E faufaahia tatou i te haamaitairaa a Iehova
“Na Iehova te maitai i taoˈahia ˈi te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”—MASELI 10:22.
1-3. Noa ˈtu e e rave rahi teie e haapeapea nei no te mau taoˈa materia, eaha te tia ia tatou paatoa ia farii no nia i te faufaa i te pae materia?
EITA vetahi mau taata e faaea i te faahiti i te parau no te moni—aore ra to ratou ereraa i te moni. Tera râ hoi, i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua riro te moni ei parau tei faahiti-rahi-hia. I te matahiti 1992, ua faaruru atoa te ao ona no te pae Tooa o te râ i te toparaa, e ua erehia ˈtura te feia toroa teitei e tae noa ˈtu te feia rave ohipa haehaa aˈe i ta ratou ohipa. E rave rahi o tei aniani ahiri e e fanaˈo faahou anei ratou i te hoê tau ruperupe papu.
2 Mea hape anei ia haapeapea no to tatou maitairaa i te pae materia? Aita, e tia iho â ia na reira i roto i te hoê faito. Area ra, te vai ra te hoê parau mau tumu te tia ia tatou ia farii no nia i te moni. I te pae hopea, no ǒ mai te mau taoˈa materia atoa i to tatou Poiete ra. O ˈna “te Atua [mau] ra, o Iehova, . . . o tei hohora hoi i te fenua e tei tupu i nia ihora; o tei horoa mai i te aho no te mau taata i nia ihora, e te varua no te feia i hahaere i reira.”—Isaia 42:5.
3 Noa ˈtu e eita Iehova e faataa ê na e o vai te feia moni e o vai te feia veve, e tia ia tatou ia amo i te hopoia no ta tatou huru faaohiparaa i te taoˈa o “te fenua e tei tupu i nia ihora.” Mai te peu e e faaohipa tatou i ta tatou faufaa no te faahepo atu ia vetahi ê, e titau Iehova ia tatou i te utua. E o te tavini noa ˈtu i te mau taoˈa faufaa maoti hoi ia Iehova, e ite atu ïa oia e “o tei tiaturi i ta ˈna taoˈa, e hiˈa ïa.” (Maseli 11:28; Mataio 6:24; Timoteo 1, 6:9) Aita e faufaa to te ruperuperaa i te pae materia o te ore e apitihia e te hoê mafatu auraro ia Iehova.—Koheleta 2:3-11, 18, 19; Luka 16:9.
Te ruperuperaa faufaa roa ˈˈe
4. No te aha e mea hau aˈe te ruperuperaa i te pae varua i te faufaa i te pae materia?
4 Taa ê atu i te ruperuperaa i te pae materia, te faahiti ra te Bibilia i te parau no te ruperuperaa i te pae varua. Te reira te taoˈa maitai aˈe. (Mataio 6:19-21) E faatupu te ruperuperaa i te pae varua i te mau taairaa oaoa e o Iehova o te vai e a muri noa ˈtu. (Koheleta 7:12) Hau atu, eita te mau tavini a te Atua tei faufaahia i te pae varua e erehia i te mau haamaitairaa materia e au. I roto i te ao apî, e taaihia te maitairaa i te pae varua i te ruperuperaa i te pae materia. E fanaˈo te feia haapao maitai i te maitairaa i te pae materia o te ore e noaa mai na roto i te tataˈuraa taehae aore ra ma te haapae i te oraora-maitai-raa e te oaoa, mai te ite-pinepine-hia nei i teie mahana. (Salamo 72:16; Maseli 10:28; Isaia 25:6-8) E ite ratou e na roto i te mau ravea atoa “na Iehova te maitai i taoˈahia ˈi i te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”—Maseli 10:22.
