16. Eaha te auraa ia haamori ia Iehova ma te varua e te parau mau?
15 A haere noa ˈi te ohipa pororaa i te Basileia i mua, te upootia nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i te faaiteraa i te feia mǎrû nafea ia haamori i te Atua “ma te varua e te parau mau.” I te apoo pape a Iakobo i pihai iho i te oire no Sikara, ua parau Iesu i te hoê vahine Samaria e te vai ra ta ˈna te pape o te horoa i te ora mure ore. Ma te faahiti i te feia no Samaria, ua na ô atoa ˈtu oia e: “Aore outou i ite i ta outou e haamori nei . . . E teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei.” (Ioane 4:7-15, 21-23) Ua faaite atura o Iesu e o ˈna te Mesia.
16 Teie râ, nafea tatou e haamori ai i te Atua ma te varua? Na roto ïa i te haamoriraa viivii ore no roto mai i te mafatu mauruuru o tei î i te here i te Atua niuhia i nia i te ite papu o ta ˈna Parau. E haamori tatou ia ˈna ma te parau mau na roto i te faarueraa i te mau haapiiraa hape i te pae faaroo e te raveraa i te hinaaro o te Atua, mai tei faaitehia i roto i te Buka rahi a Iehova.
Upootia i nia i te mau tamataraa e teie nei ao
17. Nafea outou ia haapapu e ua tauturu te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te mau tavini a Iehova ia faaruru i te mau tamataraa?
17 Ia faaruru anaˈe te nunaa a te Atua i te mau tamataraa, e upootia noâ te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. A hiˈo na: I te haamataraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi i te avaˈe setepa 1939, ua titau te mau tavini a Iehova i te hoê maramarama taa ê i roto i ta ˈna Buka rahi. Ua tauturu-rahi-hia ratou e te tumu parau o Te Pare Tiairaa no te 1 no novema 1939, o tei faataa papu i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra no nia i te tiaraa amui ore o te kerisetiano. (Ioane 17:16) Oia atoa, i te omuaraa o te mau matahiti 1960, ua tauturu te mau tumu parau a Te Pare Tiairaa no nia i te auraroraa taotiahia i “te feia mana toroa” a te hau, i te nunaa a te Atua ia pee i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tupu te mau fifi totiale.—Roma 13:1-7; Ohipa 5:29.
18. Eaha te manaˈo o vetahi mau kerisetiano o te mau senekele piti e te toru o teie nei tau no nia i te mau faaanaanataeraa tia ore, e eaha te tauturu ta te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e horoa maira i teie mahana i roto i teie tuhaa?
18 E tauturu te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou ia upootia i nia i te mau faahemaraa, mai te hinaaroraa i te mau faaanaanataeraa manaˈo tia ore. A tapao na ta vetahi mau kerisetiano o te piti e te toru o te senekele o to tatou nei tau i parau. Ua papai o Tertullien e: “Aita roa to matou taairaa, i te pae no te paraparauraa, te mataitairaa aore ra te faarooraa, i te maamaa o te tahua arearearaa, te haama o te tahua teata, e te taehae o te tahua taputôraa.” Ua ani te tahi atu taata papai o taua tau ra e: “Eaha ta te hoê kerisetiano haapao maitai e rave i rotopu i teie mau mea, eita roa ˈtu hoi oia e manaˈo noa ˈˈe i te ino? No te aha oia e au ai i te mau peu navenave faufau?” Noa ˈtu e ua ora teie mau taata papai tau matahiti i muri aˈe i te mau kerisetiano o te senekele matamua, ua faahapa ratou i te mau arearearaa tia ore. I teie mahana, te horoa nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou i te paari no te haapae i te mau faaanaanataeraa manaˈo faufau, te viivii i te pae morare, e te haavî uˈana.
19. Nafea te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tauturu ia tatou ia upootia i nia i teie nei ao?
19 Na roto i te peeraa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, e nehenehe tatou e upootia i nia i teie nei ao. Oia mau, maoti te faaohiparaa i te haapiiraa a to tatou Orometua Rahi, e noaa ia tatou te re i nia i te mau mana iino o teie nei ao e vai ra i raro aˈe i te mana o Satani. (Korinetia 2, 4:4; Ioane 1, 5:19) Te faaite ra te Ephesia 2:1-3 e ua faaora mai te Atua ia tatou, a pohe ai tatou i to tatou mau paruparu e ta tatou mau hara i te taime a haere ai tatou ia au i te arii o te mana o te reva nei. Te haamauruuru nei tatou ia Iehova i te mea e te tauturu nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou ia upootia i nia i te mau hinaaro o teie nei ao e te huru feruriraa no ǒ mai i to ˈna enemi e to tatou atoa—te raatira o te haavare, te Diabolo ra o Satani!
20. Eaha te mau uiraa o te tia ia faahohonuhia?
20 E mea papu maitai ïa e te upootia nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i roto e rave rahi mau tuhaa. Inaha, eita e nehenehe e faahiti i te taatoaraa o ta ˈna mau upootiaraa. E ohipa te reira i nia i te mau taata na te ao atoa nei. Teie râ, eaha ta ˈna e rave ra no outou iho? Nafea te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia ohipa i nia i to outou oraraa?
Eaha ta outou i haapii?
◻ Nafea ia faataa i te paari mau?
◻ Eaha ta te Atua i faaite maine mai no nia i te Genese 3:15?
◻ Nafea te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te upootiaraa i roto i te mau tuhaa pae varua?
◻ Eaha te auraa ia haamori i te Atua ma te varua e te parau mau?
◻ Nafea te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te tautururaa i te mau tavini o Iehova ia upootia i nia i te mau tamataraa e i te ao nei?
[Hohoˈa i te api 10]
Ua tapea o Iesu i to ˈna haapao maitai e tae roa ˈtu i te pohe—te haaparuparuraa i te poro avae o te Huaai