VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/9 api 4-6
  • E nehenehe te here i te taata-tupu e tupu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe te here i te taata-tupu e tupu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hiˈoraa nehenehe o Iesu
  • Eita te Atua e hiˈo i te huru o te taata
  • Te here taata-tupu i te ohiparaa
  • O vai to ˈu taata-tupu?
    A ara mai na! 1986
  • “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • No te aha e here ai i to taata-tupu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/9 api 4-6

E nehenehe te here i te taata-tupu e tupu

UA FAAITE te parabole a Iesu Mesia no nia i te ati Samaria e eaha te auraa mau o te here haavare ore i to ˈna taata-tupu. (Luka 10:25-37) Ua haapii atoa o Iesu e: “[Here] oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E [here atu] oe i to taata-tupu, mai to [here] ia oe iho na.”—Mataio 22:37-39.

Mai te mau taata e rave rahi, te manaˈo ra anei outou e mea fifi ia here i to outou taata-tupu e ere hoê â nunaa e to outou iho? Peneiaˈe no te mea ïa e ua haapii outou aore ra ua roohia outou i te hiˈo-ino-raa e te tahi ohipa tia ore. Peneiaˈe ua faaruru outou iho aore ra te feia i herehia e outou i te hamani-ino-raa a te mau taata no roto i te tahi atu nunaa.

I te mea e ua faaite o Iesu e hoê o te mau faaueraa a te Atua e ia here tatou i to tatou taata-tupu, e nehenehe iho â ïa e haapaiuma i teie mau manaˈo puai. Te taviri no te na reiraraa, o te hiˈoraa ïa i te taata mai ta te Atua e te Mesia e hiˈo nei. I roto i teie tuhaa, e hiˈopoa anaˈe na i te hiˈoraa o Iesu e to te mau kerisetiano matamua.

Te hiˈoraa nehenehe o Iesu

E mau manaˈo iino rahi to te mau ati Iuda o te senekele matamua i te mau ati Samaria, te hoê nunaa e ora na i te hoê fenua i rotopu ia Iudea e o Galilea. I te hoê taime, ua ani aˈera te feia patoi ati Iuda ma te vahavaha ia Iesu e: “E ere anei i te parau-tia ta matou e parau nei e no Samaria oe, e e demoni to oe?” (Ioane 8:48) No te puai o te au ore i te mau ati Samaria, ua tae roa vetahi mau ati Iuda i te faaino i te mau ati Samaria i mua i te aro o te taata i roto i te mau sunago e ua pure ratou i te mau mahana atoa e ia ore te mau ati Samaria ia fanaˈo i te ora mure ore.

Eita e ore e ua turai te iteraa i teie hiˈo-ino-raa hohonu ia Iesu ia horoa i te parabole no nia i te ati Samaria o tei riro ei taata-tupu mau na roto i te aupururaa i te taata ati Iuda o tei taparahihia e te nǎnǎ eiâ. Mea nafea hoi to Iesu pahonoraa i to te taata ati Iuda aravihi i roto i te Ture a Mose aniraa mai e: “O vai hoi to ˈu taata-tupu?” (Luka 10:29) E nehenehe o Iesu e pahono tahaa ˈtu i te na ôraa e: ‘To oe taata-tupu, e ere noa ïa to oe taeae ati Iuda, o te mau taata ê atu râ, e tae noa ˈtu te ati Samaria.’ E mea fifi roa râ no te mau ati Iuda ia farii i te reira. No reira, ua faatia ˈtura oia i te parabole no nia i te hoê ati Iuda o tei fanaˈo i te aroha o te hoê ati Samaria. Ua tauturu ïa Iesu i te mau ati Iuda e faaroo ra ia ˈna, ia huti i te faaotiraa e faataehia ˈtu te here taata-tupu mau i nia i te feia e ere i te ati Iuda.

Aita to Iesu e hiˈo-ino-raa i te ati Samaria. I to ˈna haereraa na roto ia Samaria i te hoê taime, ua faafaaea rii oia i te hiti i te hoê apoo pape a haere ai ta ˈna mau pǐpǐ i te oire e tii i te maa. I to te hoê vahine Samaria haereraa mai e huti i te pape, na ô atura oia e: “Ho mai na e inu.” I te mea e eita te mau ati Iuda e paraparau atu i te mau ati Samaria, ua ani ihora oia e: “Eaha oe te ati Iuda na i ani mai ia ˈu, i te vahine Samaria nei, i te pape?” Ua poro atura o Iesu ia ˈna ma te parau roa ˈtu e o ˈna te Mesia. Ua farii oia i teie parau na roto i te haereraa i roto i te oire e te piiraa i te tahi pae ia haere mai e faaroo ia ˈna. Te faahopearaa? “E rave rahi maira i taua oire ra to Samaria i faaroo ia ˈna.” Auê ïa faahopearaa maitai e i te mea e aita o Iesu i haafifihia e te haerea tei parare na roto i te mau ati Iuda o to ˈna ra tau!—Ioane 4:4-42.

Eita te Atua e hiˈo i te huru o te taata

E opuaraa teie na te Atua e ia poro na mua o Iesu i te mau ati Iuda, “te mau mamoe . . . i moe i te utuafare ra o Iseraela.” (Mataio 15:24) No reira, e ati Iuda anaˈe ta ˈna mau pǐpǐ matamua. Teie râ, e toru noa matahiti i muri aˈe i te niniiraahia te varua moˈa i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua haapapu maitai o Iehova e te hinaaro ra oia e ia haaparare atu te feia faaroo ati Iuda i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ i te feia o te mau nunaa, i te mau Etene.

I roto i te feruriraa ati Iuda, e mea fifi roa ia here i te hoê ati Samaria mai ia ˈna iho ra. E mea fifi atu â ia faaite i te here taata-tupu i te mau Etene peritome-ore-hia, e feia mea iti aˈe to ratou tuearaa e te mau ati Iuda ia faaauhia i te mau ati Samaria. Ma te faataa mai i te haerea o te mau ati Iuda i nia i te mau Etene, te faaite ra Te buka parau paari a te ao nei no nia i te Bibilia tumu (beretane) e: “Te ite nei tatou, i roto i te tau o te F[aufaa] A[pî], te riri, te haafaufau e te au ore puai roa ˈˈe. Ua hiˈohia ratou [te mau Etene] mai te feia viivii, e ore roa e tia i te ture ia faahoa ˈtu ia ratou. E enemi ratou no te Atua e no To ˈna nunaa, e ua opanihia ia ratou te ite a te Atua maoti râ ia farii ratou i te faaroo ati Iuda, e i reira atoa, eita ratou e farii-taatoa-hia, mai i te tau tahito ra. Ua opanihia te mau ati Iuda ia aˈo atu ia ratou, e ia ani noa mai ratou i te mau mea no nia i te Atua, e tia ratou ia haavahavahahia.”

Noa ˈtu te reira te manaˈo o te mau taata e rave rahi, ua rave Iehova ia ite te aposetolo Petero i te hoê orama i reira to ˈna faaueraahia ‘ia faaea i te parau e e viivii te mea ta te Atua i tamâ ra.’ Ua aratai atura te Atua ia ˈna i te fare o te taata Etene ra o Korenelio. Ua horoa ˈtura o Petero i te hoê faaiteraa no nia i te Mesia ia Korenelio, to ˈna utuafare, e vetahi atu mau Etene. “Ua ite mau atura vau,” o ta Petero ïa i parau, “e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” Te poro noa ra o Petero, ua tau maira te varua moˈa i nia i teie feia faaroo apî, o tei bapetizohia e o ratou te mau Etene matamua o tei riro mai ei pǐpǐ na te Mesia.—Ohipa, pene 10.

Ua farii te mau pǐpǐ ati Iuda i teie tupuraa, inaha ua taa ia ratou e aita te faaueraa a Iesu e ‘faariro i te mau taata no te mau nunaa atoa ei pǐpǐ’ i taotia-noa-hia i te mau ati Iuda i roto i te mau fenua atoa, e tano atoa râ no te mau Etene. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 11:18) Ma te haapaiuma i to ratou mau manaˈo faaau ore i te Etene, ua faanahonaho aˈera ratou ma te itoito i te hoê ohipa pororaa no te faariro i te taata ei pǐpǐ i rotopu i te mau nunaa. Aita i naeahia i te 30 matahiti i muri iho, ua nehenehe e parauhia e ua porohia te parau apî maitai ‘i roto i te poieteraa taatoa i raro aˈe i te raˈi.’—Kolosa 1:23.

Hoê o tei rave i te upoo i roto i teie ohipa pororaa, o te aposetolo Paulo ïa, e kerisetiano ati Iuda atoa oia iho. Hou oia e riro mai ai ei pǐpǐ na te Mesia, ua riro na oia ei melo itoito rahi no te pǔpǔ faaroo a te mau Pharisea. E faahaehaa na hoi ratou eiaha noa i te mau Etene, i te mau taata riirii atoa râ o to ratou iho nunaa. (Luka 18:11, 12) Teie râ, aita o Paulo i vaiiho i teie mau hiˈoraa ia tapea ia ˈna i te faaiteraa i te here taata-tupu i nia ia vetahi ê. Maoti râ, ua riro mai oia ei ‘aposetolo no te mau nunaa [Etene],’ e ua pûpû oia i to ˈna oraraa no te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ na roto i te mau fenua Mediteranea.—Roma 11:13.

I roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua pehihia o Paulo i te ofai, ua taparahihia, e ua tapeahia o ˈna i te auri. (Ohipa 14:19; 16:22, 23) Ua turai anei teie mau tamataraa ia ˈna ia inoino e ia faaoti e te haamâuˈa ra oia i to ˈna taime i rotopu i te tahi mau nunaa e mau pǔpǔ taata ěê? Aita roa. Ua ite oia e te vai ra te mau taata aau haavare ore o tei purara ê na roto i te mau pǔpǔ taata ěê o to ˈna ra tau.

A ite mai ai ia Paulo te mau Etene o tei farii e ia haapiihia ratou i te mau eˈa o te Atua, ua here roa ˈtura oia ia ratou. Ei hiˈoraa, ua papai atu oia i to Tesalonia e: “I mǎrû noa râ matou i roto ia outou, mai te Metua i poihere i ta ˈna ra tamarii; oia atoa matou no te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.” (Tesalonia 1, 2:7, 8) Te faaite ra teie mau parau putapû e ua here mau â o Paulo i te mau Tesalonia Etene e aita oia i vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea ia faaino i te oaoa o te hoê taairaa maitai e o ratou.

Te here taata-tupu i te ohiparaa

I teie mahana, mai i te senekele matamua ra, te faatupu nei te feia o te ati maite nei i te amuiraa kerisetiano i te here taata-tupu no te mau taata o te mau huru nunaa atoa. Na roto i te faaohiparaa i te hiˈoraa o te Atua no nia ia vetahi ê e na roto i te tufaraa i te parau apî maitai o te Basileia e o ratou, ua faaaano atu â te mau kerisetiano mau i to ratou taaraa i te taata o ta ratou paha e ore e farerei ahiri e aita ratou i ô mai i roto i te amuiraa. E here autaeae atoa to ratou no teie mau taata. (Ioane 13:34, 35) E nehenehe atoa outou e ite i te reira.

Te vai nei teie here i rotopu i te mau Ite no Iehova, inaha te itehia nei ratou i roto e 229 fenua e e tia ratou “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 7:9) Ei autaeaeraa na te fenua atoa nei, te tahoêhia nei ratou i roto i te haamoriraa a Iehova, i roto i to ratou patoiraa i te amui atu i roto i te mau aroraa e te mau feiiraa i rotopu i te mau nunaa, e i roto i to ratou haapaeraa i te mau manaˈo iino o te faaere nei i te taata i te mau taairaa mahanahana e o vetahi ê.

A amui atu e te mau Ite, e e taa ia outou e mea nafea te mau taata no te mau huru nunaa atoa ia rave i te hinaaro o te Atua. E ite outou i te here taata-tupu i te ohiparaa ia poro anaˈe ratou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Oia, e i roto i ta ratou mau amuiraa, e farerei outou i te mau taata maitatai e te haavare ore o te faaite nei na roto i to ratou oraraa e ua haapii mau â ratou ia here i to ratou taata-tupu.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

Taeraa mai o te ati Samaria maitai i te fare tipaeraa/The Doré Bible Illustrations/Dover Publications, Inc.

[Hohoˈa i te api 6]

I roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, e ite outou i te mau taata oaoa no roto i te mau huru nunaa atoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono