VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/7 api 9-14
  • Te tautururaa i te taata ia haafatata ˈtu ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tautururaa i te taata ia haafatata ˈtu ia Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te fa o ta tatou pororaa
  • Ta tatou hopoia i roto i te ohipa a Iehova
  • O vai ta Iehova e faatae mai?
  • Te mau hoa rave ohipa no te Atua
  • Te ohipa paturaa o te vai noa mai
  • Te paturaa i te here ia Iehova e i te Mesia
  • E faaruru anei ta outou ohipa i te auahi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Ia vai piri noa oe ia Iehova!
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • A ohipa amui e te Atua: E itehia te oaoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • E nehenehe mau anei oe e “faafatata ˈtu i te Atua”?
    A faafatata ˈtu ia Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/7 api 9-14

Te tautururaa i te taata ia haafatata ˈtu ia Iehova

“Aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.”—IOANE 14:6.

1. Eaha te faaueraa ta Iesu tei faatiahia i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te mau faahopearaa i to te mau Ite no Iehova faarooraa i te reira?

UA FAAUE o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [“varua moˈa,” MN].” (Mataio 28:19) I roto i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei, ua tauturu te mau Ite no Iehova hau atu i te toru mirioni taata ia haere mai i te Atua ra, a bapetizo ai ia ratou ei taipe o to ratou pûpûraa ia ratou no te rave i to ˈna hinaaro. Mea oaoa mau na tatou te tautururaa ia ratou ia haafatata ˈtu i te Atua!—Iakobo 4:8.

2. Noa ˈtu e e rave rahi mau taata apî e bapetizohia nei, eaha tei itehia mai?

2 I roto i te tahi mau fenua, e rave rahi mau pǐpǐ apî tei bapetizohia, aita râ i itehia te hoê maraaraa e au i te reira o te feia poro i te Basileia. Parau mau, e tia ia taiohia te feia i pohe, 1 % hoi te faito au o te feia e pohe nei i te matahiti hoê. Teie râ, i roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua topa te hoê numera no te tahi tumu. No te aha? E tuatapapa teie tumu parau e to muri nei nafea te taata e arataihia ˈi ia Iehova ra e te mau tumu e topa ˈi vetahi.

Te fa o ta tatou pororaa

3. (a) Nafea te ohipa i faauehia i te mau pǐpǐ a Iesu e tuati ai i ta te mau melahi i faahitihia i roto i te Apokalupo 14:6? (b) Eaha te mea e manuïa ˈi te faaanaanataeraa i te taata i te poroi o te Basileia, eaha râ te fifi e vai ra?

3 I teie nei “tau hopea,” ua faauehia te mau pǐpǐ a Iesu e haaparare i te “ite [“mau,” MN],” no nia i “[“teie parau apî maitai,” MN] o te basileia.” (Daniela 12:4; Mataio 24:14) E tanohia ta ratou ohipa i ta te melahi “ma [“te parau apî maitai mure ore,” MN] ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa.” (Apokalupo 14:6) I roto i teie nei ao o te tapitapi rahi i te mau mea rii noa, mea pinepine, te ravea maitai roa ˈˈe no te faaanaanatae i te taata i te Basileia o te Atua e te tauturu ia ratou ia haafatata ˈtu ia Iehova, te faaiteraa ˈtu ïa ia ratou i te tiaturiraa o te ora mure ore i roto i te paradaiso i te fenua nei. Noa ˈtu e e taa ia tatou te reira, aita te feia e amui ra i roto i te nunaa o te Atua no te ô-noa-raa ˈtu i roto i te Paradaiso e mau papu ra i nia i te purumu pirihao o te aratai i te ora.—Mataio 7:13, 14.

4. Ia au ia Iesu e te melahi e maue ra i ropu i te raˈi, eaha te fa o ta tatou ohipa pororaa?

4 Ua parau Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Te poro ra te melahi i ropu i te raˈi i te “parau apî maitai mure ore” e te parau ra oia i te feia e faaea ra i nia i te fenua e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra.” (Apokalupo 14:7) No reira, te fa mau o ta tatou pororaa i te parau apî maitai, te tautururaa ïa i te taata ia haafatata ˈtu ia Iehova na roto ia Iesu Mesia.

Ta tatou hopoia i roto i te ohipa a Iehova

5. Eaha te mau parau a Paulo e a Iesu e faaite ra e te rave ra tatou i te ohipa a Iehova, eiaha i ta tatou?

5 Ma te papai i to ˈna mau taeae Kerisetiano, te parau ra te aposetolo Paulo no nia i “[te taviniraa o te faahauraa]” e te na ô ra oia e e faahau te Atua i te taata ia ˈna iho maoti te tusia taraehara o Iesu Mesia. Te parau ra Paulo e “mai te mea e, te aˈo nei te Atua i te taata [na roto] ia matou nei; ei [tia] matou [no] te Mesia, i te aˈoraa ˈtu i te taata e, E [faahau] outou i te Atua.” E manaˈo mahanahana mau teie! E “tia no te Mesia” faatavaihia anei tatou aore ra e taata tonohia o te tiaturi e ora i nia i te fenua, e tia ia tatou eiaha e haamoe e na Iehova teie ohipa, e ere na tatou. (Korinetia 2, 5:18-20; MN) Na te Atua mau e faatae mai i te taata e e haapii i te feia e haere mai i te Mesia ra. Ua parau Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna; oia ta ˈu e faatia faahou ia tae i te mahana hopea ra. Ua papaihia hoi i roto i te mau peropheta ra e, e haapii-anaˈe-hia ratou e te Atua. E teie nei, o tei faaroo e tei haapiihia e te Metua ra, o te tae mai ïa ia ˈu nei.”—Ioane 6:44, 45.

6. Nafea Iehova e faaaueue aˈena ˈi i te mau nunaa, e i taua noâ taime ra, o vai teie e ite nei i te ino ore i roto i to ˈna “fare” haamoriraa?

6 I teie mau mahana hopea nei, nafea Iehova e faatae mai ai i te taata e e iriti ai na ratou te “uputa faarooraa”? (Ohipa 14:27; Timoteo 2, 3:1) Te hoê ravea rahi, mea na roto ïa i te raveraa e ia poro to ˈna mau Ite i ta ˈna mau poroi faaoraraa e haavaraa i teie faanahoraa ino o te mau mea. (Isaia 43:12; 61:1, 2) Te faatupu ra teie pororaa na te ao atoa nei i te hoê aueueraa i roto i te mau nunaa—te hoê faahohoˈaraa o te haavaraa teimaha e fatata maira. I tauâ taime ra, te arataihia ra “tei hinaarohia” i te aro o te Atua i rapae i teie faanahoraa e te noaa ra ia ratou te ino ore i roto i to ˈna “fare” haamoriraa mau. Te faatupu ra ïa Iehova i ta ˈna parau tohu i papaihia i roto i te Hagai: “E na ˈu e faaaueue i te mau fenua atoa, e e tae mai tei hinaarohia o te mau fenua atoa ra: e faaî hoi au i teie nei fare i te hanahana.”—Hagai 2:6, 7; Apokalupo 7:9, 15.

7. Nafea Iehova e haamahora ˈi i te mafatu o te taata e e faatae mai ai i te taata ia ˈna ra e i ta ˈna Tamaiti ra?

7 E haamahora Iehova i te mafatu o teie feia mǎtaˈu i te Atua—“te mau mea hinaaro-roa ˈˈe-hia o te mau nunaa”—ia nehenehe ratou e “haapao . . . i te parau i parauhia” e to ˈna mau Ite. (Hagai 2:7, Jewish Publication Society; Ohipa 16:14) Mai i te senekele matamua, e faaohipa Iehova i ta ˈna mau melahi i te tahi taime no te aratai i to ˈna mau Ite i te feia aau rotahi ra tei tiaoro ia ˈna no te tauturu. (Ohipa 8:26-31) Ia haapii te taata no nia i te mau faanahoraa faahiahia ta te Atua i rave no ratou na roto i ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, e fatata ˈtu ratou ia Iehova no to ˈna here. (Ioane 1, 4:9, 10) Oia mau, e faatae te Atua i te taata ia ˈna ra e i ta ˈna Tamaiti ra na roto i To ˈna “aroha hamani maitai,” aore ra “aroha taiva ore.”—Ieremia 31:3, nota i raro i te api, MN.

O vai ta Iehova e faatae mai?

8. Teihea huru taata ta Iehova e faatae mai?

8 E faataehia mai e Iehova ia ˈna ra e i ta ˈna Tamaiti ra te feia e imi ra Ia ˈna. (Ohipa 17:27) Tei roto atoa ïa te feia “i autâ noa e ua pii hua, i te mau parau faufau atoa i ravehia” i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e oia mau, na te ao atoa nei. (Ezekiela 9:4) Ua “ite” ratou “i to ratou veve i te pae varua.” (Mataio 5:3, MN) Inaha, o ratou te feia “haehaa i nia i te fenua nei” o te parahi i roto i te paradaiso i te fenua nei e a muri noa ˈtu.—Zephania 2:3.

9. Nafea Iehova e ite ai e e “aau farii maitai” anei to te taata “i te ora mure ore,” e nafea oia e faatae mai ai i te reira mau taata?

9 E nehenehe ta Iehova e ite i roto i te mafatu o te hoê taata. Ua parau te Arii Davida i ta ˈna tamaiti o Solomona e: “E imi hoi Iehova i te mau aau atoa ra, e te ite ra oia i te mau manaˈo atoa. Ia imi oe ia ˈna ra, e itea ˈtu oia e oe.” (Paraleipomeno 1, 28:9) Ia au i te huru o te mafatu e te varua, aore ra huru feruriraa rahi o te hoê taata, e nehenehe Iehova e ite e e farii anei oia i te mau faanahoraa a te Atua no te faaore i te mau hara e no te tiaturiraa o te ora mure ore i roto i te faanahoraa apî parau-tia a te Atua. (Petero 2, 3:13) Na roto i ta ˈna Parau, e porohia e e haapiihia e to ˈna mau Ite, e faatae mai Iehova i “te feia [“aau farii maitai atoa i,” MN] te ora mure ore” e e “faaroo” ratou.—Ohipa 13:48.

10. Na te aha e faaite e e ere te faataa-ê-na-raa te mea e e faatae mai Iehova i te tahi eiaha râ i te tahi?

10 E faataa-ê-na-raa anei te mea e e faatae mai Iehova i te hoê pae eiaha râ i te tahi? E ere roa ˈtu! Ia faatae mai te Atua i te taata, tei to ratou iho ïa mau hinaaro. E faatura oia i to ratou tiamâraa. E tuu Iehova i mua i te taata i te fenua nei i teie mahana i te hoê â maitiraa e tei tuuhia i mua i te mau ati Iseraela hau atu i te 3 000 matahiti aˈenei, i to Mose parauraa e: “Inaha, ua tuu vau i te ora e te maitai, i te pohe e te ino, i mua ia oe i teie nei mahana. . . . Te tiaoro nei au i te raˈi e te fenua ei ite no ˈu ia outou i teie nei mahana e ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia [“here,” MN] hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana.”—Deuteronomi 30:15-20.

11. Nafea e tia ˈi i te mau ati Iseraela ia maiti i te ora?

11 A tapao na e e tia i te mau ati Iseraela ia maiti i te ora ‘na roto i te hereraa ia Iehova, te faarooraa i to ˈna reo, e te atiraa ˈtu ia ˈna.’ I te parauraahia teie mau parau, aitâ te nunaa Iseraela i parahi atura i te Fenua Tǎpǔhia. Tei te mau Vahi papu no Moabi ratou e faaineine ra i te haere i te tahi pae mai o Ioridana i Kanaana. E tano iho â ratou i te haamauraa i to ratou feruriraa i nia i te “fenua maitai, e te atea . . . e pihaa noa mai te û e te meli” e fatata i te noaa ia ratou, tei to ratou here râ ia Iehova, to ratou faarooraa i to ˈna reo, e to ratou atiraa ˈtu ia ˈna e tupu ai ta ratou mau moemoeâ. (Exodo 3:8) Ua haapapu maitai o Mose i te reira a na ô ai e: “[Ia faaroo oe i te mau faaueraa a to Atua ra o Iehova,] oia hoi teie ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ia [here] oe i to Atua ra ia Iehova, ma te haere maite na tana ra mau eˈa, e te haapao i ta ˈna parau, e ta ˈna ra mau haapaoraa, e ta ˈna ra mau ture, e ora [ïa] oe, e e rahi roa oe: e haamaitai mai to Atua ra o Iehova ia oe, i nia i te fenua ta oe e haere e rave nei ei parahiraa.”—Deuteronomi 30:16; MN.

12. Eaha ta te hiˈoraa o te mau ati Iseraela e haapii maira no nia i ta tatou ohipa pororaa e haapiiraa?

12 Aita anei teie mau parau e haapii maira ia tatou i te hoê mea no nia i ta tatou ohipa pororaa e haapiiraa i teie nei tau hopea? Te haamanaˈo nei tatou i te Paradaiso i nia i te fenua e fatata maira e te paraparau nei tatou no nia i te reira i roto i ta tatou taviniraa. Eita râ tatou e te mau pǐpǐ ta tatou e haapii nei e ite ia tupu te parau tǎpǔ mai te peu e e tavini tatou e ratou atoa i te Atua no te mau tumu miimii. Mai te mau ati Iseraela, e tia ia tatou e te feia ta tatou e haapii ra ia haapii i te ‘here ia Iehova, te faaroo i to ˈna reo, e te ati atu ia ˈna.’ Ia haamanaˈo tatou i te reira ia haapao tatou i ta tatou taviniraa, te rave amui mau ra ïa tatou i te ohipa e te Atua no te faatae mai i te taata ia ˈna ra.

Te mau hoa rave ohipa no te Atua

13, 14. (a) Ia au i te Korinetia 1, 3:5-9, nafea tatou e riro ai ei mau hoa rave ohipa no te Atua? (b) E au ia vai te hanahana no te mau maraaraa atoa, e no te aha?

13 Ua faahohoˈa Paulo i te rave-amui-raa i te ohipa e te Atua na roto i te faahitiraa i te faaapuraa i te hoê aua. Ua papai oia e: “O vai Paulo, e o vai hoi Apolo, maori râ e [“mau tavini,” MN] i faaroo ai outou na, o ta te Fatu ïa i horoa mai ia mâua atoa nei? Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faarari i te pape, na te Atua râ i faatupu. E teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra. Te tanu, e te faarari-pape ra hoê â ïa: e rave te tahi e te tahi i ta ˈna iho utua e au i ta ˈna ihora ohipa. E hoa rave ohipa hoi matou no te Atua, e aua outou na te Atua.”—Korinetia 1, 3:5-9.

14 Ei mau hoa rave ohipa no te Atua, e tia ia tatou ia tanu ma te haapao maitai i “te parau o te basileia” i roto i te mafatu o te taata, e i muri ia faarari i te mau anaanatae atoa i faaitehia na roto i te hoˈi-faahou-raa e farerei e te mau haapiiraa Bibilia feruri-maitai-hia. Mai te peu e mea maitai te repo, te mafatu, e rave Iehova i ta ˈna tuhaa na roto i te faatupuraa i te huero o te parau mau Bibilia e ia riro mai ei tumu hotu maitai. (Mataio 13:19, 23) E faatae mai oia i te taata ia ˈna ra e i ta ˈna Tamaiti ra. I te pae hopea, e au noa ïa te maraaraa o te numera o te feia poro i te Basileia i te ohipa a Iehova i nia i te mafatu o te taata, ia faatupu oia i te huero o te parau mau e ia faatae mai oia i te reira mau taata ia ˈna ra e i ta ˈna Tamaiti ra.

Te ohipa paturaa o te vai noa mai

15. Eaha te faahohoˈaraa ta Paulo i faaohipa no te faaite nafea tatou e tauturu ai ia vetahi ê ia faatupu i te faaroo?

15 A oaoa ˈi tatou i te maraaraa, te hinaaro nei tatou ma te aau rotahi e ite i te taata ia tamau i te here ia Iehova, te faaroo i to ˈna reo, e te ati atu ia ˈna. E peapea tatou ia ite tatou i te tahi pae e paruparu atura e e topa ˈtu ai. E nehenehe anei e rave i te hoê mea no te ape i te reira? I roto i te tahi atu â faahohoˈaraa, te faaite ra Paulo nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia vetahi ê ia faahotu i te faaroo. Te papai ra oia e: “Aita ˈtu hoi e niu e tia i te taata atoa ia haamau, maori râ o tei haamauhia ra, oia hoi te Mesia ra o Iesu. E teie nei, ia patu te hoê taata i te auro, e te ario, e te ofai maitatai, e te raau, e te nonoha, e te aihere, i nia iho i taua niu ra; e faaitehia ta te taata atoa ra ohipa; na taua mahana ra hoi e faaite, e faataahia ïa e te auahi, e na te auahi e tamata i te huru o ta te taata atoa ra ohipa.”—Korinetia 1, 3:11-13.

16. (a) Eaha te tapao taa ê o na faahohoˈaraa a Paulo? (b) Nafea ta tatou ohipa paturaa e ore ai e mauruuruhia e e ore ai e ora mai i te auahi?

16 I roto i te faahohoˈaraa a Paulo o te aua, ua taaihia te tupuraa i te tanu-maitai-raa, te faarari-tamau-raa, e te haamaitairaa a te Atua. Te haamatara ra te tahi atu faahohoˈaraa a te aposetolo i te hopoia a te tavini Kerisetiano i roto i te roohia i ta ˈna ohipa paturaa. Ua patu anei oia i nia i te hoê niu papu ma te mau tauihaa maitatai? Te faaara ra Paulo e: “E haapao maitai râ te taata atoa i te huru o tana paturaa.” (Korinetia 1, 3:10) Ia faaanaanatae tatou i te hoê taata na roto i te faaiteraa ˈtu i te tiaturiraa o te ora mure ore i roto i te Paradaiso, e haamau noa anei tatou i ta tatou haapiiraa i nia i te mau mea rii o te mau Papai e i muri iho e haamatara noa ˈi i te mea e tia i te taata ia rave ia noaa ia ˈna te ora mure ore? E taotia noa anei tatou i ta tatou haapiiraa mai teie: ‘Mai te peu e te hinaaro nei oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso, e tia ia oe ia haapii, ia haere i te mau putuputuraa, e ia apiti i roto i te ohipa pororaa’? Mai te peu e te reira iho â, aita ïa tatou e patu ra i te faaroo o te taata i nia i te hoê niu papu, e eita paha te mea ta tatou i patu e ora mai i te auahi o te mau tamataraa aore ra e mau papu i te roaraa o te tau. Te tamataraa i te faatae mai i te taata ia Iehova ra na roto noa i te tiaturiraa o te ora i roto i te Paradaiso maoti tau matahiti taviniraa ia ˈna, e au ïa i te paturaa ma “te raau, e te nonoha, e te aihere.”

Te paturaa i te here ia Iehova e i te Mesia

17, 18. (a) Eaha te mea faufaa roa ia vai noa mai te faaroo o te hoê taata? (b) Nafea tatou e tauturu ai i te taata e ia parahi te Mesia i roto i to ˈna mafatu?

17 Ia vai noa mai te faaroo, e tia ia niuhia i nia i te mau taairaa fatata e te Atua ra o Iehova na roto ia Iesu Mesia. Ei taata tia ore, e noaa ia tatou taua taairaa hau ra e te Atua na roto noa i ta ˈna Tamaiti. (Roma 5:10) A haamanaˈo e ua parau Iesu e: “Aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” No te tauturu ia vetahi ê ia patu i te faaroo, “aita ˈtu hoi e niu e tia i te taata atoa ia haamau, maori râ o tei haamauhia ra, oia hoi te Mesia ra o Iesu.” Eaha ïa te auraa?—Ioane 14:6; Korinetia 1, 3:11.

18 Te paturaa i nia i te niu o te Mesia, te haapiiraa ˈtu ïa e ia faatupu te taata e haapii ra i te Bibilia i te here hohonu no Iesu maoti te ite taatoa i Ta ˈna tuhaa ei Taraehara, ei Upoo o te amuiraa, ei Tahuˈa Rahi î i te here, e ei Arii e faatere ra. (Daniela 7:13, 14; Mataio 20:28; Kolosa 1:18-20; Hebera 4:14-16) Teie atoa te auraa e faariro ia Iesu ei taata mau no ratou e mai te huru ra e tei roto oia i to ratou mafatu. Ia pure tatou no ratou, e tia ia au i te aniraa a Paulo no te mau Kerisetiano no Ephesia. Ua papai oia e: “No reira vau i tuu ai i tau turi i raro i te aro o te Metua . . . ia parahi te Mesia i roto i to outou aau i te faaroo; e ia aahia outou e ia tumuhia i te [“here,” MN].”—Ephesia 3:14-17.

19. Eaha te faahopearaa o te paturaa i te here i te Mesia i roto i te mafatu o te feia ta tatou e haapii ra i te Bibilia, eaha râ te tia ia haapiihia?

19 Ia patu tatou e ia tupu te here i te Mesia i roto i te mafatu o te taata ta tatou e haapii ra, te patu ra ïa tatou i te here i te Atua ra o Iehova. Te here, te manaˈo hohonu e te aroha o Iesu, e mau faahohoˈaraa piri roa o te mau huru maitatai o Iehova. (Mataio 11:28-30; Mareko 6:30-34; Ioane 15:13, 14; Kolosa 1:15; Hebera 1:3) No reira, a haapii noa ˈi te taata no nia ia Iesu e a here ai ratou ia ˈna, e ite e e here ratou ia Iehova.a (Ioane 1, 4:14, 16, 19) E tia ia tatou ia faaite i te taata e haapii ra i te Bibilia e o Iehova to muri mai i te mau mea atoa ta te Mesia i rave no te huitaata e no reira e tia ia tatou ia haamauruuru, ia arue, e ia haamori Ia ˈna mai ‘te Atua o to tatou ora.’—Salamo 68:19, 20; Isaia 12:2-5; Ioane 3:16; 5:19.

20. (a) Nafea tatou e tauturu ai i te taata ia haafatata ˈtu i te Atua e i ta ˈna Tamaiti? (b) Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

20 Ei mau hoa rave ohipa no te Atua, e tauturu anaˈe i te taata ia haafatata ˈtu ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti, a tauturu ai ia ratou ia faatupu i te here e te faaroo i roto i to ratou mafatu. E riro ïa Iehova ei taata mau no ratou. (Ioane 7:28) Na roto i te Mesia, e nehenehe ratou e faatupu i te taairaa piri roa e te Atua, e e here ratou ia ˈna e e ati atu ratou ia ˈna. Eita ratou e taotia i ta ratou taviniraa î i te here, a faahotu ai i te faaroo e e tupu mau â te mau tǎpǔ faahiahia a Iehova i te tau mau ra. (Te oto o Ieremia 3:24-26; Hebera 11:6) Ia tauturu râ tatou ia vetahi ê ia faatupu i te faaroo, te tiaturi, e te here, e tia ia tatou ia patu i to tatou iho faaroo e ia au i te hoê pahi etaeta o te nehenehe e faaruru i te mau vero puai. E tauaparauhia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a Te hoê ravea maitai roa no te ite hau atu â ia Iesu e na roto ia ˈna, to ˈna Metua, o Iehova, o te buka ïa Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Ei faahaamanaˈoraa

◻ Mea pinepine, nafea tatou e faaanaanatae ai i te taata i te poroi o te Basileia, eaha râ te fifi e vai ra?

◻ Teihea huru taata ta Iehova e faatae mai ia ˈna ra e i ta ˈna Tamaiti ra?

◻ Tei te aha e tae ai o Iseraela i te Fenua Tǎpǔhia, e eaha ta tatou e haapii mai na roto i te reira?

◻ Eaha ta tatou tuhaa i roto i te tautururaa i te taata ia haafatata ˈtu ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti?

[Hohoˈa i te api 10]

Noa ˈtu e e faaite tatou i te tiaturiraa o te ora mure ore i roto i te Paradaiso i te taata, ta tatou tapao matamua, te faataeraa ïa ia ratou ia Iehova ra

[Hohoˈa i te api 13]

E nehenehe ta tatou mau hoˈi-faahou-raa e farerei e manuïa roa ia faaineine maitai tatou ia tatou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono