Mau tairururaa putapû mau o tei faateitei i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra
I TEIE mahana, te itehia nei na te ao nei i te hoê purararaa taue o te mau haamaramaramaraa. Na roto i te afata teata e te afata radio, te mau buka aore ra te mau matini roro uira, aita e otia to te mau haapueraa ite no nia i te mau tumu parau atoa. Noa ˈtu râ, te roohia nei te taata i te maˈi e te pohe. Te itehia nei te taparahiraa taata, te poia, e te veve na te fenua atoa nei, e mea rahi te feia e roohia nei i te mau maˈi horuhoru. Aita te ite taatoa e vai ra i manuïa i te faatitiaifaro i te mau fifi. No te aha? No te mea ua huri te huitaata i to ratou tua i nia i te paari o te Atua.
Ua tano roa ïa te upoo parau “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra” tei maitihia no te mau tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova i mairi aˈenei! Ua faahaamanaˈo te porotarama i te feia i tae mai e, tei te haapiiraa anaˈe e vai ra i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia, te faufaa mau o te faaora i te taata.
Ua haamata te tairururaa matamua i te mahana maha 3 no tiunu i Uniondale, New York, Hau amui no Marite. Mai reira mai, ua vauvauhia te porotarama i roto i te mau oire taa ê i tera fenua i muri aˈe i te tahi, e hope atu ai i te mau fenua no Afirika e Marite Apatoa.
Te avatea o te mahana matamua
Te vai ra te hoê upoo parau no te mahana tataitahi o tei haamatara i te hoê tuhaa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. Ei hiˈoraa, ua niuhia te porotarama o te mahana matamua i nia i te upoo parau “Te iteraa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra.” (Ioane 7:17) Ua hohora-maitai-hia teie manaˈo i roto i te roaraa o taua mahana ra.
I muri aˈe i te hoê himene e te hoê pure, ua iriti te peretiteni o te tairururaa i te porotarama maoti te oreroraa parau “Te tahoê nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou.” Ua faaite oia e ua tahoêhia te nunaa o Iehova na roto i te haapiiraa i To ˈna mau haerea e te haereraa na nia i To ˈna mau eˈa. (Mika 4:1-5) Te haapuai nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i to ratou tahoêraa. Ua faaitoitohia te feia i ruru mai ia oaoa i to ratou auhoaraa tahoêhia.—Salamo 133:1-3.
I muri iti aˈe i taua avatea ra, ua tuatapapahia te mau putuputuraa tamau a te amuiraa i roto i te oreroraa parau tatuhaahia “Te mau putuputuraa o te haapii ra ia tatou no nia i te ravea a Iehova.” Ua faahaamanaˈo te taata orero matamua i te feia i ruru mai e ia haaputuputu anaˈe tatou, te faahanahana ra tatou ia Iehova e e fanaˈo ïa tatou i Ta ˈna haamaitairaa. Ua haapapu te taata orero i muri iho i te faufaaraa ia apiti i roto i te mau putuputuraa. Ia na reira tatou, e arue ïa tatou ia Iehova i mua i te aro o te taata, e faaite tatou i to tatou faaroo, e e haapuai tatou i te faaroo o vetahi ê. Ua faaite te toru o te taata orero o te oreroraa parau tatuhaahia i te faufaaraa ia faaohipa i te mea o ta tatou e haapii ra i roto i te mau putuputuraa. “Ei feia rave hoi [tatou] i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa.”—Iakobo 1:22.
I muri iho, ua vauvauhia te hoê tuatapaparaa maitai roa no nia i te himeneraa i te mau arueraa ia Iehova. Ua riro te himene ma te mafatu putapû ei tuhaa faufaa roa o ta tatou haamoriraa. Ua apeehia teie nei oreroraa e te hoê oreroraa parau faufaa oia hoi “E upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra.” Auê ïa upoo parau faahiahia roa e! “O IEHOVA te pû o te haapiiraa maitai roa ˈˈe ta te taata atoa e nehenehe e fanaˈo,” o ta te taata orero ïa i parau. E, i muri aˈe i te hoê aparauraa poto noa no nia i te semeio o te roro taata nei, ua parau oia e: “E tia na mua ia tatou ia faaohipa i to tatou feruriraa no te apo mai i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. I reira e noaa mai ai te paari mau.” Auê ïa parau mau e!
Te pitiraa o te poipoi
‘E haapao maitai te parau a te Atua, to tatou Ora,’ tera ïa te upoo parau o te piti o te mahana tairururaa. (Tito 2:10) Ua tuuhia te tapao i nia i teie faaueraa tumu i roto i te oreroraa parau “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i mua i te mau haapiiraa no ǒ mai i te mau demoni.” Oia mau, e haapiiraa atoa ta te mau demoni. (Timoteo 1, 4:1) Mai ta te taata orero i faataa mai, e upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i nia i te “paari” a Satani na roto i te faaite-tahaa-raa i te mau haapiiraa hape e te mau ravea haavare a te Diabolo. No reira, tau 4 500 000 kerisetiano mafatu tia o tei ore i faatîtî-faahou-hia e te poiri a Satani.—Ioane 8:32.
Noa ˈturâ, e tia ia tatou ia tamau noa i te patoi atu ia Satani. O te manaˈo ïa i haamatarahia i roto i te oreroraa parau “Te patoi ra anei outou i te huru feruriraa o teie nei ao?” E mea pohe te huru feruriraa o teie nei ao. Te faaitoito nei oia i te peu morare faufau, te orureraa ˈtu i te mana, e te nounou i te mau taoˈa materia. E tia i te hoê kerisetiano ia hiˈopoa tamau noa ia ˈna iho. Te pee noa ra anei oia i te mau ture teitei no nia i te mea o ta ˈna e mataitai ra, e faaroo ra, aore ra e taio ra? Ma te faaitoito, ua parau te taata orero e: “Te haapopou nei matou ia outou e te mau taeae, e te mau tuahine, e te mau taurearea no te mau tutavaraa itoito ta outou e rave ra i roto i taua tuhaa ra.”—Ioane 1, 2:15-17.
Te vai ra te hoê mea o te haafifi nei i te patoiraa ˈtu i te huru feruriraa o teie nei ao. Eaha ïa teie mea? E feia tia ore hoi tatou paatoa. Parau mau, ua pohe o Iesu no ta tatou mau hara, tera râ, e tia noâ ia tatou ia aro i te mau hinaaro e hara. Ua hiˈopoahia te reira i roto i te oreroraa parau “Te aroraa i te tapearaa o te hara i nia i te tino hara.” I rotopu i te tahi atu mau mea, ua parau te taata orero e e nehenehe tatou e upootia i roto i ta tatou aroraa i te hara mai te peu e e ahu tatou i te huru taata apî e e ape tatou i te mau mea atoa o te faahema i to tatou mau hinaaro rave hara.
“E faariro i te haapiiraa oraora maitai ei huru oraraa no outou,” o te upoo parau ïa o te oreroraa i muri iho. Te tapitapi rahi roa nei vetahi no to ratou oraora-maitai-raa i te pae tino. I te parau mau râ, e mea faufaa roa ˈtu â te oraora-maitai-raa i te pae varua. Ua tuu te taata orero i te tapao i nia i te faufaaraa ia rave i ta tatou mau hopoia ma te haapao maite i roto i teie tuhaa, e ua faaitoito iho â râ oia i te mau vahine kerisetiano. Ua parau oia e: “Te mauruuru rahi nei tatou i te mau tuahine ruhiruhia e te mau tuahine apî o tei aifaito maitai i roto i to ratou itoito no te taviniraa e i roto i te haapao maitai i ta ratou iho mau hopoia.” Oia mau, e te haamauruuru paatoa nei tatou ia Iehova no te haapiiraa oraora maitai o te faataa ê nei ia tatou i to teie nei ao.
Ei faaotiraa i te porotarama o te poipoi, o te oreroraa parau ïa “Te faaite maira te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te tumu o te oraraa.” Ua parau te taata orero e: “Ia tae iho â i te hoê taime, e aniani fatata te mau taata atoa e, ‘Eaha te tumu o te oraraa?’” Ma te mau tatararaa puai maitai, ua haapapu oia e o te Bibilia anaˈe o te horoa ra i te pahonoraa mau i taua uiraa nei. I muri iho, ua faaite te taata orero e te horoa mau nei te mau parau tǎpǔ faahiahia a te Atua i te hoê tumu i roto i te oraraa. Oia atoa, e rave rahi i roto i te feia o te faaroo ra o tei manaˈo e, ‘Tera mau ta te feia o ta ˈu tuhaa fenua e hinaaro ra e faaroo.’ Tera atoa te manaˈo o te Tino Aratai. Ua matara te hoê vea iti apî, oia hoi Eaha te tumu o te oraraa? i te hopea o taua oreroraa parau ra. Auê te taata i te oaoa e! E taime tano ïa te faafaaearaa i te avatea no te heheu i taua vea iti apî ra.
Te pitiraa o te avatea
Teie te upoo parau tamǎrû mau o te oreroraa matamua o te avatea “A tuu i to outou mau peapea atoa i nia ia Iehova.” E rave rahi mau mea o te faatupu nei i te peapea; teie râ, te faaite ra te Parau a te Atua e e tia ia tatou ia tuu i to tatou mau peapea atoa i nia ia ˈna. (Petero 1, 5:6, 7) Oia mau, te vai noa nei vetahi mau fifi, e no nia i teie tuhaa, ua faaitoito te taata orero e: ‘A faaoromai. A tiai ia Iehova. A tiaturi papu e o te peeraa i te Bibilia te eˈa maitai aˈe. Ia haamau tatou i to tatou mafatu i nia ia Iehova, e fanaˈo tatou i “te hau o te Atua” o tei hau aˈe i te mau manaˈo atoa.’—Philipi 4:6, 7.
Ua faaite na oreroraa parau e maha i muri iho e e tano te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te oraraa utuafare. Ua faahaamanaˈo te oreroraa matamua, “A faariro i te faaipoiporaa ei taairaa o te vai maoro,” i te feia i ruru mai e i mua i te aro o Iehova, e ere te faaipoiporaa i te hoê faanahoraa o te nehenehe e faarue-ohie-noa-hia, ia au i ta te mau taata e rave rahi e manaˈo ra i roto i teie nei ao. Teie râ, ia manuïa te faaipoiporaa, e tia ia tatou ia pee i te aratairaa a Iehova. Na ˈna i hamani ia tatou. No reira, te vai ra i roto i ta ˈna Parau i faauruahia mai te mau aˈoraa maitatai roa ˈˈe no nia i te faaipoiporaa.
Ua tuatapapa te oreroraa parau “A ohipa puai no te oraraa o to outou utuafare fetii” i te mau haafifiraa o te aupururaa i te hoê utuafare i teie mau tau ati rahi. (Timoteo 2, 3:1) E haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii ia vai mâ i te pae tino, i te mau peu maitatai, nafea ia rave i te ohipa, e nafea ia horoa maitai e ia haapao ia vetahi ê. Te mea faufaa roa ˈtu râ, e tia ia ratou ia haapii i ta ratou mau tamarii ia riro ei mau tavini pûpûhia na Iehova.—Maseli 22:6.
I roto i te tuatapaparaa i muri iho, “E te mau metua, te titau nei ta outou mau tamarii i te hoê ara-maite-raa,” ua faahaamanaˈo te taata orero i te feia i ruru mai i te faufaaraa ia haapopou i te mau tamarii, eiaha râ e tapo i te mata i nia i to ratou mau paruparu. E tia i te mau metua ia ara iho â râ i te mau peu e aratai tia ˈtu i te haavare, te nounou taoˈa, aore ra te miimii.
Ua faaroo maitai iho â râ te mau taurearea i ruru mai i te oreroraa parau “E te mau taurearea—Te mau haapiiraa no ǒ mai ia vai ta outou e haapao?” Mea fifi no te mau taurearea kerisetiano i teie mahana. Mea ohie roa ia pee i teie nei ao, tera râ, e aratai te reira i te pohe. Noa ˈtu e e titau te maitiraa i te pee maite i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te itoito no te hoê taurearea, e hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa rahi i teie nei e te ora mure ore i mua nei.—Timoteo 1, 4:8.
Ua hope te piti o te mahana na roto i te darama putapû mau Te mau taurearea o te haamanaˈo i to ratou Poiete i teie nei. I roto i te omuaraa parau, ua pii te taata faatere i te mau taurearea i roto i te faanahonahoraa a te Atua “te hoê nuu teotaratia o tei faaô ia ratou ma te taiva ore i roto i te taviniraa i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Arii faatoroahia i nia i te raˈi ra, o Iesu Mesia.” Ua parau atoa oia e: “Oia mau, te rave nei ta tatou mau taurearea i te hoê ohipa maitai roa!” Ua faaite te darama e ia haapii maitai anaˈe te hoê metua i ta ˈna tamarii, e mea maitai ïa te reira no te tamarii ia paari anaˈe mai o ˈna e ia tavini oia ia Iehova i to ˈna aˈe pae.
Te poipoi o te toruraa o te mahana
Teie te upoo parau o te toruraa o te mahana “A tamau noa i te haapii i te mau taata no te mau nunaa atoa.” (Mataio 28:19, 20) Ua tiai iho â te feia i ruru mai i te mau aˈoraa tano maitai no nia i te ohipa pororaa, e aita ratou i tatarahapa. Ua haapuai te oreroraa parau tatuhaahia “Ia oaoa tatou i te raveraa i ta tatou ohipa pororaa e te haapiiraa” i to ratou hinaaro e tamau noa i te rave i te ohipa pororaa. Ua tuatapapa te oreroraa haamataraa i te mau aparauraa matamua; te piti, te mau hoˈi-faahou-raa e farerei, e te toru, te mau haapiiraa bibilia. Ua titauhia vetahi mau mitionare tei tonohia na te ao nei ia hoˈi atu i to ratou fenua e ia haere atu i te hoê tairururaa e to ratou utuafare e to ratou mau hoa. I te tahi mau vahi, ua apiti mai te mau mitionare i roto i teie tuhaa o te porotarama. E mea oaoa roa i te faarooraa ˈtu i te tahi mau parau apî no nia i te manuïa o ta ratou i ite i roto i ta ratou tuhaa taviniraa. I muri iho, ua hiˈopoa te oreroraa “Ia naeahia te mau taata atoa i te parau apî maitai” i te mana o te pororaa i te taime faanaho-ore-hia e te amuiraa.
Ua hope taua poipoi ra na roto i te oreroraa parau bapetizoraa, o tei riro noa iho â ei taime faufaa roa o te mau rururaa rarahi a te mau Ite no Iehova. I tera tairururaa i muri aˈe i te tahi, e mau pǔpǔ rarahi o te mau taata pûpû-apî-hia o te tia mai i mua i te nahoa i ruru mai e o te pahono ma te reo papu e e, i na uiraa e piti e uihia mai ia ratou. Ua bapetizohia ˈtura ratou i muri iho i mua i te taata. Auê ïa haapapuraa puai o te mana faahiahia o te haapiiraa a te Atua!
Te avatea o te toruraa o te mahana
Ua haamata te porotarama o te avatea na roto i te hoê tuatapaparaa hohonu no nia i te mau Papai. Ua matau te mau Ite no Iehova i te mau parau a te Mataio pene 24 e te Luka pene 21. Ua manaˈo anei vetahi e aita ˈtu vahi apî e nehenehe e matara mai no nia i teie mau pene a te Bibilia? Auê ïa manaˈo hape e! Ua aratai te mau oreroraa “Eaha te tapao no to oe vairaa mai?” e “A faaite mai na oe ia matou, afea taua mau mea nei e tupu ai?” i te feia i ruru mai i roto i te hoê tuatapaparaa anaanatae mau o te mau tuhaa o teie nau pene e piti e ua faataa mai i te mau tatararaa apî no nia i te tahi mau irava. Ua tupu te mau aparauraa oraora maitai i muri aˈe i te rururaa a hiˈopoa ˈi te feia i ruru mai i ta ratou mau nota no te ite ahiri e ua taa maitai anei ratou i te mau manaˈo. Ma te feaa ore, e rave rahi mau uiraa o te pahonohia ia neneihia teie mau haamaramaramaraa i roto i Te Pare Tiairaa.
Ua haere atu â te tuatapaparaa i te Bibilia i mua i roto i te oreroraa “Mau pahonoraa e haamaramarama i ta outou mau uiraa no nia i te Bibilia.” I muri iho ua faahaerehia ˈtura te porotarama i nia i te hoê tumu parau taa ê. Ua tapao te matahiti 1993 i te 50raa o te matahiti o te Fare haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower. Ua faaite te oreroraa parau “E pae ahuru matahiti i roto i te faaineineraa i te mau mitionare e i roto i te taviniraa” i te feia i ruru mai e eaha te mau ohipa i ravehia i roto i taua area taime ra. Mai te peu e e mau mitionare to reira i te taime a vauvauhia ˈi te oreroraa parau “Te tupuraa o te ohipa pororaa i roto i te tuhaa fenua,” ua titauhia ïa ratou ia tufa i te tahi o ta ratou mau aamu e te feia e faaroo ra. Auê te putapû e ia faaroo i te mau faatiaraa a te mau mitionare!
Ua riro te oreroraa parau i muri iho, “No te aha te mau Ite no Iehova e vai ara noa ˈi,” ei haapiiraa aamu. Ua faaite oia e ua vai ara noa te mau kerisetiano mai te senekele matamua mai â e tae roa mai i teie nei. Ua aratai te reira i te tahi atu ohipa apî. I te omuaraa o te oreroraa parau i muri iho, “Te feia poro ohipa i nia i te fenua atoa nei,” ua faatoro te taata orero i te hoê buka meumeu (mai te peu e te vai ra i roto i te reo o te fenua) e ua parau oia e: “Te oaoa nei matou i te faaite atu i teie mahana e ua matara mai teie buka apî, Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua.” Te vauvau maitai ra teie buka i te aamu no teie nei tau a te mau Ite no Iehova. Te faaite ra oia i te aamu putapû mau o te faaoromai, te manaˈo papu, e te manuïa, ma te horoa mai i te haapapuraa puai mau e te ohipa ra te varua o Iehova i nia i ta ˈna mau tavini.
Te maharaa o te poipoi
Ua tae ê na i te mahana hopea o te tairururaa. Ua tǎpǔ te upoo parau o te mahana “Haamaitaihia tatou e te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra,” i te hoê taime faufaa roa i roto i te porotarama. (Isaia 48:17) I te poipoi, ua haamau te feia i ruru mai i to ratou ara-maite-raa i nia i te hoê oreroraa parau e toru tuhaa puai. Maoti te upoo parau “Te poroi faaara faauruahia a Ieremia—No te tau tahito e no teie nei tau,” ua vauvau mai te oreroraa parau tatuhaahia i te hoê tatararaa o te mau irava tataitahi o te Ieremia pene 23, 24 e 25. Auê ïa poroi puai mau e vai ra i roto i teie mau pene! Eita e ore e ua hitimahuta roa o Iseraela taiva i te tau o Ieremia ra i ta ˈna mau faaararaa huna ore tei faauruahia mai e te Atua. Ua hitimahuta hau atu â te ao atoa nei i te taime a tupu ai taua mau faaararaa ra. Ua taui anei te mau ohipa i teie mahana? Aita. Te poro nei te mau Ite no Iehova ma te itoito i te mau poroi haavaraa a te Atua. I te pae hopea, e titauhia teie faanahoraa o te mau mea atoa ia faaruru atu i te mau haavaraa a Iehova. Oia hoi te auraa te haamouraa taatoa o te ao a Satani.
Ua hope te poipoi sabati na roto i te piti o te darama, Eiaha e vare aore ra e faaooo atu i te Atua. Ua faaite mai teie darama e mea nafea te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia paruru ia tatou ia faahemahia e te mau ripene video e te upaupa faufau e te peu e ueue i te mau huero o te amahamaharaa i rotopu i te mau kerisetiano. I te hopearaa o te darama, ua faahiti te peretiteni i te mau parau haaferuri mau a te hoê o te mau taata hauti: “E nehenehe tatou e roohia i te ohiparaa a te ao nei. Mai te peu e eita tatou e patoi, e nehenehe te ao e haaviivii ma te aravihi i to tatou feruriraa. Ia tapea tatou i to tatou faaroo aore ra aita, tei te huru ïa o te mau mea ta tatou i ueue.” E parau mau roa te reira!
Te avatea hopea
Ua piri roa te tairururaa i te hopea i to te taata orero paiumaraa i nia i te tahua no te vauvau i te oreroraa parau huiraatira, oia hoi “Te haapiiraa tei riro ei tauturu no to tatou nei tau ati rahi.” Ma te hoê ravea maramarama e te afaro maitai, ua haapapu oia i te mau fifi matamua o te faaino nei ia tatou i teie mahana e ua faataa mai oia i te tahi mau ravea e nehenehe ai te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê oraraa maitai aˈe. Ua parau oia e mai te peu e te pee ra tatou i te haapiiraa a te mau Papai i teie nei, e nehenehe ïa ta tatou e pee i te reira e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a Iehova.
I muri aˈe i te hoê tuatapaparaa poto o te tumu parau haapiiraa a Te Pare Tiairaa, ua tae ïa i te taime no te oreroraa parau hopea. Ua faataa poto noa mai te taata orero i te mau manaˈo faufaa roa ˈˈe o te porotarama o na mahana e maha e ua faahaamanaˈo oia i te feia i ruru mai i te mau buka apî i matara mai. Ua faaite atoa oia e fatata roa te piti o te ripene video o te anairaa Te Bibilia—Hoê buka o te huru tupuraa e te parau tohu (beretane) i te matara. Inaha, te vai nei teie ripene video, oia hoi Te Bibilia—Te buka tahito roa ˈˈe a te huitaata nei, na roto i te reo beretane. Ua taiohia mai te mau faatiaraa putapû mau no ǒ mai i te mau vahi e roohia ra i te ati, mai ia Bosnia e Herzegovina. Ei faaotiraa, ua taio te taata orero i te mau parau a te Koheleta 12:13: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.”
Auê ïa haamanaˈoraa maitai roa e! Ia ora na tatou no te mahana i reira te huitaata atoa e arue ai i to tatou Orometua Rahi, o Iehova, e e pee ai i ta ˈna haapiiraa.
[Hohoˈa i te api 24, 25]
Ua faatupu te mau tairururaa “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra” i Moscou e i Kiev i te oaoa rahi
[Hohoˈa i te api 26, 27]
1. Na roto i te bapetizoraa, e rave rahi o tei faataipe i to ratou pûpûraa ia ratou no te Atua
2. Ua putapû roa te hoê taata i ruru mai e 100 matahiti to ˈna, i te noaaraa mai te hoê buka apî
3, 4. Ua haapopouhia te mau darama o tei haaputapû i te feruriraa
5. Ua haamatara te mau mitionare i uiuihia i te mau tairururaa i te mau haamaitairaa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra