VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/1 api 21-23
  • Te mau pionie—e horoa nei e e fanaˈo nei i te mau haamaitairaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau pionie—e horoa nei e e fanaˈo nei i te mau haamaitairaa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha vetahi e riro ai ei pionie
  • E nehenehe te tahi pae e tauturu mai
  • A tapea maite i ta outou faaotiraa
  • E rave rahi mau oaoaraa e mau haamaitairaa
  • Te mau haamaitairaa o te taviniraa pionie
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te taviniraa pionie: no outou anei?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
  • “E riro oe ei pionie maitai!”
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2010
  • E haapaari te taviniraa pionie i to taairaa e te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/1 api 21-23

Te mau pionie—e horoa nei e e fanaˈo nei i te mau haamaitairaa

“MEA hau aˈe te taviniraa pionie i te faahiahia i te hoê toroa manuïa i roto i teie nei ao. Aita ˈtu ohipa oaoa aˈe i te tautururaa i te taata ia haapii i te ite ia Iehova e ta ˈna parau mau.” O te parau ïa a te hoê vahine kerisetiano o tei maiti i te taviniraa pionie—pororaa i te Basileia ma te taime taatoa—ei toroa na ˈna. Ehia rahiraa toroa ê atu o te nehenehe e hopoi mai i teie huru oaoaraa?

Ua riro te taviniraa pionie ei tapao teitei e ei haamaitairaa taa ê faufaa roa. Nafea te hoê taata e nehenehe ai e maiti i teie huru oraraa? Eaha tei titauhia no te faaea maoro i roto i te taviniraa pionie no te ooti i te mau haamaitairaa o ta ˈna e pûpû mai?

E piti mea faufaa roa. A tahi, te mau huru tupuraa tano. E rave rahi o te ora nei i roto i te mau huru tupuraa o te ore e faatia ia ratou ia rave i te taviniraa pionie. A piti, te mau titauraa pae varua e te haerea e au. Oia mau, noa ˈtu e e faatia te mau huru tupuraa i teie taime i te hoê taata ia riro ei pionie aore ra eita, e tia ia tatou paatoa ia tutava no te faatupu i te mau huru maitatai kerisetiano paari.

No te aha vetahi e riro ai ei pionie

Eaha te mau titauraa no te manuïa i roto i te taviniraa pionie? Mea faufaa roa te aravihiraa i roto i te pororaa. E tia i te mau pionie ia ite e nafea ia faaite i te parau apî maitai i te feia ěê, ia hoˈi atu e farerei i te feia anaanatae, e ia faatere i te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata. E nehenehe te ereraa i teie mau aravihi e haaparuparu i te hoê pionie. Noa ˈtu râ, e mea faufaa roa vetahi atu mau mea.

Ei hiˈoraa, ua tuatihia te mau mea atoa amuihia i roto i ta tatou haamoriraa e to tatou mau taairaa e o Iehova e ta ˈna faanahonahoraa. Oia atoa ïa te taviniraa pionie. Ua faataa te hoê taurearea pionie o Rado to ˈna iˈoa e: “No te hoê taurearea, aita ˈtu mea maitai aˈe i te haamanaˈoraa ia Iehova e te haereraa na nia i te eˈa o te parau mau.” Oia mau, ua riro te taviniraa pionie ei ravea maitai roa no te feia apî ia faaite i to ratou here no Iehova e to ratou taairaa fatata e o ˈna.—Koheleta 12:1.

E mea faufaa atoa te ite e te maramarama. (Philipi 1:9-11) Inaha, ua riro teie na tuhaa e piti ei ito ia tere noa to tatou matini pae varua. E mea titauhia te haapiiraa tataitahi tamau no te ape i te rohirohiraa i te pae varua, te ereraa i to tatou aau tae e to tatou manaˈo papu. Oia mau, e tia i te ite o ta tatou e rave mai ia ohipa eiaha noa i nia i te feruriraa i nia atoa râ i te mafatu. (Maseli 2:2) Apitihia mai i te haapiiraa tataitahi, e titau tatou i te taime no te pure e te feruri-hohonu-raa ia nehenehe te ite e noaa mai ia tatou ia haaputapû roa i te mafatu. I reira, mai te peu e e faatia to tatou mau huru tupuraa, e hinaaro ïa tatou e riro ei pionie.—A faaau e te Ezera 7:10.

E titau atoa te raveraa i te taviniraa pionie i te aau faatusia ia ˈna iho. Ua ineine pauroa te mau faanahoraa a te hoê taurearea o Ron to ˈna iˈoa no te taviniraa pionie. Te tiai noa ra oia i te mau huru tupuraa tano ia nehenehe oia e haamata. Oia hoi, te hinaaro ra oia i te hoê ohipa o te faatia ia ˈna ia riro ei pionie e i te hoê â taime, ia fanaˈo i te tahi mau mea navenave o te oraraa. I to ˈna faaiteraa ˈtu i te reira i te hoê tuahine paari, ua hitimahuta roa oia i ta ˈna pahonoraa. Teie hoi ta teie tuahine i parau: “E haamaitai Iehova i te mau ohipa, eiaha te mau parau tǎpǔ.” Ua noaa maira i te taurearea te hoê ohipa tei raro mai te moni ohipa o te vaiiho i te taime no te taviniraa pionie. E tauturu te faaohiparaa i te Mataio 6:25-34 i te hoê taata ia faanavai e te hoê moni ohipa iti aˈe.

E tauturu te fariiraa ma te haehaa i te pee i te mau manaˈo tauturu maitatai i to outou haamataraa i te taviniraa pionie. I te omuaraa ra o to ˈna oraraa kerisetiano, ua faatupu o Hanna i te hinaaro e tavini ei pionie. Tera râ, aita oia i tavini ei pionie i to ˈna raveraa i ta ˈna mau tamarii, e i muri iho ua faaô atu oia i roto i te hoê toroa tapihooraa. Ma te pee i te mau aˈoraa maitatai a te mau matahiapo ara maite, ua faarue atura oia i ta ˈna toroa anaanatae mau i roto i teie nei ao e ua haamata ˈtura oia i te taviniraa pionie. I teie nei, te fanaˈo ra o Hanna i te oaoa rahi i te aratairaa ia vetahi ê e tae roa ˈtu i te pûpûraa e te tautururaa i te feia tei faaea i te poro.

E riro atoa te mauruuru no te mea ta te parau mau i rave i roto i to tatou oraraa ei faaitoitoraa no te tavini ei pionie. A rave na i te hiˈoraa o te hoê vahine o tei hepohepo roa e te amahamaha ra to ˈna faaipoiporaa. Ua taui roa teie huru tupuraa i to ˈna haapiiraa i te parau mau o te Parau a te Atua e to ˈna faaohiparaa i te reira. No to ˈna putapû i te mea ta te parau mau i rave no ˈna, ua faaoti aˈera oia e te ravea maitai roa ˈˈe no ˈna no te faaite i to ˈna mauruuru, o te raveraa ïa i te taviniraa pionie e te tautururaa ia vetahi ê. O ta ˈna ïa i rave, e i teie nei, te fanaˈo nei oia i te mau haamaitairaa e faatere e rave rahi mau haapiiraa bibilia e te hoê oraraa utuafare oaoa.

E nehenehe te tahi pae e tauturu mai

Mea pinepine e faatupu te mau pionie i te tahi atu mau pionie. E ono matahiti to Rado, tei faahitihia na mua ˈtu, i te taime a haapii ai e piti pionie i te Bibilia e to ˈna mau metua. I to ˈna tamariiriiraa râ, ua haere tamau atu oia na muri i teie feia poro ma te taime taatoa i roto i te taviniraa. Ua riro maira o Rado iho ei pionie tamau i te 17raa o to ˈna matahiti. Ua paari atoa te tahi atu taurearea, o Arno, i roto i te hoê utuafare kerisetiano tera râ ua paruparu oia i te pae varua. I muri iho, ua opua aˈera oia e haapuai faahou ia ˈna i te pae varua, e te parau ra o ˈna i teie nei e: “Mea rahi te faaitoitoraa ta te mau pionie i horoa mai. Ua apiti atu vau ia ratou i te mau tau faaearaa haapiiraa iho â râ e i te tahi mau taime ua tapao vau e 60 hora i te avaˈe i roto i te taviniraa. I muri iho, e ere i te mea fifi roa ia rave i te taahiraa o te taviniraa pionie tamau [e titau ra e 90 hora i te avaˈe].” Ua tauturu mau â te feruri-hohonu-raa i nia i te aˈoraa a te Korinetia 1, 7:29-31 e ore e faaohipa hua i teie nei ao i teie mau taurearea.

E nehenehe te feruriraa pionie e aa ohie aˈe i roto i te hoê utuafare i reira tei nia te mau faufaa pae varua i te parahiraa matamua e te faaitoito ra te mau metua i ta ratou mau tamarii ia rave i te taviniraa ma te taime taatoa. Te parau ra o Philo, o tei paari i roto i teie huru utuafare, e: “E rave rahi o tei faaitoito mai ia ˈu ia haere i mua i roto i ta ˈu tau haapiiraa, ia rave i te ohipa ia papu to ˈu oraraa a muri aˈe. Tera râ, ua tauturu to ˈu mau metua ia ˈu ia rave i te hoê maitiraa paari aˈe. Ua parau mai raua e mai te peu e te hinaaro mau ra vau e haapapu i to ˈu oraraa no a muri aˈe, e tia ia ˈu ia haamau ei tapao matamua roa, te faatupuraa i te mau taairaa e o Iehova.”

Te parau atoa ra te hoê taurearea vahine o Thamar te iˈoa e na te hiˈoraa e te mau tutavaraa a to ˈna mau metua i turai ia ˈna ia rave i te taviniraa pionie. Te na ô ra oia e: “Eita ta ˈu e nehenehe e parau e afea râ to ˈu faatupuraa i te hoê hiˈoraa pae varua no nia i te oraraa, tera râ ua papu ia ˈu e aita vau i fanauhia mai e teie huru hiˈoraa. Ua tauturu rahi mau â te peu matauhia a to ˈu metua e haere tamau i roto i te taviniraa e te mau putuputuraa, e tae noa ˈtu to raua here hohonu i te parau mau, ia ˈu ia faatupu i to ˈu haerea pae varua.”

A tapea maite i ta outou faaotiraa

Ia haamata anaˈe te hoê taata i te taviniraa pionie, maoti te tapea-maite-raa e nehenehe ai oia e ooti i te haamaitairaa taatoa o taua faaotiraa paari ra. E rave rahi mau aˈoraa papu te nehenehe e horoahia ia taeahia teie faito. Ei hiˈoraa, e mea maitai ia haapii te mau pionie i te faanaho i to ratou taime ia rahi te hotu e noaa mai. Teie râ, te tuhaa faufaa roa ˈˈe, o te mau taairaa ïa ta te taata tataitahi e faatupu e o Iehova e Ta ˈna faanahonahoraa.

Taaihia i te reira, te vai ra te faaohiparaa i te pure. “I to ˈu haereraa mai i roto i te parau mau, mea puai to ˈu hinaaro e riro ei pionie,” o ta Cor ïa e parau ra. Teie râ, ua titau to ˈna metua tane e ia faaoti na mua oia i ta ˈna tau i te Fare haapiiraa tuatoru no te pae faaapu. I muri aˈe, ua faaipoipo atura oia, e ua apiti maira ta ˈna vahine ia ˈna i roto i te ohipa pionie. I te hapûraa ta ˈna vahine, ua farerei atura oia i te maitiraa e faarue i te ohipa pionie. “Ua pure pinepine au ia Iehova e ua tuu atu vau i mua ia ˈna i te hinaaro o to ˈu mafatu e tamau noa i te taviniraa pionie,” o ta Cor ïa e parau ra. I te pae hopea, ua noaa maira ia Cor te hoê ohipa o tei faatia ia ˈna ia tavini ei pionie e ia haapao atoa i to ˈna utuafare.

Ua riro te mauruururaa i te mau taoˈa materia titauhia ei tuhaa ê atu o te tauturu pinepine i te hoê taata ia faaea noa i roto i te taviniraa pionie. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra; o te Atua iho hoi tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.” (Hebera 13:5) Ua tauturu te mauruururaa i te mau taoˈa e vai ra ia Harry e o Irene ia tamau noa i te taviniraa pionie. E vau matahiti to Irene, e matapo hoi o ˈna, taviniraa ei pionie. “Aita mâua i hiˈo noa ˈˈe i to mâua huru tupuraa i te pae moni ei fifi,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ua ara noa mâua eiaha ia rave i te mau tarahu faufaa ore. Ua taio mâua i te mau haamâuˈaraa. E oraraa haehaa to mâua, e te oaoa atoa râ, e e rave rahi mau haamaitairaa o ta mâua i fanaˈo.”

E rave rahi mau oaoaraa e mau haamaitairaa

Ia hiˈo anaˈe oia i na hau atu i te iva matahiti taviniraa pionie, te na ô ra o Thamar e: “E haafatata roa oe i pihai iho ia Iehova, mai te mea e ua rave roa mai oia i to oe rima.” (Salamo 73:23) Te haamanaˈo atoa râ oia i te mau haafifiraa. “Ua haapeapea to ˈu mau paruparu apitihia e to vetahi ê ia ˈu,” o ta Thamar ïa e parau atoa ra. “Hau atu, e hiˈo atu vau i te mau taeae e te mau tuahine o tei maiti i te hoê oraraa hoona aˈe i te pae materia, e au ra e mea au aˈe ta ratou maitiraa, area o vau ra, te haere noa ra ïa vau na te mau fare i raro aˈe i te ûa e te toetoe. Tera râ, i te hohonuraa o to ˈu mafatu, aita vau i hinaaro e taui i to ˈu parahiraa e o ratou. Eaha te mea taa ê atu i te taviniraa pionie, o te hopoi mai i teie oaoaraa, teie mauruuru i te pae varua, e teie mau haamaitairaa atoa?” E haafaufaa atoa anei outou i teie mau oaoaraa e teie mau haamaitairaa?

No te mea te horoa nei te mau pionie i te rahiraa o te taime i roto i te taviniraa kerisetiano, e nehenehe ïa ta ratou e tauturu e rave rahi mau taata ia noaa i te ite o te parau mau a te Bibilia. Te na ô ra o Harry e o Irene, tei faahitihia na mua ˈtu, e: “E rave rahi mau haamaitairaa o ta mâua e fanaˈo ra i roto i te faanahonahoraa a Iehova, tera râ, ua riro te tautururaa i te hoê taata anaanatae apî ia haere i mua e tae roa i te riroraa mai ei tavini a Iehova ei haamaitairaa rahi roa ˈˈe.”

Ua faataa maitai te tahi atu pionie i te mau ohipa ia ˈna i parau e: “Ua tano roa te mau parau a te Maseli 10:22 no ˈu: ‘Na Iehova te maitai i taoˈahia ˈi te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.’ E rave rahi taime, ua tupu teie irava i nia ia ˈu i roto i te mau matahiti o ta ˈu i tavini ia Iehova.”

E te mau metua, te tuu ra anei outou i roto i ta outou mau tamarii te hinaaro e riro ei pionie? E te mau pionie, te tutava ra anei outou i te faatupu i teie hinaaro i roto ia vetahi ê? E te mau matahiapo, te turu ra anei outou i te mau pionie i roto i ta outou amuiraa e te tauturu ra anei outou ia ratou ia patu i te feruriraa pionie i roto ia vetahi ê? Ia rahi atu â te mau tavini a Iehova o te faatupu i te hinaaro e titau i teie mau haamaitairaa rarahi a faaô ai ratou i roto i te taviniraa pionie.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono