Te haapaoraa i te feia ruhiruhia—Mau haafifiraa e mau haamauruururaa
UA oaoa roa o Shinetsu, te hoê tavini kerisetiano, i ta ˈna taviniraa. E toru ratou i roto i to ˈna utuafare e tei roto atoa te metua vahine o ta ˈna vahine. Te oaoa ra ratou i te taviniraa i roto i te hoê amuiraa iti a te mau Ite no Iehova, ma te haapii i te taata i te Bibilia, e tae roa ˈtu i te mahana a anihia ˈi oia ia feruri i nia i te haereraa e ta ˈna vahine e farerei i te mau amuiraa ê atu. E titau hoi te reira e ia taui raua i te vahi i te mau hebedoma atoa. Ua au roa oia i teie opuaraa, teie râ, na vai e haapao i te mama o ta ˈna vahine?
E rave rahi mau utuafare o te faaruru i teie huru tupuraa i te hoê mahana—eaha te ravea maitai aˈe no te haapao i te mau metua ruhiruhia. Mea pinepine, eita teie tumu parau e ferurihia ia itoito anaˈe te mau metua e ia rave raua i te ohipa. Teie râ, na te tahi mau mea haihai roa e faaite mai e te ruau ra raua, ia ruru anaˈe to raua rima ia tamata anaˈe raua i te faaô i te taura i roto i te apoo o te hoê nira aore ra ia moehia ia raua e teihea roa to raua iteraa i tera taoˈa no te taime hopea. Mea pinepine, na te hoê ati aore ra te hoê maˈi tupu taue e faaite mai e te titau ra raua i te tauturu. E tia ïa ia rave i te tahi ohipa.
I roto i te tahi mau fenua, te fanaˈo nei te mau metua i te oraora-maitai-raa e mea au aˈe na ratou ia ora i to ratou mau matahiti ruhiruhia e to ratou hoa o raua anaˈe maoti i te haere atu e faaea e ta ratou mau tamarii. I roto i te tahi atu mau fenua, mai e rave rahi mau fenua no te pae Hitia o te râ e no Afirika, e peu matauhia ia ora te feia ruhiruhia e ta ratou mau tamarii, te tamaiti matahiapo iho â râ. E parau mau iho â râ te reira mai te peu e te tarava ra te hoê o na metua. Ei hiˈoraa, i Tapone, i nia i te feia o tei hau atu i te 65 matahiti e o tei tarava, fatata e 240 000 o te haapaohia nei i te fare e to ratou fetii.
Te mau hopoia morare e tei titauhia e te mau Papai
Noa ˈtu e te ora nei tatou i roto i te hoê ui mea rahi o tei riro ei ‘feia here ia ratou iho,’ tei erehia i te ‘aroha,’ e hopoia ta tatou i te pae morare e tei titauhia e te mau Papai i nia i te feia ruhiruhia. (Timoteo 2, 3:1-5) Te faaite ra o Tomiko, na ˈna e haapao ra i to ˈna metua vahine ruhiruhia tei roohia i te maˈi Parkinson, i te hopoia morare o ta ˈna e farii ra, ia ˈna i parau no nia i to ˈna metua vahine e: “Ua aupuru oia ia ˈu e 20 matahiti. I teie nei, te hinaaro nei au e na reira atoa no ˈna.” Ua faaue mai te Arii paari ra o Solomona e: “E faaroo mai i to metua tane i fanau ai oe ra, e eiaha e vahavaha i to metua vahine, ia ruhiruhia ra.”—Maseli 23:22.
Eita te farii-ore-raa i te pae faaroo e te riri o te metua aita to roto i te parau mau, e faaore i teie faaueraa a te mau Papai. Ua faauruahia te aposetolo kerisetiano ra o Paulo ia papai e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8) Ua vaiiho mai o Iesu i te hiˈoraa no tatou nei, ia ˈna i rave i te hoê o ta ˈna mau ohipa hopea hou oia e pohe ai, oia hoi to ˈna faanahoraa e ia haapaohia to ˈna metua vahine.—Ioane 19:26, 27.
Te faarururaa i te mau haafifiraa
E rave rahi mau faatanoraa te titauhia ia rave ia tahoêhia te mau utuafare i muri aˈe i to ratou oraraa e rave rahi mau matahiti i to raua iho pae. E titau teie mau tauiraa ia faatupu i roto i te hoê faito rahi te here, te faaoromai, e te taaraa i to te tahi e to te tahi manaˈo. Mai te peu e e haere atu te tamaiti matahiapo, aore ra te tahi atu tamaiti aore ra tamahine, e faaea e to ˈna utuafare i roto i te fare o te mau metua, tei mua ïa oia i te hoê huru tupuraa apî. Peneiaˈe, e ohipa apî ta ˈna, e mau fare haapiiraa apî no ta ˈna mau tamarii, e te hoê vahi apî te tia ia haamatau. Mea pinepine e faarahi atoa te reira i te ohipa a te vahine.
Mea fifi atoa na te mau metua ia faatano ia raua. Ua matau paha raua i te tahi oraraa o raua anaˈe, e oraraa hau, e te tiamâ; i teie nei, e faaruru raua i te huehue o te mau mootua hauti e to ratou mau hoa. Ua matau paha raua i te rave i ta raua iho mau faaotiraa e e riri paha raua ia faauehia mai raua. E rave rahi mau metua, ma te faaineine i te mahana e haere mai ai te utuafare o ta ratou mau tamaiti e ora i pihai iho ia raua, o tei patu i te mau fare taa ê aore ra te mau piha tapiri i to raua iho fare e te mau eˈa tuatiraa, ia nehenehe na pae e piti e fanaˈo i te tahi tiamâraa.
Mai te peu e mea nainai te fare, e tia ia rave i te mau faatanoraa rahi aˈe no te farii i te feia e haere apî mai. Ua ata te hoê metua vahine i to ˈna haamanaˈoraa i te peapea o ta ˈna e maha tamahine i to ratou iteraa e ua faaô-noa-hia te mau tauihaa fare e te tahi atu mau taoˈa i roto i to ratou piha no te vaiiho i te tahi vahi no to ratou mama ruau e 80 matahiti. Teie râ, te faaafarohia nei te rahiraa o teie mau fifi ia taa i te taatoaraa e mai te reira iho â e ia haamanaˈo ratou i te faaueraa a te Bibilia e eita te here “e imi i te maitai no ˈna iho.”—Korinetia 1, 13:5.
Te ereraa i te tiamâraa
E nehenehe te hoê fifi rahi e tupu mai no te hoê vahine kerisetiano mai te peu e eita ta ˈna tane e apiti ra ia ˈna i roto i te parau mau e e faaoti oia e haere e faaea e to ˈna utuafare i to ˈna mau metua ra. Ia titauhia oia ia haapao i te utuafare fetii, e au ra e eita e maraa ia ˈna ia faaaifaito i ta ˈna mau hopoia kerisetiano e ta ˈna mau hopoia ê atu. Te faaite ra o Setsuko e: “Ua manaˈo ta ˈu tane e mea atâta ia vaiiho i to ˈna metua vahine tei aehuehu te feruriraa o ˈna anaˈe i te fare, e ua hinaaro oia e ia faaea noa vau i te fare. Ia tamata noa ˈtu vau i te haere i te putuputuraa, e riri mai oia e e amuamu atoa. I te omuaraa, no to ˈu tiaraa tapone, ua manaˈo atoa vau e eita e tia ia vaiiho noa ia ˈna. I muri iho râ, ua taa ia ˈu e e nehenehe e imi i te hoê ravea.”
Hoê â huru no Hisako. “I to matou haereraa e faaea e te fetii o ta ˈu tane,” o ta ˈna ïa e faataa ra, “no to ˈna mǎtaˈu i te manaˈo o te mau fetii, ua hinaaro oia e ia taui au i ta ˈu haapaoraa e ia faaea vau i ta ˈu mau ohipa faaroo. No te faaino roa ˈtu â i te mau ohipa, e haere mai te mau fetii tapiri i te sabati, e mea fifi roa ïa no ˈu ia haere i te mau putuputuraa. Hau atu, ua hinaaro te mau tamarii e hauti e to ratou mau tuaane fetii maoti hoi i te haere i te mau putuputuraa. Ua ite au e ua haafifi te reira i to matou huru pae varua. Ua tia ˈtura ia ˈu ia rave i te hoê tiaraa papu e ia faataa i ta ˈu tane e e ere ta ˈu haapaoraa i te tahi mea e nehenehe e tauihia mai te hoê ahu, mea faufaa roa râ no ˈu. I muri iho, ua faatano te utuafare fetii i teie huru tupuraa.”
