Te hinuhinu o te upoo hinahina
AUÊ te oaoa e ia paraparau atu i te mau tane e te mau vahine faaroo no tahito ra! A feruri na ia tauaparau atu outou e te mau taata mai ia Noa, o Aberahama, o Mose, e o Ioane Bapetizo, e tae noa ˈtu te mau vahine mai ia Sara, o Rahaba, o Ruta, e o Debora! Eita anei outou e putapû i te faarooraa ia ratou ia faatia mai i te mau ohipa faahiahia no tahito ra o ta ratou i ite mata roa ˈtu?
I teie mahana atoa, eita anei outou e oaoa ia faaroo i te feia haapao maitai ruhiruhia ia faataa mai i te mau aamu no nia i to ratou e to vetahi ê tapearaa i to ratou taiva ore i te Atua i roto i te mau tamataraa, e tae noa ˈtu te mau opaniraa, te ruturaa, e te tapearaa no to ratou tururaa i te parau-tia? Papu maitai! E rahi atu â to tatou here i te Atua e to tatou faatura ia ratou ia faatia mai ratou i to ratou mau huru e tae noa ˈtu to ratou mauruuru hohonu no te aupururaa a Iehova.
I roto i te nunaa o te Atua, ua faaturahia te mau tane e te mau vahine ruhiruhia haapao maitai i te mau taime atoa no te aravihi i noaa mai ia ratou, te ite, e te paari. Inaha, teie te faaueraa e vai ra i roto i te Ture i horoahia e te Atua i te mau ati Iseraela: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito; e e mǎtaˈu hoi oe i to Atua: o vau o Iehova.” (Levitiko 19:32) No roto mai te parau Hebera ra no te paari aore ra te ruhiruhia i te hoê parau tumu oia hoi te auraa “ia hinahinahia” tei huri-atoa-hia na roto i te parau “upoo teatea aore ra hinahina.” No reira, ua titauhia te mau ati Iseraela ia tia i nia ei tapao faaturaraa i te hoê taata ruhiruhia, e te reira na roto i te mǎtaˈu faatura i te Atua.
Te itehia ra anei teie haerea faatura i teie mahana? Ei hiˈoraa, te iriti ra anei te mau taurearea ma te au i te mau opani i mua i te feia ruhiruhia? Te vaiiho ra anei te feia apî aore ra te mau taurearea taata paari i to ratou parahiraa i roto i te hoê piha utaraa taata apǐapǐ roa na te hoê taata ruhiruhia? Aore ra e vaiiho anei te feia apî i to ratou parahiraa na te feia ruhiruhia i roto i te hoê pereoo mataeinaa aore ra te hoê pereoo auahi tei î i te taata? Ua ite-atoa-hia hoi te oreraa e rave i teie mau ohipa i roto i te mau kerisetiano.
Teie râ, no te faaoaoa i te Atua ra o Iehova, e tia i te mau kerisetiano ia ohipa ia au maite i to ˈna hiˈoraa e ia haapae i te huru feruriraa, te paraparauraa, e te mau ohipa a te feia ‘e here ia ratou iho, faaroo ore i te metua, mauruuru ore, e aore e here i te maitai.’ (Timoteo 2, 3:1-5) Eaha ïa ta te Parau a te Atua e faaite ra no nia i te feia apî e te feia upoo hinahina?
Te puai o te taurearearaa
Te farii ra te Bibilia i te puai o te taurearearaa e to ˈna mau huru maitatai, i te na ôraa e: “Te puai te hinuhinu o te taata apî ra.” (Maseli 20:29) I Iseraela tahito, e faaohipahia na te puai o te mau ati Levi apî i te hiero, mea pinepine no te rave i te mau ohipa teimaha aˈe. I teie mahana, na te mau taurearea tane e te mau taurearea vahine o tei pûpû i to ratou puai e to ratou aravihi no te faahaere i te mau faufaa o te Basileia i mua, e rave nei i te pae rahi o te ohipa i te mau fare neneiraa, i te mau Betela, e i nia i te mau vahi paturaa a te Taiete Watch Tower. (Mataio 6:33) Te fanaˈo nei ïa ratou i te mau hopoia nehenehe mau i roto i te taviniraa a te Atua.
Te faahope ra te maseli i faahitihia ˈtu nei na roto i teie mau parau, “o te teatea râ o te upoo ra, o te tura ïa o te feia paari.” Ia anoihia te puai o te taurearearaa e te aravihi e te paari o te mau matahiti, e noaa mai ïa te hoê taairaa puai mau.
Ei faahiˈoraa: E rave te hoê taurearea haapii tamuta o tei anihia ia tamau i te tahi mau iri pǎpai, i ta ˈna ohipa ma te puai o to ˈna apîraa. Area te tamuta paari ra, tei noaa ia ˈna te aravihi, e ite ïa oia e noa ˈtu to ˈna puai, te tupai ra te taurearea tauturu e rave rahi taime no te patiti i ta ˈna naero. E faaite atu ïa te tamuta paari i te taurearea ia tapea i ta ˈna hamara i te hopea o te tapearaa, eiaha râ i pihai iho i te upoo auri. E patiti te taurearea i te naero ma te puai aˈe, e e tarani ïa oia i te taime e te puai.
Oia atoa, e haapii te hoê vahine apî e te itoito na roto i te tamatamataraa e te haperaa e e nehenehe vetahi mau ahu e ino mai te peu e eita e puˈahia ia au i te mau faaueraa. Area te hoê vahine tei noaa ia ˈna te aravihi ra, ua ite ïa o ˈna i te faufaa o te raveraa i te taime no te faataa i te mau ahu e te puˈaraa i te tahi mau ahu i te hoê pae. Ua haapii atoa oia e e nehenehe oia e haapae i te tahi auriraa ahu na roto i te tufeturaa ia ohi mai oia i ta ˈna ahu i nia i te niuniu tarairaa ahu aore ra na roto mai i te matini haamǎrôraa ahu.
Mea ohie aˈe te oraraa ia haapii tatou ma te faaroo i te feia paari aˈe. E tae iho â râ i te hoê taime i reira eita teie taata paari aˈe e nehenehe faahou e rave i te tahi mau ohipa mea ohie roa hoi na ˈna ia rave tau matahiti na mua ˈtu. Ua parau hoi te hoê taata papai ma te tano e: “Ahiri e ua ite te taurearea, e ahiri e e nehenehe ta te taata paari.” Teie râ, auê te maitai e ia haafaahiahia te feia paari aˈe i te puai o te mau taurearea e ia tufa ˈtu ratou ma te faaoromai i te ite i noaa mai ia ratou i te roaraa o te mau matahiti—e ia farii te mau taurearea i teie mau parau ma te haehaa! Mea na reira, e faufaahia ˈi te feia apî e te feia paari.
Te noaaraa mai i te hinuhinu
Eita noa te faito matahiti e navai. “E ere hoi tei te feia rarahi te ite; e ore hoi e parauhia e, tei te feia tahito te tiaraa o te parau,” o ta te taata apî ra ïa o Elihu i faaite. (Ioba 32:9; Koheleta 4:13) Ia faufaahia oia i to ˈna tiaraa upoo hinahina, mea au ïa ahiri e ua rave te hoê taata paari i roto i to ˈna oraraa hau atu i te mataitai-noa-raa ma te hupehupe i te afata teata, te haereraa ˈtu i te mau tataˈuraa taaro, aore ra te arearea-noa-raa. Tae noa ˈtu i to ratou paariraa, e tia i te feia ruhiruhia ia tamau noa i te haapii.
Te faatiatia nei vetahi i to ratou raveraa i te ohipa ia au i ta ratou e hinaaro, aore ra e parau mai ratou e: “O te tamatamataraa te ravea maitai aˈe no te haapii.” Area ra, te faaue ra te Parau a te Atua e: “E riro te feia paari i te haapao, e e tupu to ˈna ite, e noaa te ite mau i te taata haapao maitai.” (Maseli 1:5; a faaau e te Korinetia 1, 10:11.) E ere te tamatamataraa i te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii i te mau taime atoa, no te mea e nehenehe tatou e haapii mai na roto i te mau hape ta vetahi ê i rave, ma te ore tatou e rave i te hoê â hape. Hau atu, e haamanaˈo noa te hoê kerisetiano e “e korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Maseli 16:31) Mea nehenehe roa te hoê oraraa i orahia i roto i te taviniraa haapao maitai a Iehova i mua i to ˈna aro e e tia ia faaturahia e vetahi ê ei hiˈoraa maitai. Parau mau, e nehenehe te haapiiraa no nia i te Atua e te noaaraa mai i te ite i nia i “te eˈa parau-tia ra” e haamata i te apîraa ra iho e e ore roa e tia ia faaea.—Roma 11:33, 34.
E nehenehe te reira e faahohoˈahia na roto i te aamu o te hoê tamaroa iti e hitu matahiti no Tuete. Ua ani atu oia i te tiaau no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia a te amuiraa mai te peu e e nehenehe oia e tapao i to ˈna iˈoa i teie haapiiraa. Ua ani maira te tiaau ia ˈna e, “No te aha?” I reira, ua pahono atura teie tamaroa e: “Eita te hoê taata e nehenehe e parahi noa i to ˈna oraraa taatoa!” (Koheleta 12:1) Auê ïa hiˈoraa maitai roa no te mau taurearea e tae noa ˈtu no te feia paari!
Te faaturaraa i te upoo hinahina
Te vai ra te hoê haerea au ore roa i roto i te totaiete o teie nei tau, oia hoi te haafaufaa-rahi-raa i te haviti o te tino e te aravihi i te pae taaroraa e te faahaehaaraa i te feia ruhiruhia. Eaha râ te haerea o te kerisetiano i mua i te feia upoo hinahina i roto i te amuiraa?
Maoti i te faahaehaa i te mau kerisetiano ruhiruhia, e tia ia tatou ia faatura ia ratou e ia horoa i te taime no ratou. Ei hiˈoraa, i te mau putuputuraa tahebedoma a te mau Ite no Iehova i te Piha no te Basileia, te tutava ra anei outou no te haere atu e aroha i te feia paari aˈe? E oaoa roa ratou ia aroha mai te mau tamarii e te tahi atu mau taata ia ratou. E mea au roa atoa na te feia ruhiruhia ia haere atoa mai i roto i te mau amuimuiraa e tahoê ra i te mau hoa faaroo no te mau faito matahiti atoa! Noa ˈtu e mea rahi aˈe te mau tuearaa i rotopu i te feia faaipoipo apî e te tahi atu feia faaipoipo hoê â to raua faito matahiti, mea faahiahia roa ia titau manihini atoa i te feia paari aˈe i teie mau haaputuputuraa oaoa.—Tesalonia 1, 3:12; 5:15.
Auê te faufaa e ia ara maitai tatou ia paraparau anaˈe atu tatou i te feia ruhiruhia! I to te hoê taeae paari e 40 matahiti to ˈna taviniraa ia Iehova aniraa ˈtu i te tahi atu matahiapo e mea nafea oia ia faaohipahia i roto i te amuiraa, ua parau atu te taata apî e: “Mea iti roa to oe faufaa.” Auê ïa parau aroha ore e! Mea iti aˈe te puai o teie taeae paari i to mutaa ihora, ua iti atoa mai ta ˈna tuhaa i roto i te pororaa, e e au ra e mea fifi roa na ˈna ia amo i te tahi mau hopoia i teie nei; tera râ, mea rahi roa te mau mea faufaa o ta ˈna e nehenehe e horoa mai. I te roaraa o te mau matahiti, ua noaa mai ia ˈna te paari e te aravihi i nia i te eˈa parau-tia ra. I te mea e ua rave puai teie mau taata ruhiruhia i te ohipa ei feia poro no te Basileia, ua faaruru ratou i te hamani-ino-raa, ua amo ratou i te mau hopoia kerisetiano teimaha, e ua tauturu ratou ia vetahi ê, e mea na reira te nunaa o te Atua e fanaˈo ai i teie nei i te hoê faanahonahoraa puai o tei turuhia e to ˈna varua. Ia faaite atu ïa tatou i teie mau taata paari i te faatura e tia ˈi, e feia aˈo paari hoi ratou, e mau tiai mamoe here, e e feia haapii aravihi mau ratou.
Te vai atoa ra te tahi atu tumu maitai e faaroo ai tatou i te mau aˈoraa e horoahia mai e te feia paari aˈe. Ei hiˈoraa, ua faataa te hoê taeae paari e ia ore te opani o te hoê Piha no te Basileia ia tamauhia i te pae tooa o te râ o te fare. Ua haapao noa râ te feia apî i te nehenehe o te fare e aita ˈtura ratou i tâuˈa i te parau a teie taeae paari. Tau matahiti râ i muri iho, ua titauhia ˈtura ia tauihia te vahi o teie opani no te mea ua ino roa oia i te mataˈi e te ûa tamau na te pae tooa o te râ mai. Ua hau aˈe hoi te paari i te tapitapiraa no te nehenehe o te fare. Ahiri e ua faatura te feia apî i te feia paari aˈe na roto i te faarooraa i to ratou manaˈo e to ratou paari, e haapaehia ïa te taime e te moni. Noa ˈtu e eita paha te manaˈo o te hoê taata paari aˈe e apeehia, e tia ia faatura ia ˈna na roto i te faaiteraa ˈtu ia ˈna e ua haapaohia ta ˈna parau, teie râ, no te tahi atu mau tumu, ua ravehia te hoê faaotiraa ê.—A faaau e te Maseli 1:8.
A hiˈo i mua, eiaha i muri
Teie te manaˈo o te tahi feia paari: “Mea au aˈe iho â te tau o to tatou apîraa.” Maoti i te manaˈonaˈo noa i te tau mahemo, te faaitoitohia nei teie mau taata paari ia hiˈo i mua, i te tau e noaa mai ai ia ratou te re i nia i te raˈi aore ra ia fanaˈo faahou ratou i te itoito o te apîraa ra i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua. A tiai noa ˈtu ai, e tia ia ratou ia ara i to ratou mau otia no to ratou faito matahiti. Mea faufaa roa teie araraa e te oreraa e tâuˈa rahi roa mai te peu e e au ra e eita e horoahia ra te mau hopoia no te taviniraa i te hoê taata paari aˈe.
Ei hiˈoraa, ua faaohipa-pinepine-hia paha te hoê taeae paari i te mau matahiti na mua ˈˈe i roto i te mau porotarama o te mau tairururaa mataeinaa. I teie nei, e rave rahi mau matahiapo aravihi e mea rahi atu â te mau taata e nehenehe ta ratou e tufa i te haapiiraa. Noa ˈtu e mea apî â ratou, ua faaite vetahi o teie mau matahiapo i te itoito e te aravihi, e nehenehe ratou e horoa i te haapiiraa ma te au e e aˈo ma te mǎrû, e e naea-atoa-hia ia ratou ia faaitoito ia vetahi ê. (Tesalonia 1, 5:12, 13; Timoteo 1, 5:17) Ei faahopearaa, e riro paha te hoê taeae paari aˈe aita ta ˈna tuhaa i roto i te porotarama o te tairururaa e manaˈo e te faahaehaahia ra oia e eita o ˈna e oaoa i te mea e ua horoahia ˈtu te mau hopoia i te mau matahiapo apî aˈe. E nehenehe râ teie mau manaˈo tano ore no roto mai i te huru taata tia ore e araihia. Inaha, e nehenehe te mau taata atoa i roto i te amuiraa e tauturu mai ia ite te feia paari aˈe e te titauhia ra ratou, te herehia ra ratou no to ratou taiva ore, e te haafaufaahia ra to ratou mau manaˈo.
Parau mau, e tia i te hoê taata paari aˈe ia haamanaˈo e e tia ia faatura ˈtu i te tahi atu feia haamori mai ta ˈna e hinaaro ra e ia faaturahia mai o ˈna. (Mataio 7:12; Roma 12:10) Maoti i te manaˈo e te tuuhia ra oia i te hiti no to ˈna faito matahiti a faatupu noa ˈi i te tahi feruriraa tano ore, e tia i te feia ruhiruhia ia oaoa i ta ratou mau matahiti taviniraa haapao maitai. Ma te papu maitai, e tia ia tatou paatoa ia mauruuru i te mea e, na roto i te haamaitairaa a Iehova, te rahi noa ˈtura te mau tiaau aravihi o te vahi nei i te ohipa e o te amo nei i te mau hopoia a te amuiraa a putuputu mai ai te mau nahoa o te mau “mamoe ê atu” i roto i te faanahonahoraa kerisetiano.—Ioane 10:16; Isaia 60:8, 22; Timoteo 2, 2:2.
No te mauiui, te maˈi, aore ra te tahi atu mau tumu, e iria haere noa vetahi feia upoo hinahina i te tahi mau taime. E tia ïa i te tahi atu mau melo o te utuafare aore ra o te amuiraa ia taa i to ratou huru e ia faaoromai. E titau-atoa-hia e ia faaitoito te feia ruhiruhia no te atuatu i te haerea maitai, ia vai apî noa ratou i roto i to ratou mafatu e i roto i to ratou feruriraa. I te taime a faarue ai te hoa apî aˈe hoê â to ˈna piha e te hoê melo o te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova i te Betela tau matahiti i teie nei, ua ani atu te taeae paari ia ˈna ia horoa mai i te manaˈo no te mono mai ia ˈna e ua parau atu oia e mea au aˈe na ˈna te hoê taeae apî e te manaˈo paari no te tauturu ia ˈna ia vai apî noa e te itoito. Aita hoi teie taeae faatavaihia ruhiruhia e opua ra e faaea i te rave i te ohipa aore ra ia faaiti mai i ta ˈna tuhaa, no te mea e mea rahi â te ohipa e tia ia rave. Auê ïa hiˈoraa maitai i to ˈna tiatonuraa i mua e to ˈna tapearaa i te hoê huru feruriraa tano!
Ma te feaa ore, “te puai te hinuhinu o te taata apî ra; o te teatea râ o te upoo ra, o te tura ïa o te feia paari.” Auê te faahiahia e ia faaohipa te feia apî i to ratou puai e ia faatupu te feia ruhiruhia i to ratou paari no te pee-maite-raa i te eˈa parau-tia ra! E ite te mau kerisetiano, te ruhiruhia e te taurearea, i te oaoa rahi ia turu ratou ma te tahoê i te haamoriraa mau a te Atua ra o Iehova, “To te mau mahana tahito ra.”—Daniela 7:13.
[Hohoˈa i te api 28]
E rave rahi mau mea ta te mau kerisetiano upoo hinahina e nehenehe e pûpû na vetahi ê