VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/12 api 12-17
  • ‘Hopoi mai i te ahuru atoa o te mau taoˈa i te fare vairaa’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Hopoi mai i te ahuru atoa o te mau taoˈa i te fare vairaa’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haerea mai i te hiero i te pae varua
  • Te hoê ohipa tamâraa
  • Te mau pûpûraa e te mau tuhaa ahuru
  • Haamaitaihia e aita e hopea
  • E faufaahia tatou i te haamaitairaa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tuhaa ahuru?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te hoê tau tamataraa e tamâraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Buka Bibilia numera 39—Malaki
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/12 api 12-17

‘Hopoi mai i te ahuru atoa o te mau taoˈa i te fare vairaa’

“E tamataraa te reira ia ˈu nei, . . . i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra.”—MALAKI 3:10.

1. (a) I te senekele pae hou to tatou nei tau, eaha te titauraa ta Iehova i faatae atu i to ˈna nunaa? (b) I te senekele matamua o to tatou tau, eaha te ohipa i tupu i to Iehova haerea mai i te hiero no te haavaraa?

I TE senekele pae hou to tatou nei tau, ua taiva te mau ati Iseraela ia Iehova. Aita ratou i hopoi i te mau tuhaa ahuru e ua afai atu ratou i te mau animala hapepa i te hiero ei taoˈa pûpû. Noa ˈtu râ, ua tǎpǔ aˈera o Iehova e mai te peu e e afai mai ratou i te ahuru atoa i roto i te fare vairaa, e ninii atu oia i te haamaitairaa e aita e hopea. (Malaki 3:8-10) Tau 500 matahiti i muri iho, ua haere maira o Iehova, na roto i to ˈna tia o Iesu ei vea a te faufaa No ˈna, i te hiero no Ierusalema no te haava. (Malaki 3:1) Ua itehia te tia ore o Iseraela, teie râ, ua haamaitai-rahi-hia te feia o tei hoˈi atu ia Iehova ra. (Malaki 3:7) Ua faatavaihia ratou no te riro ei mau tamarii varua a Iehova, te hoê poieteraa apî, ‘te Iseraela o te Atua.’—Galatia 6:16; Roma 3:25, 26.

2. Afea te Malaki 3:1-10 e tupu ai no te piti o te taime, e eaha te mea e titauhia ra ia tatou ia rave ia au maite i te reira?

2 Fatata e 1 900 matahiti i muri aˈe i te reira, i te matahiti 1914, ua faateronohia ˈtura o Iesu ei Arii o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, e ua naeahia ˈtura te mau parau i faauruahia mai e te Atua i roto i te Malaki 3:1-10 i te piti o te tupuraa. Ia au i teie ohipa faahiahia mau, te titauhia nei te mau kerisetiano i teie mahana ia hopoi i te tuhaa ahuru atoa i roto i te fare vairaa. Mai te peu e e na reira tatou, e fanaˈo atoa tatou i te mau haamaitairaa e aita e hopea.

3. O vai te vea e faaineine i te eˈa i mua ia Iehova (a) i te senekele matamua? (b) na mua ˈˈe i te tamaˈi rahi matamua?

3 No nia i to ˈna haerea mai i te hiero, ua parau o Iehova e: “Inaha, e tono vau i tau vea, e na ˈna e haamaitai i te eˈa i mua ia ˈu ra.” (Malaki 3:1) Ma te faatupu i teie parau i te senekele matamua ra, ua haere mai o Ioane Bapetizo i Iseraela no te poro i te tatarahaparaa i te hara. (Mareko 1:2, 3) Te vai ra anei te hoê ohipa faaineineraa taaihia i te pitiraa o te haerea mai o Iehova i to ˈna hiero? E. I te mau ahuru matahiti na mua ˈˈe i te tamaˈi rahi matamua, ua tia mai te Feia haapii Bibilia no te haapii i te haapiiraa viivii ore a te Bibilia e no te faaite tahaa i te mau haavare o te haavahavaha nei i te Atua, mai te mau haapiiraa o te Toru Tahi e te poauahi. Ua faaara atoa ratou i te hopea e haere maira o te Anotau o te mau Nunaa i te matahiti 1914. E rave rahi o tei farii i teie feia amo i te maramarama o te parau mau.—Salamo 43:3; Mataio 5:14, 16.

4. Eaha te uiraa te tia ia faatitiaifarohia i roto i te mahana o te Fatu?

4 Ua riro te matahiti 1914 ei haamataraa no te tau ta te Bibilia e pii ra “te mahana o te Fatu.” (Apokalupo 1:10) E tupu te mau ohipa faahiahia mau i roto i taua mahana ra, e tae noa ˈtu te haapapuraa e o vai “te tavini haapao maitai e te paari” e te faatoroaraahia o teie tavini i nia “i te mau taoˈa atoa” a te Fatu. (Mataio 24:45-47) I te matahiti 1914 ra, e mau tausani ekalesia o tei parau e e kerisetiano ratou. O vai te pǔpǔ e fariihia e te Fatu, o Iesu Mesia, ei tavini haapao maitai e te paari no ˈna ra? E pahonohia teie uiraa ia haere mai Iehova i te hiero.

Te haerea mai i te hiero i te pae varua

5, 6. (a) Ua haere mai o Iehova i teihea hiero no te haavaraa? (b) Eaha te haavaraa ta Iehova i faatae i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano?

5 Ua haere mai râ oia i teihea hiero? E ere iho â ïa i te hiero mau i Ierusalema. Ua haamouhia te hiero hopea i te matahiti 70 o to tatou tau. Te vai nei râ ta Iehova te hoê hiero rahi aˈe o tei faahohoˈahia e te hiero e vai na i Ierusalema. Ua faahiti o Paulo i teie hiero rahi aˈe e ua faaite oia i to ˈna faahiahia mau, e te hoê vahi moˈa i nia i te raˈi e te hoê aua i nia i te fenua nei. (Hebera 9:11, 12, 24; 10:19, 20) Tei teie hiero rahi i te pae varua to Iehova haerea mai no te rave i ta ˈna ohipa haavaraa.—A faaau e te Apokalupo 11:1; 15:8.

6 Afea te reira i te tupuraa? Ia au i te mau haapapuraa e vai nei, i te matahiti 1918 ïa.a Eaha te faahopearaa? No te amuiraa faaroo kerisetiano, ua ite Iehova i te hoê faanahonahoraa ua uteutehia te rima i te toto, te hoê faanahoraa faaroo tia ore o tei faaturi e teie nei ao, ma te faahoa ˈtu e te feia moni e o tei haavî i te feia veve, ma te haapii i te mau haapiiraa etene maoti i te faaohipa i te haamoriraa viivii ore. (Iakobo 1:27; 4:4) Na roto ia Malaki, ua faaara o Iehova e: “E riro ïa vau ei ite oioi i te feia tahutahu, e te feia faaturi, e te feia tǎpǔ haavare, e te feia i faaere i tei tarahuhia ra i ta ˈna ra utua, e te vahine ivi, e te otare.” (Malaki 3:5) Ua rave te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mau peu atoa e mea ino roa ˈtu â. I te matahiti 1919, ua ite-papu-hia e ua faautua Iehova ia ˈna i te haamouraa e tae noa ˈtu i te toea o Babulonia Rahi, te amuiraa o te mau haapaoraa hape atoa o te ao nei. Mai reira mai, ua faataehia teie pii i te feia mafatu tia: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e.”—Apokalupo 18:1, 4.

7. O vai ta Iesu i farii mai ta ˈna tavini haapao maitai e te paari?

7 O vai ïa te tavini haapao maitai e te paari? I te senekele matamua, ua haamata oia e te hoê pǔpǔ iti o tei farii i te ohipa pororaa a Ioane Bapetizo e ta Iesu, te vea a te faufaa. I to tatou nei senekele, o te mau tausani taata ïa o tei farii i te ohipa faaineineraa a te Feia haapii Bibilia i roto i te mau matahiti na mua ˈtu i te matahiti 1914. Ua faaoromai ratou i te mau tamataraa uˈana i roto i te tamaˈi rahi matamua, tera râ, ua faaite ratou e tei ia Iehova ra to ratou mafatu.

Te hoê ohipa tamâraa

8, 9. I te matahiti 1918 ra, ua titauhia e ia tamâhia te tavini haapao maitai e te paari i roto i teihea mau tuhaa, e eaha te parau tǎpǔ ta Iehova i rave?

8 Ua titau atoa râ teie pǔpǔ e ia tamâhia oia. Ua riro mai vetahi o tei pee mai ia ratou ei mau enemi o te faaroo e ua titauhia e tiavaru ia ratou. (Philipi 3:18) Aita vetahi i farii i te amo i te mau hopoia tei titauhia no te tavini ia Iehova e ua atea ê atura ratou. (Hebera 2:1) Taa ê atu i te reira, te vai noa râ te mau peu a Babulonia te tia ia haapaehia. I te pae atoa no te faanahonahoraa, ua titauhia e tamâ i te tavini haapao maitai e te paari. E tia ia haapiihia e ia faaohipahia te hoê tiaraa tano i te pae no te amui-ore-raa i roto i teie nei ao. E i te mea e ua viivii noa ˈtu te ao, ua titauhia ratou ia aro ma te puai no te vai viivii ore noa i te pae morare e i te pae varua i roto i te mau amuiraa.—A faaau e te Iuda 3, 4.

9 Oia mau, mea titauhia te tamâraa, teie râ, ua tǎpǔ Iehova ma te here no nia ia Iesu tei faateronohia e: “E parahi mai oia mai te tamâ e te haamaitai i te ario ra: e na ˈna e tamâ i te tamarii a Levi, e haamaitai hoi ia ratou mai te auro e te ario ra, e na ratou e hopoi mai i te tusia parau-tia ia Iehova ra.” (Malaki 3:3) Mai te matahiti 1918 mai â, ua faatupu Iehova i teie parau tǎpǔ, na roto i te arai o teie vea a te faufaa, e ua tamâ oia i to ˈna nunaa.

10. Eaha te pûpûraa ta te nunaa o te Atua i hopoi, e eaha te titauraa ta Iehova i faatae atu ia ratou?

10 Ua maitai-paatoa-hia te mau taeae faatavaihia o te Mesia e te feia rahi o tei apiti mai ia ratou i muri iho i roto i te taviniraa a Iehova i to ˈna ohiparaa ei taata haamaitai e ei taata tamâ ario. (Apokalupo 7:9, 14, 15) Ei faanahonahoraa, ua haere mai ratou, e te haere noa maira, e pûpû i te hoê ô ma te parau-tia. E ua riro ta ratou taoˈa pûpû ei “mea mauruuru na Iehova i reira, mai tei te anotau tahito ra, te mau matahiti i mutaa ihora.” (Malaki 3:4) O ratou ta Iehova i titau manihini na roto i te hoê tohu: “Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau taoˈa i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira ia ˈu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.”—Malaki 3:10.

Te mau pûpûraa e te mau tuhaa ahuru

11. No te aha aita e titau-faahou-hia ra te mau pûpûraa ia au i te faanahoraa a te Ture a Mose?

11 I te tau o Malaki, ua hopoi atu te nunaa a te Atua i te mau pûpûraa e te mau tuhaa ahuru i te auraa mau, mai te mau maa sitona, te mau maa hotu, e te mau animala. I te tau atoa o Iesu, ua rave te mau ati Iseraela taiva ore i te mau pûpûraa mau i te hiero. Teie râ, i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua taui teie mau mea atoa. Ua faaorehia te Ture, e tae noa ˈtu te faaueraa e pûpû i te mau pûpûraa materia taa maitai e te mau tuhaa ahuru. (Ephesia 2:15) Ua faatupu Iesu i te hohoˈa taipe o te mau pûpûraa e ravehia na i raro aˈe i te Ture. (Ephesia 5:2; Hebera 10:1, 2, 10) Nafea ïa te mau kerisetiano e hopoi ai i te mau pûpûraa e te mau tuhaa ahuru?

12. Eaha te mau pûpûraa e te mau tusia i te pae varua ta te mau kerisetiano e rave nei?

12 No ratou, ua riro mau â te mau pûpûraa ei mau taoˈa i te pae varua. (A faaau e te Philipi 2:17; Timoteo 2, 4:6.) Ei hiˈoraa, ua faahiti o Paulo i te ohipa pororaa mai te hoê pûpûraa ia ˈna i parau e: “E na ô tatou ia ˈna ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.” Ua faahiti oia i te tahi atu huru tusia i te pae varua ia ˈna i faaitoito e: “Area te hamani maitai, e te horoa, eiaha roa ïa e haamairihia: te mauruuru roa ra hoi te Atua i te reira tusia.” (Hebera 13:15, 16) Ia faaitoito te mau metua i ta ratou mau tamarii ia faaô i roto i te taviniraa pionie, e nehenehe e parau e te pûpûhia ra ratou na Iehova, mai ta Iepheta i pûpû atu i ta ˈna tamahine ei “tusia taauahi” na te Atua, o tei horoa mai i te upootiaraa.—Te mau tavana 11:30, 31, 39.

13. No te aha aita te mau kerisetiano e titauhia ra ia horoa i te tuhaa ahuru o ta ratou mau faufaa i te auraa mau?

13 Eaha ïa no te mau tuhaa ahuru? E tia anei i te mau kerisetiano ia tuu i te hiti hoê tuhaa i nia i te ahuru o ta ratou faufaa materia e ia horoa ˈtu na te faanahonahoraa a Iehova, ia au i te mea e ravehia ra i roto i te tahi mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano? Aita, aita te reira e titauhia ra. Aita e irava e haapapu ra e e ture te reira no te mau kerisetiano. I to Paulo ohiraa i te mau ô no te feia veve i Iudea, aita o ˈna i faahiti i te hoê tuhaa taa maitai o te tia ia horoahia. Maoti râ, ua parau oia e: “E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” (Korinetia 2, 9:7) Ma te faahiti i te parau no te feia i roto i te mau taviniraa taa ê, ua faaite o Paulo e noa ˈtu e ua turuhia mai vetahi na roto i te mau ô, ua ineine oia i te rave i te ohipa e i te turu ia ˈna iho. (Ohipa 18:3, 4; Korinetia 1, 9:13-15) Aita e tuhaa ahuru i faataahia no teie tumu.

14. (a) No te aha e ere te hopoiraa i te ahururaa i to tatou pûpû-taatoa-raa ia tatou no Iehova? (b) Eaha ta te tuhaa ahuru e faahohoˈa ra?

14 Papu maitai, no te mau kerisetiano, te faataipe ra, oia hoi te faahohoˈa ra, te tuhaa ahuru i te hoê mea. I te mea e e tuhaa ahuru teie, e te faataipe ra te numera ahuru i te taatoaraa i nia i te fenua i roto i te Bibilia, te faataipe ra anei te tuhaa ahuru i to tatou pûpûraa ia tatou taatoa no Iehova? Aita. Ia pûpû tatou ia tatou no Iehova e ia faataipe tatou i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape, i reira ïa tatou e pûpû ai ia tatou taatoa no ˈna. Mai te taime mai â o to tatou pûpûraa, te mea atoa e vai ra ia tatou nei, na Iehova anaˈe ïa. Teie râ, te faatia nei Iehova i te taata ia faaohipa i te mea tei riro ei faufaa na ratou. No reira, te faahohoˈa ra te tuhaa ahuru i te tuhaa ta tatou e fatu nei e ta tatou e hopoi atu na Iehova, aore ra ta tatou e faaohipa i roto i ta ˈna taviniraa, ei tapao no to tatou here no ˈna e to tatou fariiraa i te mea e te fatuhia ra tatou e ana. Te tuhaa ahuru i teie nei tau, e ere noa ïa te ahururaa o te hoê mea. I te tahi taime, mea iti aˈe paha. Area i te tahi atu taime ra, ua hau atu ïa. E hopoi te taata tataitahi i te mea ta to ˈna mafatu e turai ra ia ˈna ia hopoi e ia au i te maraa ia ˈna.

15, 16. Eaha to roto i ta tatou tuhaa ahuru i te pae varua?

15 Eaha tei amuihia i roto i teie tuhaa ahuru i te pae varua? A tahi, te horoa nei tatou na Iehova i to tatou taime e to tatou puai. Te taime ta tatou e horoa nei i te mau putuputuraa, i te haereraa i te mau tairururaa, i roto i te pororaa, e mau mea anaˈe teie ta tatou e horoa ra na Iehova—te hoê pae o ta tatou tuhaa ahuru. Te taime e te puai ta tatou e horoa ra no te haere e farerei i te feia maˈi e te tautururaa ˈtu ia vetahi ê—ua amui-atoa-hia te reira i roto i ta tatou tuhaa ahuru. Te apitiraa i roto i te paturaa i te mau Piha no te Basileia e te tautururaa i roto i te ohipa atuaturaa e te tamâraa i te piha, e tuhaa atoa ïa te reira.

16 I roto i ta tatou tuhaa ahuru, te vai atoa ra te mau ô i te pae moni. No te maraaraa faahiahia mau o te faanahonahoraa a Iehova i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua maraa atoa te mau haamâuˈaraa i te pae moni. Te titauhia nei te mau Piha no te Basileia apî, oia atoa te mau amaa apî e te mau Fare Tairururaa apî, ma te ore e taio i te mau fare tei patu-ê-na-hia te tia ia atuatuhia. E titauraa rahi atoa te aufauraa i te mau haamâuˈaraa a te feia o tei pûpû ia ratou no te taviniraa taa ê—mea pinepine no te na reira, ua farii ratou i te rave i te mau tusia rahi. I te matahiti 1991, te tino moni i aufauhia no te haapao i te mau mitionare, te mau tiaau ratere, e te mau pionie taa ê anaˈe, ua hau atu ïa i te 40 mirioni dala marite [fatata e 4 miria farane], e no roto pauroa mai teie moni i te mau ô.

17. Eaha te tia ia tatou ia horoa ei tuhaa ahuru i te pae varua?

17 Eaha ta tatou e horoa no ta tatou tuhaa ahuru i te pae varua? Aita Iehova i taotia i te hoê faito moni. Noa ˈtu râ, ia au i to tatou pûpûraa ia tatou, te here mau no Iehova e no te mau taeae, e tae noa ˈtu te iteraa e e tau ru teie e e tia ia faaora i te taata, e faaitoitohia tatou ia hopoi i te taatoaraa o ta tatou tuhaa ahuru i te pae varua. E turaihia tatou ia tavini ia Iehova i roto i te faito rahi roa ˈˈe o ta tatou e nehenehe e horoa. Mai te peu e e tarani tatou i te horoa aore ra e horoa tatou ma te amuamu ia tatou iho aore ra i ta tatou mau faufaa, mai te mea ra ïa e te eiâ ra tatou i te Atua.—A faaau e te Luka 21:1-4.

Haamaitaihia e aita e hopea

18, 19. Mea nafea to te nunaa o Iehova i te haamaitairaahia i to ratou hopoiraa mai i te taatoaraa o ta ratou tuhaa ahuru?

18 Mai te matahiti 1919 mai â, ua horoa rahi te nunaa o Iehova i to ratou taime, to ratou puai, e ta ratou mau faufaa i te pae moni no te turu i te ohipa pororaa. Ua hopoi mau mai ratou i te taatoaraa o te tuhaa ahuru i roto i te fare vairaa. Ei faahopearaa, ua faatupu Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ e ua ninii maira oia i te haamaitairaa e aita roa ˈtu e hopea. Ua ite-papu-hia te reira na roto i te maraaraa o to ratou numera. Mai tau tausani feia faatavaihia i te omuaraa ra o tei tavini ia Iehova i to ˈna haerea mai i to ˈna hiero i te matahiti 1918, ua maraa noa ratou e tae roa mai i teie mahana e ua naeahia te feia faatavaihia e to ratou mau hoa, te mau mamoe ê atu, hau atu i te maha mirioni i roto e 211 fenua taa ê. (Isaia 60:22) Ua haamaitai-atoa-hia ratou maoti to ratou haere-noa-raa i mua i roto i te ite o te parau mau. Ua haapapu-roa-hia ˈtu te parau tohu no ratou. Ua haamau-papu-hia to ratou tiaturiraa i te tupuraa o te mau opuaraa a Iehova. (Petero 2, 1:19) Ua riro mau â ratou ei nunaa tei ‘haapiihia e Iehova.’—Isaia 54:13.

19 Na roto ia Malaki, ua faaite atea o Iehova i te tahi atu haamaitairaa: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau-pinepine-raa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” (Malaki 3:16) I rotopu i te mau faanahonahoraa atoa e parau ra e e kerisetiano ratou, o te mau Ite no Iehova anaˈe o te manaˈo nei i to ˈna iˈoa e oia atoa, o te faahanahana nei ia ˈna i rotopu i te mau nunaa. (Salamo 34:3) Auê tatou i te oaoa e i te mea e ua papu ia tatou e e haamanaˈo Iehova i to ratou haapao maitai!

20, 21. (a) Eaha te mau taairaa oaoa ta te mau kerisetiano mau e fanaˈo nei? (b) No nia i te kerisetianoraa, eaha te taa-ê-raa e ite-papu-hia nei?

20 Ua riro te toea faatavaihia ei nunaa taa ê no Iehova, e te feia rahi, e haaputuputu ra no te apiti mai ia ratou, te ooti atoa nei ratou i te mau haamaitairaa o te haamoriraa viivii ore. (Zekaria 8:23) Na roto ia Malaki, ua tǎpǔ o Iehova e: “Ua na ô maira Iehova sabaota ra, E riro ratou na ˈu, ia tae i te mahana ta ˈu e faataa ra, ei taoˈa maitai roa ra; e na ˈu e faaherehere ia ratou mai te taata e faaherehere i ta ˈna ihora tamaiti ia tavini atu ia ˈna ra.” (Malaki 3:17) Auê ïa haamaitairaa i te mea e te aupuru maira Iehova ia ratou!

21 Oia mau, te ite-papu-hia ra te taa-ê-raa i rotopu i te mau kerisetiano mau e te mau kerisetiano haavare. A tutava ˈi te nunaa o Iehova i te tapea i ta ˈna mau titauraa, te tomo nei te amuiraa faaroo kerisetiano ma te hohonu roa ˈtu â i roto i te huanane e te viivii o teie nei ao. Oia mau, ua tano roa te mau parau a Iehova: “Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.”—Malaki 3:18.

22. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e tiaturi e fanaˈo atu mai te peu e e tamau noa tatou i te hopoi i te taatoaraa o te tuhaa ahuru?

22 Fatata roa, e tae mai te mahana haavaraa no te mau kerisetiano haavare. “Inaha hoi, te fatata maira te mahana mai te umu ra i te amaraa; e te feia atoa i teoteo ra, e te feia atoa i rave i te parau ino ra, e riro ïa ei aihere ra; e ama ratou ia tae i taua mahana ra, te na reira maira Iehova sabaota ra.” (Malaki 4:1) Ua ite te nunaa o Iehova e e paruru oia ia ratou i taua taime ra, mai ta ˈna i paruru i to ˈna nunaa i te pae varua i te matahiti 70 o to tatou tau. (Malaki 4:2) