VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/4 api 19-23
  • Te haereraa i mua e te faanahonahoraa a Iehova i Afirika Apatoa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haereraa i mua e te faanahonahoraa a Iehova i Afirika Apatoa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tufaa kerisetiano
  • Te hoê ohipa tapihoo manuïa
  • No te aha vau i faarue oioi ai i te haapiiraa
  • Te taviniraa i te Betela e te Haapiiraa no Gileada
  • Ua tamau noa vau i ta ˈu taviniraa
  • Te hoê haapiiraa mauiui mau
  • Te tahi atu mau haamaitairaa
  • Te oraraa i raro aˈe i te apartheid
  • Te faarahiraa i te Betela
  • E oaoa rahi to ˈu i te taviniraa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Te hinaaro nei te Betela i te rima tauturu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • Te mau Ekalesia porotetani e te apartheid
    A ara mai na! 1988
  • E riro anei outou ei rima tauturu?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/4 api 19-23

Te haereraa i mua e te faanahonahoraa a Iehova i Afirika Apatoa

Faatiahia e Frans Muller

I TO mâua to ˈu taeae o Davida taeraa ˈtu i pihai iho i te pereoo auahi no te ahiahi o ta mâua i matau i te rave i te vahi tapaeraa pereoo auahi no Cape Town, ua hitimahuta mâua i te iteraa ˈtu i te tapao ra “Feia Uouo anaˈe.” Ua upootia te Pǔpǔ Aiˈa i te maitiraa i te matahiti 1948 e ua haamau ratou i te apartheid.

Parau mau, mea maoro te peu no te faataa-ê-raa i te feia iri ěê i Afirika Apatoa, mai tei itehia i roto i te rahiraa o te mau fenua no Afirika i te tau o te mau fenua aihuaraau. I teie râ, ua turuhia oia e te ture, e aita matou i faatia-faahou-hia ia ratere i roto i te hoê â pereoo auahi e te feia iri ereere aˈe no Afirika Apatoa. E maha ahuru ma maha matahiti i muri iho, te iritihia ra te apartheid.

I roto i te maororaa o te manaraa te apartheid, mea fifi hoi ia rave i ta matou taviniraa mai ta matou e hinaaro ra, ua ohipa au ei tavini ma te taime taatoa ei Ite no Iehova. I teie nei, i te 65raa o to ˈu matahiti, te hiˈo nei au i muri no te ite i te maraaraa faahiahia a te faanahonahoraa a Iehova i te pae apatoa no Afirika, e te mauruuru nei au no te haamaitairaa taa ê i te haereraa i mua na muri ia ˈna.

Te hoê tufaa kerisetiano

I to ˈna apîraa, ua titauhia to ˈu metua tane ia taio haapuai i te Bibilia i te mau poipoi atoa i te aahiata, i mua i to ˈu papa ruau. I muri iho, ua faatupu atura to ˈu metua tane i te hoê here hohonu no te Parau a te Atua. I to ˈu fanauraahia i te matahiti 1928, te tavini ra to ˈu metua tane i te apooraa ekalesia a te Ekalesia Holane Apî i Potgietersrust. I taua matahiti ra, ua horoa maira to ˈu metua tane fetii i te buka Te kinura a te Atua (beretane) na ˈna.

Ua parau atu râ to ˈu metua tane i to ˈu metua vahine ia tutui i teie buka i te auahi, ma te parau e e buka teie na te hoê pǔpǔ faaroo ê. Ua tapea râ oia i te buka, e i te hoê mahana, ua rave maira to ˈu metua tane, ua tatara ihora i te upoo parau ra “Te haamauiui ra anei te Atua i te taata?” Noa ˈtu e ua papu ia ˈna e e ua hape te Feia Haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra, ua rahi aˈe to ˈna hinaaro e ite, e ua haamata ˈtura oia i te taio. Aita o ˈna i faaea i te taio. I te aahiata, i to ˈna haereraa ˈtu e taoto, ua parau atura oia e: “Mama, e tia ia ˈu ia farii e tei ia ratou ra te parau mau.”

I te mahana i muri iho, ua haere atura o Papa e 50 kilometera na nia i te pereoo taataahi no te tii i te tahi atu mau buka i te Taata Haapii Bibilia piri roa ˈˈe. Ma te tuutuu ore, e taio oia i te maororaa po. Ua tamata atoa oia i te faataui i te manaˈo o te tia no te Ekalesia Holane Apî no nia i te mau parau mau a te Bibilia o ta ˈna e haapii ra, ma te tiaturi e e rave te ekalesia i te tahi mau faatitiaifaroraa. Aita râ ta ˈna mau tutavaraa i manuïa, no reira, ua faarue atura oia i te ekalesia e ua haamata ˈtura oia i te poro ma te itoito. Ua riro maira te parau mau a te Bibilia ei ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈna oraraa e i roto atoa i to matou utuafare. Ua paari au i roto i teie huru tupuraa.

I muri aˈe, ua riro maira o Papa ei pionie, oia hoi e tavini ma te taime taatoa. Ua ratere oia i te mau vahi atea na nia i te hoê pereoo tahito Ford Model T no te poro. Tau matahiti i muri iho, no te faaamu i to matou utuafare e rahi noa ˈtura, ua tia ˈtura ia ˈna ia faaea i te taviniraa pionie, teie râ, ua rave puai noâ oia i te ohipa i roto i te pororaa. I te tahi mau sabati, e tere atu matou e 90 kilometera no te poro na muri ia ˈna i te oire no Pietersburg.

Te hoê ohipa tapihoo manuïa

Ua iriti atura o Papa i te hoê fare toa iti. Aita i maoro, ua faarahihia ˈtura, e ua iritihia te piti o te fare toa. Ua amui mai te tahi feia faaapu taoˈa rahi e o Papa, e i muri iho, ua faatere ratou i te hoê fare toa rahi e te tahi anairaa e ono fare toa iti tei purara i roto i te hoê tuhaa fenua rahi.

Ua amui atoa ˈtu vetahi o to ˈu mau taeae paari aˈe i teie ohipa tapihoo ma te tiaturi e e monihia ratou. Tera râ, ua haamata to matou huru i te pae varua i te topatopa. Ua farii atu matou i te mau hoa e te feia tapiri no teie nei ao, o tei titau mai ia matou i ta ratou mau arearearaa. I to ˈna iteraa i te atâtaraa, ua titau aˈera o Papa i te hoê aparauraa utuafare e ua faaoti ihora oia e hoo i teie ohipa tapihooraa e e haere atu i Pretoria i reira e nehenehe matou e rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova. Ua tapea noa mai oia i te hoê fare toa, o tei haapaohia e te mau rave ohipa.

Ua haamata ˈtura to ˈu mau taeae o Koos e o Davida i te taviniraa pionie, ma te apitihia mai i muri iho e to ˈu tuahine paari aˈe, o Lina, e tae noa ˈtu to ˈu taeae matahiapo, o te faarue râ hoi i te haamoriraa mau i muri iho. I roto i te hoê avaˈe o te matahiti 1942, ua horoa to matou utuafare e hoê ahuru melo i te taatoaraa e 1 000 hora i roto i te pororaa. I taua matahiti ra, ua pûpû vau ei faataiperaa i to ˈu ora no Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape.

No te aha vau i faarue oioi ai i te haapiiraa

I te matahiti 1944, a uˈana ˈi te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua ani maira o Gert Nel, e tiaau ratere oia a te mau Ite no Iehova, ia ˈu ahiri e te opua anei ra vau e riro mai ei pionie. “E,” o ta ˈu ïa i pahono atu, “i roto e piti matahiti, ia hope anaˈe ta ˈu tau haapiiraa tuarua.”

Ia au i te manaˈo o te mau Ite no Iehova e rave rahi i taua tau ra, ua faaara maira oia e: “A haapao maitai, anei o Aramagedo e tae mai ai e te parahi noa ra oe i nia i te parahiraa a te fare haapiiraa.” I te mea e aita vau e hinaaro ra e ia tupu te reira, ua faarue atura vau i te haapiiraa e ua riro mai au ei pionie i te 1 no tenuare 1945.

Ta ˈu tuhaa taviniraa matamua, o Vereeniging ïa, i pihai iho ia Johannesburg, e o Piet Wentzel e o Danie Otto to ˈu mau hoa. Mea pinepine au i te horoa hau atu i te 200 hora i te avaˈe i roto i te pororaa. I muri iho, ua tonohia ˈtura o Piet i te oire no Pretoria, e ua tia ˈtura ia Danie ia faaea i te taviniraa pionie no te tauturu i to ˈna metua tane paari i ta ratou fare faaapu. O vau anaˈe ïa te Ite i toe mai no te haapao e 23 haapiiraa bibilia i Vereeniging.

Aita i maoro roa, ua tae maira te hoê rata no ǒ mai i te amaa, o tei tono atu ia ˈu i Pretoria. Noa ˈtu e aita vau i taa i te tumu o teie tonoraa apî i taua taime ra, ua papu râ ia ˈu i muri iho e e ere i te mea paari ia vaiiho noa i te hoê taurearea e 17 matahiti aravihi ore o ˈna anaˈe iho. Te titau ra hoi au i te faaineineraa e e nehenehe hoi au e haaparuparu.

I muri aˈe i to ˈu taviniraa i Pretoria e te noaaraa mai ia ˈu te aravihi i titauhia, ua anihia mai au e riro ei pionie taa ê. Ua faanaho ihora mâua o Piet Wentzel no te horoa i te tahi faaineineraa i te pae no te taviniraa i te mau taurearea o tei haere mai i Pretoria no te tavini ei pionie. I muri aˈe, ua tonohia ˈtura o Piet ei tiaau ratere i taua vahi ra. Ua faaipoipo oia i muri iho i to ˈu tuahine o Lina, e te tavini nei raua i teie nei i te amaa no Afirika Apatoa.

I rotopu i te feia o tei haere mai e tavini ei pionie i Pretoria, te vai ra o Martie Vos, te hoê vahine apî nehenehe mau o tei paari i roto i te hoê utuafare Ite no Iehova. Ua tupu mai te here i rotopu ia mâua, teie râ, e taurearea apî noâ mâua, mea apî roâ hoi no te faaipoipo. Teie râ, i to mâua tonoraahia i te mau vahi taa ê, ua papai noa mâua i te tahi e te tahi.

Te taviniraa i te Betela e te Haapiiraa no Gileada

I te matahiti 1948, ua anihia mai au e haere e rave i te ohipa i te amaa a te Taiete Watch Tower i Cape Town. I taua taime ra, aita e fare faaearaa amui no te mau 17 taata e rave ra i te ohipa i roto e toru piha ohipa tarahuhia e te hoê fare neneiraa nainai i pihai iho mai. Ua faaea vetahi o matou e te tahi mau utuafare, area vetahi ra, i roto i te mau fare fetii aufauhia.

I te mau mahana raveraa ohipa atoa, e haere amui mai na feia rave ohipa e 17 o te fetii no te Betela no te haamoriraa poipoi i te vahi tauiraa ahu o te fare neneiraa iti. E rave rahi o matou, na matou iho â e faaineine i ta matou maa i te avatea. I muri iho, ia hope te mahana ohipa, e hoˈi atu matou i to matou vahi faaearaa i te mau tuhaa taa ê no Cape Town. I roto i te hoê o taua mau tere ra, mai tei faahitihia ˈtu na, to mâua to ˈu taeae o Davida hitimahutaraa i te iteraa ˈtu i te tapao ra “Feia Uouo anaˈe.”

I to ˈu taeraa ˈtu i te amaa no Cape Town, ua taa ia ˈu e mea rahi te tiâ ia ˈu ia haapii, e no reira ua ani atu au i te taeae Phillips, ta matou tiaau no te amaa: “Eaha te tia ia ˈu ia rave ia naeahia te faito?”

“Frans,” o ta ˈna ïa i pahono mai, “eiaha e haapeapea ia naeahia ia oe te faito. A apee noa!” O ta ˈu ïa i tutava i te rave, e ua haapii au e na roto i te apee-noa-raa ia au i ta te faanahonahoraa a Iehova e horoa maira i te pae no te maa pae varua e te aratairaa, e haere noa te hoê taata i mua na muri ia ˈna.

I te matahiti 1950, ua anihia mai au e haere i te 16raa o te pǔpǔ a te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower no te hoê faaineineraa mitionare. Tei South Lansing, i New York, teie haapiiraa, tau 400 kilometera i te pae apatoerau no Brooklyn, New York. A rave ai au i te ohipa tau taime i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, ua ite mata roa vau i te pu mau o te faanahonahoraa iteahia a Iehova. Ua faaî te pûpûraa taatoa o te feia e rave ra i te upoo i reira, ia ˈu i te mauruuru no te faanahonahoraa a Iehova.

Ua tamau noa vau i ta ˈu taviniraa

I to ˈu hoˈiraa ˈtu i Afirika Apatoa, ua nominohia vau no te tavini ei tiaau ratere i te pae apatoerau no Transvaal, i reira to ˈu paariraa. I muri aˈe i to mâua papai-noa-raa e ono matahiti te maoro, ua faaipoipo atura mâua o Martie i te avaˈe titema 1952, e ua apiti mai oia ia ˈu i roto i te taviniraa ratere. Ua mahanahana to mâua mafatu i te mauruuru o te mau taeae kerisetiano no ta mâua mau tere.

Ei hiˈoraa, a tavini ai mâua i roto i te hoê amuiraa no te hoê oire faaapu, ua faaea mâua i roto i te hoê utuafare o tei tatarahapa no te mea aita ta ratou e û no te tî aore ra no te taofe. Ua ite atu râ mâua i muri iho e, hoê anaˈe puaatoro horoa û ta ratou e ua hoo atu ratou ia navai ta ratou moni no te hoo mai i te mori no te faahoro ia mâua i te mau vahi atea o ta ratou tuhaa fenua no te poro i te feia faaapu. Auê mâua i te here i teie mau taeae aroha e!

I te tahi mau taime, ua tupu mai te manaˈo e aita vau e tano ra no te ohipa haaati, no te arai iho â râ i te mau fifi e te feia ruhiruhia. I te hoê taime no to ˈu paruparu rahi, ua parau atu vau ia Martie e eiaha o ˈna e maere mai te peu e e tono-faahou-hia mâua i roto i te taviniraa pionie no to ˈu mâuˈa. Ua haapapu mai râ oia e e oaoa oia i te tavini noa ˈtu eaha te ohipa mai te peu noa e e faaea mâua i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.

A feruri na i to mâua hitimahuta i to mâua tapaeraa i roto i te amuiraa i muri iho e te vai ra i roto i ta mâua mau rata te hoê titauraa e tavini i roto i te ohipa mataeinaa! Fatata e piti matahiti, ua ratere mâua na roto ia Afirika Apatoa e ia Namibia, tei piihia i taua tau ra Afirika Apatoa Tooa o te râ. Teie râ, no te faanahoraa o te apartheid, mea pinepine ta matou ohipa i te haafifihia. Mea pinepine, aita ta matou mau parau faatia no te tomo i roto i te mau oire ereere i faatiahia e i te tahi mau taime aita i horoahia mai te parau faatia no te mau tairururaa.

Ei hiˈoraa, i te matahiti 1960, ua noaa mai ta matou parau faatia no te faatupu i te hoê tairururaa mataeinaa i Soweto. Ua hoo aˈena te mau taeae ereere no te mau amuiraa atea i te mau titeti pereoo auahi e te pereoo mataeinaa no te haere mai, teie râ, ua faaroo te faatereraa i ta matou mau opuaraa e ua faaore atura ratou i te parau faatia. Ma te haapao maitai, ua haere atura matou e farerei i te hoê tia mana auhoa i roto i te hoê oire e 20 kilometera i te tahi aˈe pae no Johannesburg. Ua farii oia i te horoa mai i te mau fare maitatai aˈe, e ua fanaˈo matou i te hoê tairururaa faahiahia roa, e ua hau atu i te 12 000 taata!

Ua taui mau â te huru tupuraa i te mau matahiti i mairi aˈenei! I teie nei, a iritihia ˈi te apartheid, e nehenehe matou e amui ma te tiamâ i te mau vahi atoa, i te mau pae ereere, uouo, afa, aore ra Inidia. E nehenehe te mau taata atoa, noa ˈtu eaha to ratou iri, e parahi amui e e fanaˈo i te auhoaraa. O te reo anaˈe o te faataa i te vahi parahiraa o te hoê taata.

Te hoê haapiiraa mauiui mau

I te matahiti 1947, ua rave to ˈu metua tane i te hoê hapa rahi. Ua fifihia ta ˈna fare toa, e 200 kilometera te atea i te vahi o ta raua Mama e faaea ra, no te tahi faatereraa tia ore, no reira ua hoˈi atura oia o ˈna anaˈe no te faatere i te fare toa. No te mau tau faataa-ê-raa maoro ia Mama, ua topa ˈtura oia i roto i te faahemaraa. Ei faahopearaa, ua tiavaruhia ˈtura oia.

Ua putapû roa vau i teie ohipa na roto i te hoê ravea mauiui mau e ua taa ia ˈu e eita noa e navai ia itoito no te parau mau a te Bibilia. E tia ia tatou paatoa ia pee maite i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. (Korinetia 1, 7:5) I muri aˈe e rave rahi mau matahiti, ua faahoˈihia mai o Papa ei melo no te amuiraa kerisetiano e ua tavini oia ma te haapao maitai e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i te matahiti 1970. Ua tapea noa to ˈu metua vahine herehia i to ˈna haapao maitai e tae roa i to ˈna poheraa i te matahiti 1991.

Te tahi atu mau haamaitairaa

I te matahiti 1958, ua haere atu mâua Martie i te tairururaa rahi roa ˈˈe i faatupuhia e te mau Ite no Iehova, i te Yankee Stadium e te Polo Grounds i New York. Ua î roa mâua i te oaoa i te riroraa ei melo no te faanahonahoraa faahiahia mau a Iehova. Te amuiraa ˈtu i roto i teie nahoa rahi tei hau atu i te 253 000 taata i te avatea sabati, o te hoê ïa ohipa aore roa e moehia ia mâua. Ua riro te reira no mâua, ei haapapuraa no te ‘feia rahi roa o te mau nunaa atoa’ o tei parahi amui i reira ma te hau. (Apokalupo 7:9, 10) Ua faaea o Martie i New York no te haere i te Haapiiraa no Gileada, e ua hoˈi atu vau i roto i te ohipa mataeinaa i Afirika Apaota.

I te matahiti 1959, i muri aˈe i to Martie hoˈiraa mai te 32raa o te pǔpǔ haapiiraa no Gileada, ua titauhia mâua ia haere e tavini i te amaa no Afirika Apatoa, e vai ra i taua taime ra i pihai iho ia Elandsfontein, i te pae hitia o te râ no Johannesburg. I te roaraa o te mau matahiti, ua ite au i te haereraa i mua o te faanahonahoraa i roto e rave rahi mau tuhaa, to ˈna iho â râ tupuraa i te rahi i roto i te here e te aroha. Ua haapii au e te aratai nei Iehova i ta ˈna faanahonahoraa na roto ia Iesu Mesia e e faaohipa oia i te feia atoa o te pûpû nei ia ratou iho.

I te matahiti 1962, ua hoˈi atu vau i Brooklyn, New York, no te haere atu i te hoê faaineineraa e hoê ahuru avaˈe no te amaa. Ua riro te reira ei tauturu, inaha, i te matahiti 1967, ua nominohia vau ei tiaau no te amaa no Afirika Apatoa. I te matahiti 1976, ua nominohia te mau tomite amaa, e i teie nei, tei nia te hopoia e rave i te mau faaotiraa faufaa i Afirika Apatoa i te tapono o e pae matahiapo kerisetiano aravihi.

Te oraraa i raro aˈe i te apartheid

Ua faahuru ê te mau ture a te apartheid i te tereraa o ta matou amaa. I te paturaahia te Betela no Elandsfontein i te matahiti 1952, ua titau te ture e ia faatiahia te tahi atu fare i muri mai ei vahi faaearaa na te mau taeae ereere e te iri ê. Ua titau atoa te ture e ia tamaa ratou ma te faataa ê i te feia uouo i te hoê pae tei faataahia na te feia Afirika. I muri aˈe, ua faanahohia e ia tamaa ratou i roto i te fare tutu o te Betela. Mai te reira te faanahoraa no te tamaaraa i to mâua taeraa ˈtu i te Betela i te matahiti 1959. Mea riri roa na ˈu teie huru faataa-ê-raa i ravehia na nia i te iri o te taata.

I muri aˈe, ua patoi te faatereraa i te parau faatia ia faaea to matou mau taeae ereere i roto i te fare i muri mai i te Betela iho. Ua titauhia e ia faaea teie mau taeae i roto i te hoê oire iti ereere e 20 kilometera te atearaa. Ua faaea vetahi i roto i te mau fare tarahu e vetahi i roto i te mau hotela no te mau tane taa noa. Ua tamau noa teie huru tupuraa au ore e rave rahi mau matahiti te maoro.

Te faarahiraa i te Betela

I roto i taua area taime ra, ua faarahihia te Betela no Elandsfontein. I muri aˈe i te faarahiraahia e toru taime, ua naeahia ia matou te mau otia o ta matou fenua. Ua faaue maira te Tino Aratai e ia imi matou i te hoê fenua apî i te hoê vahi i reira te mau mana toroa e faatia ˈi ia patu matou i te hoê Betela i reira e nehenehe atoa to matou mau taeae ereere e faaea. I te mau poipoi atoa, e pure na te fetii o te Betela e ia iriti mai o Iehova i te eˈa ia tupu te reira.

Auê ïa mahana oaoa e i te iteraahia mai te hoê fenua tano maitai i rapaeau mai ia Krugersdorp, i te pae tooa o te râ no Johannesburg! Teie râ, ua titau-faahou-hia matou e patu i te hoê fare taa ê no to matou mau taeae ereere. Ua ani matou aita râ i noaa mai te parau faatia ia hau atu i te 20 taata ereere o te faaea i reira. Auaa râ, i te afaraa o te mau matahiti 1980, ua haamata te mau ohipa i te taui. Ua tamǎrû te faatereraa i te mau ture etaeta a te apartheid, e ua hau atu â te mau taeae ereere, iri ê, e te Inidia o tei titauhia ia haere mai e tavini na muri ia matou i te Betela.

I teie nei, te fanaˈo nei matou i te hoê fetii no te Betela oaoa e te tahoê, i reira te mau taata atoa, noa ˈtu eaha to ratou nunaa aore ra to ratou iri, e nehenehe ai e ora i roto i te fare o ta ratou e maiti. Oia atoa, i muri aˈe e rave rahi mau matahiti aroraa, ua fariihia matou i mua i te ture mai te hoê haapaoraa. Ua faanahohia te hoê taatiraa haamanahia e te ture o tei tapaohia e te iˈoa ra “Ite no Iehova no Afirika Apatoa.” I teie nei, te vai ra ta matou mau taeae haamanahia no te rave i te mau faaipoiporaa, e i roto i te mau vahi faaearaa ereere, te patuhia ra te mau Piha no te Basileia ma te vitiviti e te rahi.

Ua haere mau â te faanahonahoraa a Iehova i mua mai te mau mahana matamua o to ˈu taviniraa i te amaa no Cape Town! Mai te hoê fetii iti e 17 taata e aita hoi e Betela, ua riro roa mai matou ei fetii no te Betela tei hau atu i te 400 taata, e te fanaˈo nei matou i te hoê Betela apî e te mau matini roro uira aravihi, te mau matini neneiraa, e te hoê fare no te Betela nehenehe mau! Oia mau, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa e haere i mua e te faanahonahoraa a Iehova i Afirika Apatoa. Ua maraa matou mai te 400 feia poro no te Basileia i to ˈu haamataraa i roto i te taviniraa tau 50 matahiti i teie nei i nia i te 55 000 i teie mahana!

Te haamauruuru nei au ia Iehova i te mea e, i roto i na 39 matahiti i mairi aˈenei, ua fanaˈo vau i te hoê vahine o tei turu mai ia ˈu. “Te î nei tau aˈua.” (Salamo 23:5) E mauruuru rahi to mâua Martie i te riroraa ei melo no te faanahonahoraa arataihia e te varua a Iehova e ua opua papu mâua e tamau noa i te tavini ia Iehova i roto i to ˈna fare, i te Betela, e ia apee i ta ˈna faanahonahoraa e haere noa ra i mua.

[Hohoˈa fenua i te api 19]

(Hiˈo i te papai)

ANGOLA

ZAIRE

ZAMBIA

ZIMBABWE

BOTSWANA

NAMIBIA

SWAZILAND

LESOTHO

AFIRIKA APATOA

Pretoria

Johannesburg

Cape Town

Port Elizabeth

MOANA ATARANITITA APATOA

MOANA INIDIA

AVA NO MOZAMBIQUE

[Hohoˈa i te api 20]

O Piet Wentzel raua o Frans Muller (pae aui) i roto i te taviniraa pionie i te matahiti 1945

[Hohoˈa i te api 23]

Frans e o Martie Muller

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono