Na te Atua e faatupu—Te rave atoa ra anei outou i ta outou tuhaa?
A FERURI na. Tei roto outou i te hoê aua unauna mau, e te haaatihia ra outou e te mau tumu raau ruperupe, te mau raau rii heeuri, e te mau uru tiare peni purapura maitai. E faatopa mǎrû noa mai te mau mahora matie na te pae anavai pape ateate e tahe ra ma te haumǎrû. Aita hoê aˈe mea e faaino ra i teie hohoˈa. Ma te putapû mau, e ani iho â ïa outou e na vai i hamani i teie vahi nehenehe mau. Ma te haehaa, e pahono mai te taata faaapu tiare e na te Atua e faatupu i te mau mea atoa.
Ua ite iho â hoi outou i te reira. E e haamanaˈo outou i te mau parau a te taata faaapu tiare ia hoˈi atu outou i te fare e ia ite atu outou i to outou iho aua huanane, aita hoê aˈe mea nehenehe e tupu ra i roto, ua hue-noa-hia te mau pehu, e te topa ra te pape ûa ma te hairiiri i roto i te mau apoo i nia i te repo. Te hinaaro mau ra outou e fanaˈo i te hoê aua mai ta outou i mataitai iho nei. No reira, ma te tiaturi papu i te mau parau a te taata faaapu tiare, e tuturi outou e e pure outou i te Atua ma te putapû ia faatupu oia i te mau tiare nehenehe i roto i to outou aua. Eaha te ohipa e tupu? Aita hoê aˈe.
Eaha ïa no te tupuraa i te pae varua? Peneiaˈe te hinaaro mau nei outou e ite i te mau mea ia tupu i te pae varua, oia hoi ia farii te mau pǐpǐ apî i te parau mau a te Parau a te Atua aore ra ia haere outou iho i mua i te pae varua. E peneiaˈe te pure ra outou ma te putapû ia faaitoito Iehova i teie huru tupuraa, ma te tiaturi hohonu e te vai ra ia ˈna te puai no te rave i teie ohipa. Teie râ, na teie anei hinaaro to outou, teie pure putapû, e te tiaturi i te mana o te Atua e faatupu i te tupuraa?
Na te Atua e faatupu
Peneiaˈe e te manaˈo ra outou e mea haihai roa ta outou tuhaa i roto i te tupuraa i te pae varua, e mea faufaa ore atoa. Aita anei te aposetolo Paulo i na reira i te parau i roto i te Korinetia 1, 3:5-7. Ua papai oia e: “O vai Paulo, e o vai hoi Apolo, maori râ e orometua i faaroo ai outou na, o ta te Fatu ïa i horoa mai ia mâua atoa nei? Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faarari i te pape, na te Atua râ i faatupu. E teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra.”
Ua farii o Paulo ma te tano roa e ia tupu anaˈe te mau mea, e tia ia haamauruuruhia te Atua. E nehenehe te hoê taata faaapu tiare e faaineine i te repo, e ueue i te huero, e e atuatu maitai i te mau raau tupu, teie râ, i te pae hopea, maoti te mana poiete faahiahia a te Atua e tupu ai te mau mea. (Genese 1:11, 12, 29) Eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau ia ˈna i faahiti e “aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape”? (“E ere te feia faaapu o te tanu e o te pîpî i te pape te mea faufaa,” The New English Bible.) Te haafaufaa ore ra anei o ˈna i te tuhaa a te tavini taitahi i roto i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, i te na ôraa e i te pae hopea, e ere hoi i te mea faufaa roa ta tatou huru raveraa i ta tatou taviniraa?
“Aita a te tanu”
A haamanaˈo na e i roto i teie tuhaa o ta ˈna rata, aita o Paulo e tuatapapa ra no nia i te taviniraa kerisetiano, no nia râ i te maamaa o te peeraa i te taata maoti hoi ia Iesu Mesia. Ua horoa hoi vetahi i Korinetia i te tahi faufaa tano ore i te mau tavini matau-maitai-hia a Iehova, mai ia Paulo raua o Apolo. Area vetahi ra, te faaitoito ra ratou i te mau pǔpǔ amaha e te faateitei ra ratou i te tahi mau taata o tei manaˈo e e tiaraa to ratou i nia i to ratou mau taeae kerisetiano.—Korinetia 1, 4:6-8; Korinetia 2, 11:4, 5, 13.
E ere i te mea maitai ia faahanahana i te taata mai teie te huru. E manaˈo teie no te tino, e e faatupu te reira i te pohehae e te feii. (Korinetia 1, 3:3, 4) Te faaite ra o Paulo i te faahopearaa o teie huru feruriraa. Te na ô ra oia e: “E mârôraa tei roto ia outou. Teie ta ˈu parau, te parau anaˈe na outou e, No Paulo vau; e no Apolo vau; e no Kepha vau; e no te Mesia vau.”—Korinetia 1, 1:11, 12.
No reira, i to ˈna papairaa, “aita ta te taata tanu e ta te taata pîpî i te pape” (Phillips), te patoi ra te aposetolo i te huru feruriraa o te tino, ma te haapapu i te titauraa e tiatonu i nia ia Iesu Mesia ei Aratai e ia farii e e tia ia faatae i te hanahana taatoa no te tupuraa i roto i te amuiraa i te Atua. Ua riro noa hoi te mau aposetolo e te tahi atu mau matahiapo ei mau tavini na te amuiraa. Eita e tia ia faateitei i te tahi i rotopu ia ratou e eita atoa e tia ia ratou ia imi i te hanahana aore ra te tiaraa teitei. (Korinetia 1, 3:18-23) No reira, aita ta te taata tanu e ta te taata pîpî i te pape, ia au i ta Paulo e parau ra, “ia faaauhia e tei horoa i te ora na te huero.”—Korinetia 1, 3:7, Phillips.
E mau hoa rave ohipa a te Atua
Na roto i teie mau parau, aita te aposetolo Paulo e faaiti ra i te faufaa o ta tatou tuhaa i roto i te tanuraa e te pîpîraa i te pape. Aita o ˈna e hinaaro ra e ia manaˈo tatou e, “Na te Atua e faatupu i te mau mea i te taime o ta ˈna e faataa,” a parahi noa ˈi e a tiai atu ai e ia na reira oia. Ua ite oia e e faufaa atoa to te mea ta tatou e rave e ta tatou huru raveraa i nia i te tupuraa o te mau mea.
No reira o Paulo i faaitoito tamau ai i te mau kerisetiano ia rave puai i te ohipa i roto i ta ratou taviniraa e ia haamaitai i to ratou aravihi ei feia haapii i te taata. A feruri na i te aˈoraa o ta ˈna e horoa ra i te taata apî ra o Timoteo. “E ara ia oe, e ta oe e haapii ra; e tamau maite â i te reira: tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.” (Timoteo 1, 4:16) “E teie nei, te parau hua ˈtu nei au ia oe . . . , e faaite hua oe i te parau . . . E rave faahope roa i to [taviniraa] na.” (Timoteo 2, 4:1, 2, 5) Eaha ïa te faufaa mai te peu e e tutava puai o Timoteo i te haamaitai i to ˈna aravihi ahiri e aita ta ˈna tanuraa e to ˈna pîpîraa i te pape e ohipa i nia i te tupuraa o te mau mea.
Mai ia Paulo e o Apolo, e nehenehe atoa outou e fanaˈo i te faufaa hau aˈe e tavini ei hoa rave ohipa na te Atua. (Korinetia 1, 3:9; Korinetia 2, 4:1; Timoteo 1, 1:12) Na nia i teie tiaraa, mea faufaa roa ta outou ohipa. Eita te taata faaapu tiare e tiai e na te Atua e faatupu semeio mai i te hoê aua nehenehe ma te ore oia e horoa i te tahi tutavaraa. Mea taa ê anei no te tupuraa i te pae varua? Eita. Mai te taata faaapu o te faaoromai e “te tiai maite ra oia i te maa maitai o te fenua nei,” e tia atoa ia tatou ia tutava i te tanuraa e te pîpîraa i te pape, a tiai noa ˈtu ai e na te Atua e faatupu.—Iakobo 1:22; 2:26; 5:7.
A rave i ta outou tuhaa
I te mea e, mai ta te aposetolo Paulo e parau ra, “e rave te tahi e te tahi i ta ˈna iho utua e au i ta ˈna ihora ohipa,” mea maitai roa e ia aniani tatou e mea nafea tatou ia rave i te ohipa.—Korinetia 1, 3:8.
Te na ô ra te taata faaapu tiare ra o Geoffrey Smith e: “Aita e titauhia ra te tahi aravihi taa ê roa no te riro mai ei taata faaapu tiare, maoti râ te anaanataeraa i te tiare.” (Shrubs & Small Trees) Oia atoa, aita e titauhia ra te tahi aravihi taa ê ia riro tatou ei hoa rave ohipa na te Atua, maoti râ te hoê anaanatae mau i te taata e te ineineraa e ia faaohipahia tatou e te Atua.—Korinetia 2, 2:16, 17; 3:4-6; Philipi 2:13.
A hiˈo na vetahi mau aˈoraa maitatai roa e horoahia ra e te feia faaapu tiare aravihi. Mai ta te hoê taata aravihi e parau ra, ia farii te hoê taata apî i roto i te toroa faaapu tiare, i te faaroo i te feia aravihi aˈe ia ˈna, “e oioi ïa te taata haapii i te riro mai ei taata aravihi.” E ia au noâ i taua taata nei, “te vai ra iho â ta te taata aravihi te tahi tuhaa apî ta ˈna e haapii atu ia vetahi ê.” (The Encyclopedia of Gardening) Te farii ra anei outou i te tauturu e te haapiiraa ta Iehova e horoa maira ia nehenehe outou e tanu e e pîpî ma te aravihi? Mai te peu e e, noa ˈtu e mea apî aore ra mea maoro outou i roto i teie ohipa, e nehenehe outou e faatupu â i te aravihi ei hoa rave ohipa na te Atua e e riro mai ei taata “te au ia haapii atu ia vetahi ê ra.”—Timoteo 2, 2:2.
Mai te peu e e farii oia i te faaroo e i te haapii, o ta Geoffrey Smith ïa e parau ra, “e ape ïa te taata haapii i te mau marei ino roa ˈˈe.” Mai te peu e e faaroo tatou i te aratairaa ta Iehova e horoa ra na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa, e rave ïa tatou i te mau ohipa ia au i ta ˈna huru raveraa. E ape ïa tatou, ei hiˈoraa, i te mau marei mai te maamaa o te tauaparauraa e te feia o te hinaaro noa nei e patoitoi aore ra e tatamaˈi i nia i te mau parau.—Maseli 17:14; Kolosa 4:6; Timoteo 2, 2:23-26.
Te tahi atu aˈoraa maitai roa no te toroa faaapu tiare o te feruriraa ïa i te mau ohipa hou e ru noa ˈi i te ope i te repo. “Na mua ˈˈe outou e ope ai i te repo,” o ta te hoê buka parau paari ïa e faaite ra (The Encyclopedia of Gardening), “a rave i te taime no te tuatapapa maine [i te ravea e vai ra i mua ia outou].” Te topa ra anei outou i roto i te herepata o te haere-ru-raa i roto i te taviniraa kerisetiano ma te ore na mua e feruri maitai e na roto i te pure i te mea o ta outou e hinaaro ra e rave e eaha te ravea maitai aˈe no te na reira? Ia maramarama maitai ta outou mau tapao hou outou e haamata ˈi. Ei hiˈoraa, a feruri na i te mau huru taata o ta outou e farerei e te mau fifi o ta outou e faaruru, e a faaineine ia outou no te faatitiaifaro i te reira. I reira, e rave ïa outou e “ia rahi [te feia] ia noaa [a] faaau [ia outou] i te mau mea atoa i te taata atoa nei.”—Korinetia 1, 9:19-23.
“Eiaha e parahi noa”
Mai te peu e te haafaufaa ra tatou i te haamaitairaa e tavini ei mau hoa rave ohipa a te Atua, eita ïa tatou e tarani i ta tatou tuhaa i roto i teie ohipa apiti. “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei tupu, teie e tera, e ia maitai apipiti atoa ra.” (Koheleta 11:6) Tei roto te faahopearaa i te rima o Iehova, teie râ, e ooti tatou mai te peu noa e e ueue na mua tatou ma te itoito.—Koheleta 11:4.
Aita e aua o tei riro mai ei aua unauna na roto noa i te tahi operaa repo haumani, te hohonu ore e te ueue-haere-noa-raa i te huero. Oia atoa, te titauhia ra hau atu â i roto i te taviniraa kerisetiano i te tahi tuhaa rave-haumani-noa-hia no te opereraa i te mau buka bibilia. Ei mau hoa rave ohipa na te Atua, e tia ia tatou ia faaite ma te itoito e te tuutuu ore i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua, e te maimiraa i te feia aau farii maitai. (Ohipa 13:48) A haamanaˈo i te faaueraa tumu o te mau parau a te aposetolo Paulo i roto i te Korinetia 2, 9:6: “O te ueue ma te faaherehere ra, e ooti ïa ma te iti; e o te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.”
Mai te feia faaapu tiare maitatai ra, e tutava tatou i te tanu i roto i te repo maitai. Noa ˈtu râ e e tanuhia te tahi maa i roto i te repo maitai roa ˈˈe, e ere te reira anaˈe. Te na ô ra o Geoffrey Smith e: “E ere te auraa e ia tanuhia ra, aita ˈtu ïa hopoia e titauhia i te hoê taata maoti ra te hooraa mai i te hoê parahiraa tarava e te hoê fare marumaru.” Eita, ia tupu te hoê raau tupu, e titauhia te mau tutavaraa no te pîpî i te pape e no te paruru ia ˈna.—A faaau e te Maseli 6:10, 11.
I roto i te taviniraa kerisetiano, e farereihia te mau taime tutavaraa roa e ia hiˈohia, aita hoê aˈe mea e tupu ra. Tera râ, ma te hitimahuta, e ma te ore e manaˈohia, e tupu mai te mau faahopearaa faahiahia. Te na ô ra o Geoffrey Smith e: “Te faaapuraa i te tiare, e mau taime roa ïa o te rave-noa-raa i te ohipa, e i te tahi taime e farereihia te mau taime unauna faito ore e i reira, e moehia te operaa i te repo, te hutihutiraa i te aihere, e te hepohepo rahi.” E nehenehe atoa outou e farerei i te mau taime mauruuru faito ore ia pahono anaˈe te hoê mafatu farii maitai i te poroi o te parau mau—mai te peu e ua ineine outou i te rave na mua ˈˈe i te ǒraa, te tanuraa, te hutihutiraa i te aihere, e te pîpîraa i te pape.—A faaau e te Maseli 20:4.
Ua ite o Paulo e o Apolo e eita raua e fanaˈo i te tahi tiaraa teitei i roto i te amuiraa na roto i ta raua ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Ua taa ia raua e na te Atua e faatupu. Noa ˈtura, ua tanu raua e ua pîpî raua i te pape—ma te itoito. Ia pee atoa na tatou i to raua hiˈoraa e ia vaiiho na tatou i te Atua ia faaohipa ia tatou ei ‘mau tavini mea na reira [vetahi e riro ai] ei feia faaroo.’—Korinetia 1, 3:5, 6.
[Hohoˈa i te api 23]
Na te Atua e faatupu i te mau mea atoa—e tuhaa atoa râ ta te taata faaapu