5. Eaha te parau ta Iesu i tǎpǔ no nia i te mau taoˈa materia?
5 I teie mahana atoa, te ite atoa nei te feia o te haafaufaa ra i te mau mea i te pae varua i te tahi haapeapea-ore-raa no nia i te mau taoˈa materia. Oia mau, e rave ratou i te ohipa no te aufau i te mau tarahu e no te faaamu i to ratou mau utuafare. Aore ra, e riro vetahi i te erehia i ta ratou ohipa ia tupu anaˈe te fifi i te pae faanavairaa faufaa. Teie râ, eita ratou e haaparuparu rahi roa i teie mau haapeapearaa. Maoti râ, te tiaturi nei ratou i te parau tǎpǔ a Iesu ia ˈna i parau e: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e, Eaha to matou ahu ia ahu? . . . ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi. E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:31-33.
Te ruperuperaa i te pae varua i teie mahana
6, 7. (a) A faataa i te tahi mau tuhaa o te ruperuperaa i te pae varua o te nunaa o te Atua. (b) Eaha te parau tohu e tupu ra i teie mahana, e eaha te mau uiraa o te faahitihia?
6 Inaha, ua maiti te nunaa o Iehova i te tuu i te Basileia na mua i roto i to ratou oraraa, e ua haamaitai-mau-hia ratou! Te fanaˈo nei ratou i te manuïa rahi i roto i ta ratou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Isaia 60:22) Na Iehova e haapii ia ratou, e te fanaˈo nei ratou i te hoê haapueraa maa pae varua o te ore e pau e horoahia mai na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47; Isaia 54:13) Hau atu, tei nia te varua o Iehova ia ratou, ma te aupuru ia ratou i roto i te hoê amuiraa o te mau taeae oaoa na te ao atoa nei.—Salamo 133:1; Mareko 10:29, 30.
7 O te reira te ruperupe mau i te pae varua, e taoˈa teie aore e nehenehe e hoohia mai i te moni. E tupuraa faahiahia mau teie o te parau tǎpǔ a Iehova: “Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau taoˈa i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira ia ˈu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.” (Malaki 3:10) Ua ite tatou i teie parau tǎpǔ i te tupuraa i teie mahana. No te aha râ Iehova, te Pu o te mau taoˈa faufaa atoa, e ani ai i ta ˈna mau tavini ia afai mai i te ahuru o te taoˈa, aore ra te tuhaa ahuru? O vai te fanaˈo i te tuhaa ahuru? No te pahono i teie mau uiraa, e tuatapapa anaˈe na e no te aha Iehova i faahiti ai i teie mau parau na roto ia Malaki i te senekele pae hou to tatou nei tau.
Te mau tuhaa ahuru e te mau pûpûraa
8. Ia au i te faufaa a te Ture, ua taaihia te ruperuperaa o Iseraela i te pae materia i nia i te aha?
8 I te tau o Malaki, e ere te nunaa o te Atua i te mea ruperupe. No te aha? A tahi, no te mau pûpûraa ïa e te mau tuhaa ahuru. I taua tau ra, tei raro aˈe o Iseraela i te faufaa a te Ture a Mose. I to Iehova faatupuraa i teie faufaa, ua tǎpǔ oia e mai te peu e e haapao o Iseraela i ta ratou tuhaa, e haamaitai oia ia ratou i te pae varua e i te pae materia. Inaha, ua taaihia ïa te ruperuperaa o Iseraela i to ratou haapao-maitai-raa.—Deuteronomi 28:1-19.
9. I te tau o Iseraela tahito, no te aha o Iehova i titau ai ia Iseraela ia aufau i te tuhaa ahuru e ia hopoi i te mau pûpûraa?
9 Hoê hopoia tei titauhia ia Iseraela i raro aˈe i te Ture, o te hopoiraa ˈtu ïa i te mau pûpûraa i te hiero e te aufauraa i te tuhaa ahuru. E tutui-taatoa-hia na vetahi mau pûpûraa i te auahi i nia i te fata o Iehova, area vetahi ra e tufahia ˈtu na i rotopu i te mau tahuˈa e te feia e pûpû na i te tusia, maoti vetahi mau vaehaa taa ê e pûpûhia ˈtu na Iehova. (Levitiko 1:3-9; 7:1-15) No nia i te tuhaa ahuru, ua parau atu o Mose i te mau ati Iseraela e: “E te tufaa ahuru atoa o te fenua, to te huero o te fenua, e te maa atoa no te mau raau ra, na Iehova ïa: ua haamoˈahia na Iehova.” (Levitiko 27:30) E horoahia na te tuhaa ahuru na te mau ati Levi o tei rave na i te ohipa i te sekene e i muri iho i te hiero. I to ratou aˈe pae, e horoa ˈtu te mau ati Levi e ere i te tahuˈa i te ahururaa o te taoˈa i noaa mai ia ratou na te mau tahuˈa no te fare o Aarona. (Numera 18:21-29) No te aha o Iehova i titau ai ia Iseraela ia aufau i te tuhaa ahuru? A tahi, ia nehenehe ratou e faaite na roto i te hoê ravea papu i to ratou mauruuru no te maitai o Iehova. A piti, ia nehenehe ratou e horoa i ta ratou tuhaa no te turu i te mau ati Levi, o te nehenehe e haapao maite i ta ratou mau hopoia, e tae noa ˈtu te haapiiraa i te Ture. (Paraleipomeno 2, 17:7-9) Ua turu atoa te reira i te haamoriraa viivii ore, e ua haamaitaihia te mau taata atoa.
10. Eaha te ohipa i tupu i to Iseraela oreraa i afai mai i te tuhaa ahuru e te mau pûpûraa?
10 Noa ˈtu e ua faaohipahia te mau tuhaa ahuru e te mau pûpûraa e te mau ati Levi i muri iho, ua riro mau â te reira ei mau ô na Iehova e no reira, e titauhia ia horoa ˈtu i te mau taoˈa maitatai roa, e tano no ˈna. (Levitiko 22:21-25) Eaha te ohipa i tupu i to te mau ati Iseraela oreraa i afai atu i ta ratou mau tuhaa ahuru aore ra i to ratou hopoiraa ˈtu i te mau pûpûraa hapepa? Aita e utua i faataahia i roto i te Ture, teie râ, te vai ra te mau faahopearaa. Ua iriti maira Iehova i to ˈna haamaitairaa, e ua faarue aˈera te mau ati Levi, tei erehia i te turu i te pae materia, i ta ratou mau ohipa i te hiero no te turu ia ratou iho. Ua mauiui atura ïa o Iseraela taatoa.
‘A haamau i to outou mafatu i nia i to outou mau haerea’
11, 12. (a) Eaha te ohipa i tupu i to Iseraela auraro-ore-raa i te Ture? (b) Eaha te faaueraa ta Iehova i horoa ˈtu ia Iseraela i to ˈna faahoˈiraa mai ia ratou na Babulonia mai?
11 I te roaraa o te aamu o Iseraela, ua riro vetahi ei mau hiˈoraa maitatai i to ratou tutavaraa i te haapao i te ture, e tae noa ˈtu te aufauraa i te mau tuhaa ahuru. (Paraleipomeno 2, 31:2-16) I roto râ i to ˈna taatoaraa, aita te nunaa i haapao i ta ˈna mau hopoia. Ehia rahiraa taime to ratou ofatiraa i te faufaa e o Iehova, e i te pae hopea, ua vaiiho atura oia e ia haruhia ratou e, i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ia hopoi-ê-hia ratou i Babulonia.—Paraleipomeno 2, 36:15-21.
12 E aˈoraa etaeta mau teie, teie râ, i muri aˈe e 70 matahiti, ua faahoˈi maira Iehova i to ˈna nunaa i to ratou fenua tumu. E rave rahi mau parau tohu no nia i te Paradaiso a Isaia o tei tupu matamua i muri aˈe i taua hoˈi-faahou-raa ra. (Isaia 35:1, 2; 52:1-9; 65:17-19) Te tumu matamua râ no reira Iehova i faahoˈi mai ai i to ˈna nunaa, e ere no te haamau i te paradaiso i nia i te fenua, no te patu faahou râ i te hiero e no te faatia faahou i te haamoriraa mau. (Ezera 1:2, 3) Mai te peu e e auraro o Iseraela ia Iehova, e fanaˈo ïa ratou i te mau maitairaa i te pae materia, e e faariro te haamaitairaa a Iehova ia ratou ei feia taoˈa i te pae varua e i te pae materia atoa. Inaha, i to ratou iho â tapaeraa ˈtu i to ratou fenua tumu i te matahiti 537 hou to tatou tau, ua patu ihora te mau ati Iuda i te hoê fata i Ierusalema e ua haamata ˈtura ratou i te patu i te hiero. Teie râ, ua farerei ratou i te patoiraa uˈana e ua faaea ˈtura ratou. (Ezera 4:1-4, 23) Ei faahopearaa, aita o Iseraela i fanaˈo i te haamaitairaa a Iehova.
13, 14. (a) Eaha te ohipa i tupu i to Iseraela faaearaa i te patu i te hiero? (b) Mea nafea te hiero i te otiraa, teie râ, eaha te mau paruparuraa o Iseraela o tei tapaohia?
13 I te matahiti 520 hou to tatou nei tau, ua aratai maira o Iehova i te mau peropheta ra o Hagai raua o Zekaria no te faaitoito ia Iseraela ia rave faahou i te ohipa paturaa i te hiero. Ua faaite o Hagai e te fifihia ra te nunaa i te pae materia e te reira no to ratou ereraa i te itoito no te fare o Iehova. Ua na ô atu oia e: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; E haamanaˈo maite na i to outou na mau haerea. E rahi ta outou i ueue, e iti râ tei hopoihia mai; ua amu outou, aita râ i paia; ua inu outou, aita râ outou i î i tei inuhia ra; ua ahu outou i te ahu, aita râ te hoê i mahanahana i te reira; e tei noaa ia ˈna te utua ra, i noaa ïa no te pute motumotu ra. Te na ô maira Iehova sabaota ra, E haamanaˈo maite i to outou mau haerea. E haere i nia i te mouˈa, e hopoi mai i te raau, a patu ai i te fare ia mauruuru vau i te reira, e ia haamaitaihia vau.”—Hagai 1:5-8.
14 Faaitoitohia e Hagai raua o Zekaria, ua haamau atura te mau ati Iseraela i to ratou mafatu i nia i to ratou mau haerea, e ua patuhia ˈtura te hiero. Tau 60 matahiti i muri iho, ua haere atu o Nehemia i Ierusalema e ua ite atura oia e ua topa faahou o Iseraela i roto i te haapao ore i te Ture a Iehova. Ua faatitiaifaro oia i te reira. Teie râ, i te pitiraa o to ˈna tere, ua ite atura oia e ua ino faahou te mau ohipa. Te na ô ra oia e: “Ite atura hoi au i ta te mau ati Levi tufaa, aore i horoahia ˈtu ia ratou; ua horo anaˈe hoi te mau ati Levi, e te feia himene, o tei rave i te ohipa ra, tei to ˈna vahi tei to ˈna vahi.” (Nehemia 13:10) Ua faatitiaifarohia ˈtura teie fifi, e “ua hopoi maira to Iuda atoa ra i te ahuru o te sitona, e te uaina apî, e te hinu olive, i roto i te pueraa ra.”—Nehemia 13:12.
Te eiâraa ia Iehova
15, 16. Eaha te mau faahaparaa a Iehova, na roto ia Malaki, i nia ia Iseraela?
15 E au ra e ua tohu o Malaki i roto i taua area tau ra, e te faaite maira te peropheta hau atu â no nia i te haapao-ore-raa o Iseraela. Ua papai oia i te mau parau a Iehova ia Iseraela: “E teie nei, e metua vau ra, teihea taua tura no ˈu ra? e e fatu hoi au ra, teihea vau i te mǎtaˈuraahia? te parau nei Iehova sabaota ra ia outou, e te feia tahuˈa, o tei vahavaha i ta ˈu nei iˈoa.” Teihea hoi te ino? Te faataa ra Iehova e: “Ia hopoi mai hoi outou i te matapo ei tusia, [e parau outou:] e ere anei i te mea ino? e ia hopoi mai outou i te pirioi ei tei maˈihia ra, [e parau mai outou:] e ere anei i te mea ino?”—Malaki 1:6-8.
16 Na roto i teie faahohoˈaraa, te faaite ra o Malaki e noa ˈtu e te afai maira te mau ati Iseraela i te mau pûpûraa, ua haapapu te hapepa o teie mau taoˈa i to ratou vahavaha rahi. Ua papai atoa o Malaki e: “Mai te anotau mai â o to outou mau metua ra to outou fariu-ê-raa i ta ˈu ra mau haapaoraa, e aore i haapao atu. E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou, te parau maira Iehova sabaota ra.” Ua aniani te mau ati Iseraela e eaha te tia ia ratou ia rave, no reira ua ui atura ratou e: “E fariu atu matou i te aha?” Ua pahono maira Iehova e: “E [eiâ] anei te taata nei i ta te Atua? Ua [eiâ] maira outou i ta ˈu ra.” Nafea o Iseraela ia eiâ ia Iehova, te Pu o te mau faufaa atoa? Ua pahono atura o Iehova e: “I te ahuru o te taoˈa e te mau ô.” (Malaki 3:7, 8) Oia mau, i to ratou oreraa e afai i te mau tuhaa ahuru e te mau pûpûraa, ua eiâ o Iseraela ia Iehova!
17. Eaha te faufaaraa o te mau tuhaa ahuru e te mau pûpûraa i Iseraela, e eaha te parau ta Iehova i tǎpǔ no nia i te mau tuhaa ahuru?
17 Te faaite maira teie tupuraa o te aamu i te faufaaraa o te mau tuhaa ahuru e te mau pûpûraa i Iseraela. Ua riro te reira ei faaiteraa no te mauruuru o te taata horoa. E ua turu atoa te reira i te haamoriraa mau i te pae materia. No reira, ua faaitoito faahou o Iehova ia Iseraela: “Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau taoˈa i roto i te fare vairaa.” Ma te faaite e eaha te ohipa e tupu ia na reira ratou, ua tǎpǔ atura Iehova e: “A ninii atu ai [au] i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.” (Malaki 3:10) E faufaahia ratou i te haamaitairaa a Iehova.
Haavahia e ‘te Fatu mau’
18. (a) Ua faaara Iehova i to vai haerea mai? (b) Afea te haerea mai i te hiero i te tupuraa, o vai tei roto i teie ohipa, e eaha te faahopearaa no Iseraela?
18 Na roto ia Malaki, ua faaara atoa Iehova e e haere mai oia e haava i to ˈna nunaa. “Inaha, e tono vau i tau vea, e na ˈna e haamaitai i te eˈa i mua ia ˈu ra: e te Fatu ta outou e imi na, o te tae vave mai ïa i to ˈna ra hiero, te vea a te faufaa ta outou i oaoa na: inaha, o te tae mai ïa.” (Malaki 3:1) Afea te haerea mai i tǎpǔhia mai i te hiero i te tupuraa? I roto i te Mataio 11:10, ua faahiti o Iesu i te parau tohu a Malaki no nia i te vea o te faaineine i te eˈa e ua faatano atura oia i nia ia Ioane Bapetizo. (Malaki 4:5; Mataio 11:14) No reira i te matahiti 29 o to tatou nei tau, ua tae ïa i te taime no te haavaraa! O vai te piti o te vea, te vea a te faufaa o te apee atu ia Iehova, ‘te Fatu mau,’ i te hiero? O Iesu iho, e e piti taime, ua haere atu oia i te hiero i Ierusalema e ua tamâ hua ˈtura oia i teie vahi, ma te tiavaru i te feia hoo moni eiâ ra. (Mareko 11:15-17; Ioane 2:14-17) No nia i teie taime haavaraa o te senekele matamua, ua ani atura o Iehova na roto i te tohu e: “E tia râ ia vai ra ia faaoromai ia tae i te mahana e haere mai ai oia ra? e o vai te mau ia fa mai oia ra?” (Malaki 3:2) Inaha, aita o Iseraela i tia. Ua hiˈopoahia ratou, ua itehia to ratou ereraa, e i te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua faaruehia ˈtura ratou ei nunaa maitihia na Iehova.—Mataio 23:37-39.
19. Mea nafea to te hoê toea hoˈiraa ˈtu ia Iehova ra i te senekele matamua, e eaha te haamaitairaa ta ratou i fanaˈo?
19 Teie râ, ua papai atoa o Malaki e: “E parahi mai [Iehova] mai te tamâ e te haamaitai i te ario ra: e na ˈna e tamâ i te tamarii a Levi, e haamaitai hoi ia ratou mai te auro e te ario ra, e na ratou e hopoi mai i te tusia parau-tia ia Iehova ra.” (Malaki 3:3) Ia au i te reira, a faaruehia ˈi te rahiraa o te feia e parau ra i te senekele matamua e te tavini ra ratou ia Iehova, ua tamâhia vetahi e ua haere atu ratou ia Iehova ra, ma te pûpû i te mau tusia e au. O vai? Te feia o tei farii ia Iesu, te vea a te faufaa. I te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, e 120 o teie feia farii maitai o tei putuputu i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema. Haapuaihia e te varua moˈa, ua haamata ˈtura ratou i te pûpû i te hoê ô ma te parau-tia, e ua maraa oioi noa ˈtura to ratou numera. I muri noa iho, ua parare roa ˈˈera ratou na te Hau emperera Roma taatoa. (Ohipa 2:41; 4:4; 5:14) Ua hoˈi atu ïa te hoê toea ia Iehova ra.—Malaki 3:7.
20. I to Ierusalema e te hiero haamouraahia, eaha tei roohia i te Iseraela apî a te Atua?
20 Ua riro teie toea no Iseraela, o tei farii atoa i te feia o te mau nunaa mai te mea ra e ua poihia mai i nia i te tumu o Iseraela, ei ‘Iseraela apî a te Atua,’ te nunaa o te mau kerisetiano faatavaihia e te varua. (Galatia 6:16; Roma 11:17) I te matahiti 70 o to tatou tau, ua topa maira te hoê “mahana mai te umu ra i te amaraa” i nia i te Iseraela i te pae tino i to Ierusalema e to ˈna hiero haamouraahia e te mau nuu no Roma. (Malaki 4:1; Luka 19:41-44) Eaha te ohipa i roohia i te Iseraela i te pae varua a te Atua? Ua “faaherehere [Iehova] ia ratou mai te taata e faaherehere i ta ˈna ihora tamaiti ia tavini atu ia ˈna ra.” (Malaki 3:17) Ua pee maite te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia i te tohu faaararaa a Iesu. (Mataio 24:15, 16) Ua ora mai ratou, e ua tamau noa Iehova i te haamaitai rahi ia ratou i te pae varua.
21. Eaha te mau uiraa e toe nei no nia i te Malaki 3:1 e te 10?
21 Auê ïa faatiamâraa no Iehova e! Nafea râ te Malaki 3:1 ia tupu i teie mahana? E mea nafea te hoê kerisetiano ia farii i te faaitoitoraa i roto i te Malaki 3:10 e hopoi i te tuhaa ahuru atoa i roto i te fare vairaa? E tuatapapahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.
E nehenehe anei ta outou e faataa mai?
◻ O vai te Pu o te mau faufaa atoa?
◻ No te aha e mea hau aˈe te ruperuperaa i te pae varua i te faufaa i te pae materia?
◻ Eaha te faufaaraa o te mau tuhaa ahuru e te mau pûpûraa i Iseraela?
◻ Afea to Iehova, ‘te Fatu mau,’ haerea mai i te hiero no te haava ia Iseraela, e eaha ˈtura te faahopearaa?
◻ O vai tei hoˈi atu ia Iehova ra i muri aˈe i to ˈna haerea mai i to ˈna hiero i te senekele matamua o to tatou nei tau?
[Hohoˈa i te api 10]
Ua haere mai te vea a te faufaa, o Iesu, o tei faahohoˈa ia Iehova, i te hiero no te haavaraa i te senekele matamua o to tatou nei tau