Ua faatitiaifaro vetahi i te fifi ia noaa mai te taime vata na roto i te raveraa i te hoê vahine tamâ fare afa taime o te haere mai e tauturu hoê aore ra e piti mahana i te hebedoma. Ua itea mai vetahi i te tahi taime vata no ta ratou iho mau hoohooraa e ta ratou ohipa kerisetiano na roto i te aniraa i te tauturu a ta ratou mau tamarii, te mau fetii tapiri, e tae noa ˈtu te mau hoa i roto i te amuiraa. Ua nehenehe atoa te mau tane e horoa mai i te rima tauturu i te po e te mau hopea hebedoma ia faaea anaˈe ratou i te fare.—Koheleta 4:9.
A horoa ˈtu i te tahi ohipa na ratou
Ua riro te horoaraa ˈtu te tahi mea na te feia ruhiruhia ia rave ei haafifiraa ê atu. Te oaoa nei vetahi feia ruhiruhia ia tauturu mai i roto i te tunuraa maa e te tahi atu mau ohipa i te fare. Te manaˈo nei ratou e e ohipa faufaa ta ratou e rave ra ia anihia ratou ia haapao i te mau tamarii e te oaoa nei ratou i te faaapu i te tahi maa tupu, te atuaturaa i te tiare, aore ra te raveraa i te tahi ohipa faaanaanatae.
Area vetahi ra, mea au aˈe na ratou ia taoto i te mahana taatoa ma te tiai e ia tavinihia ratou. Teie râ, mea faufaa roa ia rave ratou i te tahi ohipa, no to ratou vai-maitai-raa, to ratou ora-maoro-raa, e te ieieraa o to ratou feruriraa. Ua ite o Hideko e noa ˈtu e tei nia to ˈna metua vahine i te hoê parahiraa huira, ua riro te afairaa ia ˈna i te mau putuputuraa ei faaanaanataeraa tano roa no to ˈna metua vahine. E farii-popou-hia oia e te mau taata atoa e ua faaô-atoa-hia oia i roto i te mau aparauraa. Na roto i te arai-maite-raa tei horoahia ˈtu, ua aratai te reira ia ˈna ia farii i te haapii i te Bibilia e te hoê vahine ruhiruhia. Ua afai te hoê tane e ta ˈna vahine, te haapao ra hoi raua i te hoê metua tei roohia i te maˈi Alzheimer, ia ˈna na muri ia raua i ta raua mau putuputuraa kerisetiano. “Eita o ˈna e hinaaro e rave i te tahi mea,” o ta raua ïa e faahiti ra, “teie râ, mea oaoa roa na ˈna te mau putuputuraa. E farii-popou-hia oia, no reira na ˈna iho â e hinaaro e haere mai. Te manaˈo nei mâua e mea maitai roa no ˈna.”
Ua arai o Shinetsu, tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, i to ˈna fifi na roto i te imiraa i te hoê fare no te metua vahine o ta ˈna vahine i ropu i te vahi o ta ˈna e haapao ra ei tiaau ratere. E faaea ïa raua ta ˈna vahine ia ˈna ra i rotopu i ta ˈna mau tere farereiraa i te mau amuiraa taa ê i te mau hebedoma atoa. Te na ô ra ta ˈna vahine o Kyoko e: “Te manaˈo nei to ˈu metua vahine e mea faufaa oia i roto i ta mâua ohipa e te taa ra ia ˈna e e tuhaa atoa ta ˈna e nehenehe e rave. Mea oaoa roa na ˈna ia ani anaˈe ta ˈu tane ia ˈna ia tunu mai i te tahi maa taa ê.”
Te faarururaa i te aehuehuraa o te feruriraa
Ia ruau te mau metua, e nehenehe te tahi aehuehuraa e tupu mai, no reira e titau ratou ia haapaohia hau atu â ratou. E moehia ia ratou te taio mahana, te taime, te tau, e te parau ta ratou i tǎpǔ. E moehia paha ia ratou ia tâpû i to ratou rouru e ia puˈa i to ratou ahu. E moe-atoa-hia ia ratou nafea ia oomo i te ahu e ia hopu i te pape. E rave rahi o te ore e taa faahou e teihea roa ratou, area vetahi ra mea fifi roa na ratou ia varea i te taoto i te po. E na nia iho noa ratou i te faahiti i te parau e e riri ratou mai te peu e e parauhia ˈtu. E haavare to ratou feruriraa ia ratou. E parau onoono mai paha ratou e ua eiâhia ta ratou taoˈa aore ra ua tamata te feia eiâ i te tomo mai i roto i te fare. Ua faaruru tamau te hoê utuafare e e maha tamahine i te mau pariraa hape o te haerea tia ore i te pae taatiraa. “Mea au ore roa,” o ta ratou ïa e parau ra, “teie râ, ua haapii matou i te faaoromai i te mau pariraa e i te taui i te tumu parau tauaparauraa. Mea faufaa ore hoi ia patoi atu i te parau a Mama ruau.”—Maseli 17:27.
Te haamâharaa i te mau hinaaro i te pae o te mau manaˈo putapû
E hopoi mai te ruauraa i te mau haafifiraa i te feia ruhiruhia. Te faaruru nei ratou i te mau maˈi mauiui, te oreraa e nehenehe faahou e haere, e te hepoheporaa o te feruriraa. E rave rahi o te manaˈo nei aita e aratairaa aore ra aita e tapao i roto i to ratou oraraa. E riro paha ratou i te manaˈo e e hopoia teimaha ratou e e faaite ratou i to ratou hinaaro e pohe. E tia ia ratou ia ite e te herehia ra ratou, te faaturahia ra, e te apiti-atoa-hia ra ratou i roto i te tahi pueraa (Levitiko 19:32) Te na ô ra o Hisako e: “E tamata matou i te faaô mai ia Mama i te mau taime atoa i roto i ta matou aparauraa mai te peu e tei reira oia, ma te faariro ia ˈna ei tumu parau tauaparauraa mai te peu e e nehenehe.” Te tutava nei te tahi atu utuafare i te atuatu i te faatura ia ˈna iho i roto i to ratou papa ruau na roto i te aniraa ˈtu ia ˈna ia faatere i te tuatapaparaa i te irava bibilia o te mahana.
E tia ia tutava maite no te tapea i te hoê hiˈoraa tano no nia i te feia ruhiruhia. E taa iho â i te feia maˈi e tarava ra ia paraparauhia ˈtu ratou ma te haumani aore ra ia ore ratou ia faaturahia. “Mea maramarama o Mama,” o ta Kimiko ïa e faataa ra, o tei ora e to ˈna metua hoovai vahine hapepa, “e ua ite oia mai te peu e aita vau e haapao ra ia ˈna ma te aau tae aore ra ia haapao haumani noa ˈtu vau ia ˈna.” Ua tutava atoa o Hideko i te ara i to ˈna haerea. “I te omuaraa, ua au ore roa vau i te haapaoraa i to ˈu metua hoovai vahine. E pionie hoi au na mua ˈˈe [tavini taime taatoa a te mau Ite no Iehova], e ua moemoehia vau i ta ˈu taviniraa. I muri iho, ua taa ˈtura ia ˈu e e tia ia ˈu ia faaafaro i to ˈu huru feruriraa. Noa ˈtu e mea faufaa te taviniraa na te mau fare, e tuhaa faufaa atoa teie i roto i te auraroraa i te mau faaueraa a te Atua. (Timoteo 1, 5:8) Ua farii au e e tia ia ˈu ia faatupu hau atu â i te here e te taaraa i to ˈna manaˈo mai te peu e te hinaaro ra vau e ia oaoa vau. E hauti to ˈu haava manaˈo ia rave haumani noa vau i te mau ohipa no te haapao i ta ˈu hopoia. I to ˈu roohia i te ati e ua mauiui hoi au, ua manaˈo atura vau i to ˈu metua hoovai vahine e te mauiui o ta ˈna e faaruru ra. I muri aˈe, mea ohie aˈe na ˈu ia faaite hau atu â i te mahanahana e te taaraa i to ˈna huru.”
E tia atoa ia haapao i te feia haapao
Eiaha ia moehia i te titauraa e haamauruuru i te taata tei nia ia ˈna te hopoia e haapao i te feia ruhiruhia. (A faaau e te Maseli 31:28.) Te tamau nei te rahiraa o te mau vahine i te haapao i ta ratou mau hopoia ma te haapopouhia aore ra ma te ore e haapopouhia. Ia feruri râ tatou i ta ratou ohipa, mea tano roa ia faaite atu tatou i teie mau parau. E hau atu ta ratou ohipa tamâraa, puˈaraa ahu, e tunuraa maa. A feruri atoa i te mau tere i te fare maˈi aore ra i te taote, e tae noa ˈtu te faaamuraa aore ra te horoiraa i te hoê taata maˈi ruhiruhia. Te na ô ra te hoê vahine, o tei haapao maoro i to ˈna metua hoovai vahine e: “Ua ite au e mea fifi roa na ta ˈu tane ia parau tahaa mai i to ˈna mauruuru, teie râ, te faaite mai nei oia na roto i te tahi atu mau ravea e te mauruuru ra oia i te ohipa o ta ˈu e rave ra.” Na roto noa i te tahi mau parau haamauruururaa, e itehia ˈi te faufaa o te ohipa e ravehia ra.—Maseli 25:11.
Te vai atoa ra te mau haamauruururaa
E rave rahi mau utuafare o tei haapao i te mau metua ruhiruhia e rave rahi matahiti o tei parau e ua tauturu te reira ia ratou ia faatupu i te mau huru maitatai kerisetiano faufaa roa: te faaoromai, te haapaeraa ia ˈna iho, te here miimii ore, te tutavaraa, te haehaa, e te aau mǎrû. E rave rahi mau utuafare o tei tahoê maite. Te tahi atu maitai e noaa mai, o te neheneheraa ïa e tauaparau hau atu â e te mau metua e ia haamatau hau atu â ia ratou. Ua parau o Hisako no to ˈna metua hoovai vahine e: “E oraraa anaanatae mau ta ˈna i ora. Ua faaruru oia e rave rahi mau haafifiraa. Ua haamatau atu â vau ia ˈna e ua haafaufaa vau i te tahi mau huru maitatai to ˈna o ta ˈu i ore i ite na mua ˈˈe.”
“Na mua ˈˈe i to ˈu haapiiraa i te Bibilia, ua hinaaro vau e faataa e e ape i teie huru tupuraa,” o ta Kimiko ïa e faataa ra, ua haapao hoi oia i te mau metua o ta ˈna tane e to ˈna mama ruau e tarava noa ra. “Ua taio atura vau e e tia ia tatou ia ‘haapao . . . i te mau vahine ivi i roto i to ratou ra ati.’ (Iakobo 1:27) Ua oaoa roa vau i to ˈu tutavaraa, e i teie nei, aita hoê o to ˈu mau fetii e nehenehe e amuamu no nia i ta ˈu mau tiaturiraa. E haava manaˈo tia to ˈu.” Te na ô ra te tahi e: “Ua ite mata roa vau i te mau faahopearaa riaria mau o te hara a Adamu e i teie nei te ite nei au hau atu â i te faufaaraa o te hoo.”
E farii anei outou i te tahi atu melo o to outou fetii i roto i to outou utuafare? Aore ra e haere atu paha outou e faaea e to outou mau metua ruhiruhia? Te haapeapea ra anei outou? Mea tano hoi ia na reira outou i te manaˈo. E tia hoi ia rave i te mau tauiraa. E haamauruuru-rahi-hia râ outou ia faaruru outou i te haafifiraa ma te manuïa.
[Hohoˈa i te api 24]
Te titau nei te fetii ruhiruhia ia ite e te herehia ra e te faaturahia ra ratou