Te faatupuraa i te huru taata apî i roto i te faaipoiporaa
‘E tia ia faaapîhia outou i roto i te puai o te turai i to outou feruriraa e ia omono i te huru taata apî.’—EPHESIA 4:23, 24, T.a.a.
1. No te aha eita e tia ia haafaufaa ore i te faaipoiporaa?
UA RIRO te faaipoiporaa ei hoê o te mau faaotiraa faufaa roa ˈˈe e ravehia i roto i te oraraa, no reira, eiaha roa ˈtu e rave i te hoê faaotiraa oioi ma te ore e feruri maite. No te aha? No te mea e titau te reira i te hoê euhe ta tatou e tǎpǔ atu i te hoê taata no to tatou oraraa taatoa. O te apitiraa ˈtu ïa i to ˈna oraraa taatoa e taua taata ra. E titauhia te manaˈo haava paari ia manuïa iho â teie euhe. E titau-atoa-hia te hoê mana maitai o te ‘turai i te feruriraa e o te tarai i te huru taata apî.’—Ephesia 4:23, 24; a faaau e te Genese 24:10-58; Mataio 19:5, 6.
2, 3. (a) Eaha tei titauhia no te maiti i te hoê hoa faaipoipo ma te paari? (b) Eaha te titauhia ra i roto i te hoê faaipoiporaa?
2 Te vai ra te hoê tumu papu ia ore tatou ia ru noa i roto i te faaipoiporaa, ma te hema ohie noa i te hiaai puai o te tino. E titauhia te taime ia tupu maite te huru e te tiaraa taata paari. Ia mairi te taime, e tupu atoa mai te aravihi e te ite o te riro hoi ei niu no te manaˈo haava maramarama. I reira, e hau atu ïa te maitiraa i te hoê hoa e tano maitai i roto i to ˈna oraraa i te manuïa. Te na ô ra te hoê parau paari paniora e: “Mea maitai aˈe ia faaea taa noa maoti i te faaipoipo i te hoê taata aore e tano.”—Maseli 21:9; Koheleta 5:2.
3 Mea faufaa roa ia maiti i te hoa e tano ia manuïa te faaipoiporaa. No reira, e tia i te kerisetiano ia faaohipa e ia pee i te mau aratairaa a te Bibilia, eiaha râ ia aratai-noa-hia e te faahinaaroraa o te tino e te mau horuhoruraa rahi roa o te aau e te here. Te faaipoiporaa, e ere noa ïa te tahoêraa e piti tino. O te tahoêraa râ e piti huru taata, te anoiraa e piti fetii e te vahi no reira mai raua, e peneiaˈe e piti ihotumu e e piti reo taa ê. Na roto i te taairaa e piti taata na roto i te faaipoiporaa, te titauhia ra ia faaohipa maitai i te arero; na roto i te mana o te parau, e nehenehe tatou e vavahi aore ra e faatia. No reira, te taa ra ia tatou i te paari o te aˈoraa a Paulo ‘ia faaipoipo i roto i te Fatu anaˈe ra,’ oia hoi e te hoê taata no roto i te parau mau.—Korinetia 1, 7:39; Genese 24:1-4; Maseli 12:18; 16:24.
Te faarururaa i te mau arepurepuraa o te faaipoiporaa
4. No te aha te mau peapea e te iria e tupu ai i te tahi mau taime i roto i te faaipoiporaa?
4 Noa ˈtu e e haamauhia te hoê niu papu, e tupu mai iho â te iria, te faateimaharaa, e te feii. E tupuraa matauhia iho â te reira no te mau taata atoa, noa ˈtu e ua faaipoipohia tatou aore ra aita. E nehenehe te mau fifi i te pae moni aore ra i te pae no te oraora-maitai-raa e haafifi i te mau huru taairaa atoa. E nehenehe te mau tauiuiraa o te huru o te hoê taata e faatupu atoa i te mau tatamaˈiraa i roto i te faaipoiporaa maitai roa ˈˈe. Te tahi atu tumu, oia hoi aita e taata o te nehenehe e haavî i to ˈna arero ma te tia roa, mai ta Iakobo i faaite: “Te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi. E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e te taata parau-tia oia, e tia ia ˈna ia tapea i te tino atoa ra. . . . Oia atoa te arero nei, e melo iti haihai ïa, e faaahaaha rahi râ ta ˈna. A hiˈo na i te rahi o te vahie e amâ i te auahi iti haihai ra!”—Iakobo 3:2, 5.
5, 6. (a) Eaha tei titauhia ia tupu anaˈe te mau taa-ore-raa? (b) Eaha te nehenehe e rave no te tataˈi i te amahamaharaa?
5 Ia tupu anaˈe te mau faateimaharaa i roto i te faaipoiporaa, nafea ia faatitiaifaro i te mau ohipa? Nafea tatou ia ape i te hoê taa-ore-raa ia ino roa e ia tupu roa te tatamaˈiraa e i muri iho ia motu te taairaa? I reira te puai o te turai i te feruriraa e ohipa mai ai. E nehenehe teie feruriraa o te turai ia ohipa e riro ei mea maitai aore ra ei mea ino, ei faaitoitoraa e ei mana i te pae varua, aore ra ei mea faaino, o te faaterehia e te mau hinaaro o te tino. Ia turaihia oia e te hoê feruriraa faaitoito, e ohipa teie taata no te faaore i te amahamaharaa, no te tapea i to ˈna faaipoiporaa i nia i te aveia tia. Eiaha roa te mau tatamaˈiraa e te mau feiiraa ia faataa i te hoê faaipoiporaa. E nehenehe te mau ohipa e faaafarohia e e faatia faahou i te faatura e te taaraa i te tahi e te tahi na roto i te faaohiparaa i te mau aˈoraa a te Bibilia.—Roma 14:19; Ephesia 4:23, 26, 27.
6 Ia au i teie mau huru tupuraa, ua tano maitai teie mau parau a Paulo: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”—Kolosa 3:12-14.
7. Eaha te fifi ta vetahi e farerei nei i roto i to ratou faaipoiporaa?
7 Mea ohie roa ia taio i teie irava, tera râ, i raro aˈe i te faateimaharaa o te oraraa no teie nei tau, e ere i te mea ohie ia faaohipa i te mau taime atoa. Eaha hoi te fifi? I te tahi mau taime, ma te ore o ˈna e ara, e nehenehe te hoê kerisetiano e rave e piti huru hohoˈa. I te Piha no te Basileia, tei rotopu oia i te mau taeae, e e ohipa oia ma te mǎrû e te faatura. Area i te fare ra, i roto i to ˈna oraraa utuafare, e riro paha i te moehia ia ˈna to ˈna mau taairaa pae varua. O raua anaˈe atura, te tane e te vahine. E i roto i te taime iria, e riro raua i te taora ˈtu i nia i te tahi e te tahi i te mau parau mauiui o ta raua e ore roa ˈtu hoi e faahiti i te Piha no te Basileia. Eaha te ohipa i tupu? I roto i te hoê area taime, ua moe ê te haerea kerisetiano. Ua moehia i te hoê tavini tane (aore ra te hoê tavini vahine) a te Atua e ua riro noâ oia ei taeae (aore ra ei tuahine) kerisetiano i te fare. Ua faatupu ïa te puai o te turai i te feruriraa i te hoê mana ino maoti hoi i te hoê mana maitai.—Iakobo 1:22-25.
8. Eaha te nehenehe e tupu mai te peu e mea tano ore te puai e turai i te feruriraa?
8 Eaha ˈtura te faahopearaa? Eita paha te tane e ‘parahi faahou i ta ˈna ra vahine ma te ite, ma te faahanahana ˈtu ia ˈna mai te hoê farii paruparu aˈe, te farii vahine.’ Eita te vahine e faatura faahou i ta ˈna tane; ua erehia o ˈna i to ˈna ‘feruriraa hau e te mǎrû.’ Ua riro te puai o te turai i te feruriraa ei puai o te tino maoti hoi i te varua. Ua upootia te ‘huru feruriraa i te pae tino.’ Eaha te nehenehe e rave ia riro noa te puai e turai ia tatou ei puai pae varua e te maitai? E tia ia tatou ia haapaari i to tatou huru pae varua.—Petero 1, 3:1-4, 7; Kolosa 2:18.
A faaetaeta i te puai
9. Eaha te mau maitiraa e vai ra i mua ia tatou i roto i te oraraa i te mau mahana atoa?
9 Te puai e turai ia ohipa o te hinaaro ïa o te feruriraa o te ohipa ia titauhia tatou ia rave i te mau faaotiraa aore ra te mau maitiraa. Te pûpû maira te oraraa e rave rahi mau maitiraa—te mea maitai e te mea ino, te mea miimii aore ra te mea miimii ore, te mea tia i te pae morare aore ra te mea tia ore. Na te aha e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa tia? Na te puai ïa e turai i te feruriraa mai te peu e ua niuhia oia i nia i te raveraa i te hinaaro o Iehova. Ua pure te papai salamo e: “E haapii mai oe, e Iehova, i te eˈa ra o ta oe mau ture; e e haapaohia e au e tae noa ˈtu i te hopea ra.”—Salamo 119:33; Ezekiela 18:31; Roma 12:2.
10. Nafea tatou ia faaetaeta ia maitai te puai o te turai i te feruriraa?
10 E tauturu te mau taairaa puai e o Iehova ia tatou ia faaoaoa ia ˈna e ia fariu ê mai i te ino, e tae noa ˈtu te taivaraa i to ˈna hoa faaipoipo. Ua faaitoitohia o Iseraela ‘ia rave i te mea maitai e te mea tia i mua i te aro o to ratou Atua ra o Iehova.’ Ua aˈo atoa ˈturâ te Atua e: “O outou o tei [here] ia Iehova ra, ia riaria outou i te ino.” Ia au i te hituraa o na Ture Ahuru: “Eiaha roa oe e faaturi,” mea titauhia ia riri te mau ati Iseraela i te faaturi. Te faaite ra teie faaueraa i te manaˈo papu o te Atua no nia i te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa.—Deuteronomi 12:28; Salamo 97:10; Exodo 20:14; Levitiko 20:10.
11. Nafea tatou ia faaitoito â i te puai e turai ra i to tatou feruriraa?
11 Nafea tatou ia faaetaeta ˈtu â i te puai e turai ra i te feruriraa? Na roto ïa i te haafaufaaraa i te mau ohipa e te mau mea faufaa i te pae varua. Te auraa ra, e tia ia tatou ia haapao i te titauraa e tuatapapa i te Parau a te Atua ma te tamau e ia haapii i te oaoa ia tauaparau amui no nia i te mau manaˈo e te mau aˈoraa a Iehova. E tia i to tatou mau manaˈo hohonu ia riro mai to te papai salamo ra: “Ua imi au ia oe ma tau aau atoa: eiaha vau ia ohipa ê i ta oe ra parau. Ua haaputu vau i ta oe parau i roto i tau aau, ia ore au ia hara ia oe ra. E haapii mai oe, e Iehova, i te eˈa ra o ta oe mau ture; e e haapaohia e au e tae noa ˈtu i te hopea ra. E haapii mai oe ia ˈu, ia haapao vau i ta oe ture, ia haapao vau ma tau aau atoa ra.”—Salamo 119:10, 11, 33, 34.
12. Eaha te mau mea e nehenehe e tahoê ia tatou no te pee i te feruriraa o te Mesia?
12 E atuatuhia teie haafaufaaraa i te mau faaueraa tumu parau-tia a Iehova, eiaha noa na roto i te tuatapaparaa i te Bibilia, na roto atoa râ i te apiti-tamau-raa ˈtu i roto i te mau putuputuraa kerisetiano e na roto i te haere-atoa-raa i roto i te taviniraa kerisetiano. E nehenehe teie na mana puai toopiti nei e faaetaeta tamau i te puai e turai i to tatou feruriraa, ia pee noa to tatou oraraa miimii ore i te huru feruriraa o te Mesia.—Roma 15:5; Korinetia 1, 2:16.
13. (a) No te aha te pure e riro ai ei tuhaa faufaa roa no te faaetaeta i te puai e turai ra i te feruriraa? (b) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai i roto i teie tuhaa?
13 Te tahi atu tumu, o te mea ïa ta Paulo e haamatara ra i roto i ta ˈna rata i to Ephesia: ‘Ma te pure tuutuu ore i te mau pure atoa ra, . . . a tamau maite â i te pure i te mau taime atoa i te varua.’ (Ephesia 6:18) Mea titauhia ia pure amui te tane e te vahine. Mea pinepine teie mau pure i te haamahora i te mafatu e i te aratai i te mau aparauraa huna ore o te tataˈi i te amahamaharaa. I roto i te mau tamataraa e te faahemaraa, e tia ia tatou ia fariu atu i nia i te Atua na roto i te pure, ma te ani ia ˈna te tauturu, ia noaa mai te puai pae varua no te rave i te mea o tei au i te feruriraa o te Mesia. Ua fariu atoa ˈtu hoi te taata tia ra o Iesu i nia i to ˈna Metua na roto i te pure e rave rahi taime, ma te ani ia ˈna i te tauturu. E pure putapû mau ta ˈna e te paieti. Oia atoa i teie mahana, i roto i te faahemaraa, e nehenehe e noaa mai te puai no te rave i te faaotiraa tia na roto i te tiaororaa ia Iehova ia tauturu mai ia tatou ia patoi atu i te hinaaro e hema i te pae tino e e ofati i te euhe o te faaipoiporaa.—Salamo 119:101, 102.
Te mau hiˈoraa taa ê i te pae no te haerea
14, 15. (a) Eaha te huru o Iosepha i mua i te faahemaraa? (b) Na te aha i tauturu ia Iosepha ia patoi i te faahemaraa?
14 Nafea tatou ia faaruru i te faahemaraa? I roto i teie tuhaa, te vai nei te hoê taa-ê-raa papu i rotopu i te haerea o Iosepha e to Davida. I to te vahine a Potiphara onoonoraa i te faahema i te taata haviti ra o Iosepha, e au ra e aita ta ˈna vahine i taua tau ra, ua pahono atura oia ia ˈna e: “Aita roa e taata i hau i teie nei utuafare ia ˈu; e aita roa a [ta oe tane] taoˈa i tapea ia ˈu maori râ o oe, o te vahine na ˈna ihora: eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?—Genese 39:6-9.
15 Na te aha i tauturu ia Iosepha ia pee i te haerea maitai inaha mea ohie roa hoi ia topa i roto i teie faahemaraa? Ua noaa ia ˈna te puai o te turai i to ˈna feruriraa. Ua ara maitai oia i ta ˈna mau taairaa e o Iehova. Ua ite oia e e riro to ˈna taotoraa e teie vahine tei maamaahia ia ˈna, ei hara eiaha noa i nia i ta ˈna tane, mea faufaa roa ˈtu râ, i nia i te Atua.—Genese 39:12.
16. Eaha te huru o Davida i mua i te faahemaraa?
16 Area ra, eaha tei roohia ia Davida? E taata faaipoipohia o ˈna, e rave rahi vahine ta ˈna ia au i tei faatiahia e te Ture. I te hoê ahiahi, ua mataitai atura oia mai roto mai i to ˈna aorai i te hoê vahine e hopu ra i te pape. O te vahine nehenehe mau ra o Bate-seba, te vahine a Uria. Teie te maitiraa e vai ra i mua ia Davida—e tamau noa i te mataitai a tupu mai ai te faahinaaro i roto i to ˈna mafatu aore ra e horo atu no te patoi i te faahemaraa. Eaha ta ˈna i maiti? Ua faahaere maira oia i teie vahine i roto i to ˈna aorai, e ua faaturi atura. Mea ino roa ˈtu â, ua faanaho oia e ia haapohehia ta ˈna tane.—Samuela 2, 11:2-4, 12-27.
17. Eaha ta tatou e ite ra no nia i te huru pae varua o Davida?
17 Eaha hoi te fifi o Davida? I roto i ta ˈna parau tatarahapa i roto i te Salamo 51, e noaa mai ia tatou te tahi mau haamaramaramaraa. Te na ô ra oia e: ‘E hamani mai oe i roto ia ˈu i te hoê mafatu viivii ore, e te Atua, e a tuu mai i roto ia ˈu i te hoê aau apî, e te turori ore.’ Mea papu e i te taime o to ˈna faahemaraahia, aita taua aau viivii ore e te turori ore ra i roto ia ˈna. Peneiaˈe aita o ˈna i haapao i ta ˈna taioraa i te Ture a Iehova, e no reira, ua paruparuhia to ˈna huru pae varua. Aore ra, ua vaiiho oia i to ˈna tiaraa e to ˈna mana ei arii ia faaino i to ˈna feruriraa e ua topa ˈtura oia i roto i te mau hinaaro o te tino. Oia mau, i taua taime ra, te puai o tei turai i to ˈna feruriraa, e mea miimii ïa e te hara. No reira, ua faˈi atura oia i muri iho i te titauraa ia noaa ia ˈna te hoê ‘aau apî, e te turori ore.’—Salamo 51:10, T.a.a.; Deuteronomi 17:18-20.
18. Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa no nia i te faaturi?
18 Ua ino roa vetahi mau faaipoiporaa kerisetiano no te mea ua vaiiho hoê aore ra na hoa toopiti ia raua ia topa i roto i te paruparu i te pae varua mai te Arii Davida ra. E tia i to ˈna hiˈoraa ia faaara ia tatou ia ore tatou ia hiˈo tamau atu i te tahi atu vahine, aore ra te tahi atu tane, ma te faahinaaro, no te mea o te faaturi te tupu mai a muri iho. Ua faaite o Iesu e ua taa ia ˈna te mau huru o te taata i roto i teie huru tupuraa, inaha, ua parau oia e: “Ua faaroo hoi outou, e i parauhia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi. Te parau atu nei râ vau ia outou, O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” I roto i teie huru tupuraa, te puai e turai i te feruriraa, mea miimii ïa e te hinaaro i ta te tino, e ere râ i te puai pae varua. Eaha ïa ta te mau kerisetiano e nehenehe e rave no te haapae i te faaturi e no te poihere i te oaoa e te maitairaa o to ratou faaipoiporaa?—Mataio 5:27, 28.
A haapaari i te taairaa o te faaipoiporaa
19. Nafea ia haapaari i te hoê faaipoiporaa?
19 Ua papai te Arii ra o Solomona e: “Etaeta rahi to te taata ia rave mai i te hoê ra, e tia ia raua atoa ia rave atu ia ˈna; e te taura e toru fenu ra, eita ïa e motu vave.” Oia mau, e mau papu aˈe e piti i roto i te hoê faaipoiporaa oaoa i mua i te haafifiraa i te hoê anaˈe. Teie râ, mai te peu e ua riro to raua taairaa mai te hoê taura e toru fenu ra ia tahoê atu raua i te Atua ra, e mau papu ïa te faaipoiporaa. E nafea te Atua e nehenehe e tia atoa mai i roto i te faaipoiporaa? Ia faaohipa ïa na hoa faaipoipo i ta ˈna mau faaueraa tumu e ta ˈna mau aˈoraa no nia i te faaipoiporaa.—Koheleta 4:12.
20. Eaha te aˈoraa bibilia o te nehenehe e tauturu i te hoê tane?
20 Papu maitai, mai te peu e e faaohipa te tane i te aˈoraa i roto i te mau irava i muri nei, e noaa ïa te hoê niu papu aˈe ia manuïa to ˈna faaipoiporaa:
“Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.”—Petero 1, 3:7.
“E te mau tane ra, e [here] outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i [here] i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui. E [here] atoa to mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i [here] i to ratou iho tino ra. O tei [here] i tana iho vahine ua [here] ïa ia ˈna iho.”—Ephesia 5:25, 28.
“E tia ta ˈna mau tamarii ma te faaora ia ˈna; e tana tane atoa, ma te haamaitai ia ˈna. E rave rahi te vahine hamani maitai, o oe râ tei hau ia ratou atoa ra.”—Maseli 31:28, 29.
“E tia anei te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu: E tia anei te taata ia haere na nia i te arahu ama ra, e ore anei to ˈna avae e vera? Oia atoa tei faafatata ˈtu i te vahine na vetahi ê; o tei rave noa ˈtu ia ˈna ra e ore e parauhia i te hara ore. [O tei faaturi ra] . . . ua taparahi ïa ia ˈna iho.”—Maseli 6:28, 29, 32.
21. Eaha te aˈoraa bibilia o te nehenehe e tauturu i te hoê vahine?
21 Mai te peu e e haapao maite te hoê vahine i te mau haapiiraa bibilia i muri nei, e turu ïa te reira i te vai-tamau-raa o to ˈna faaipoiporaa:
“O outou atoa hoi, e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.”—Petero 1, 3:1-4.
“E horoa te tane i te mea tia [i te pae taatiraa] i te vahine: e na reira atoa te vahine i te tane. . . . Eiaha orua e faataa ia orua iho, maori râ e vahi poto aˈe ia tia ia orua.”—Korinetia 1, 7:3-5.
22. (a) Eaha vetahi atu mau tuhaa o te nehenehe e haamaitai i te hoê faaipoiporaa? (b) Eaha te manaˈo o Iehova no nia i te faataaraa?
22 Te faaite atoa ra te Bibilia e ua riro te here, te mǎrû, te aroha, te faaoromai, te taaraa i te manaˈo, te faaitoitoraa, e te haapopouraa, ei mau hiti faufaa roa o te taiamani o te faaipoiporaa. Te hoê faaipoiporaa aita teie mau huru to roto, e au ïa i te hoê raau aita e mahana e aita e pîpîhia i te pape—e varavara oia i te uaa. No reira, a vaiiho i te puai e turai i te feruriraa ia ohipa no te faaitoito e no te tamǎrû i te tahi e te tahi i roto i te faaipoiporaa. A haamanaˈo e ‘mea riri’ na Iehova ‘te faataaraa.’ Ia faaohipahia te here kerisetiano, eita ïa e parahiraa no te faaturi e te amahamaharaa o te faaipoiporaa. No te aha? ‘No te mea e ore roa te here e mou.’—Malaki 2:16; Korinetia 1, 13:4-8; Ephesia 5:3-5.
Nafea outou ia faataa mai?
◻ Eaha te mea faufaa roa ia oaoa te faaipoiporaa?
◻ Nafea te puai o te turai i te feruriraa ia ohipa i nia i te hoê faaipoiporaa?
◻ Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaetaeta i te puai e turai ra i to tatou feruriraa?
◻ Eaha na haerea taa ê to Iosepha e o Davida i mua i te faahemaraa?
◻ Eaha te aˈoraa a te Bibilia o te tauturu i te tane e te vahine ia haapaari i te taairaa o to raua faaipoiporaa?
[Hohoˈa i te api 18]
E piti anei hohoˈa to tatou—mea mǎrû tatou i roto i te amuiraa, mea haavî râ i te fare?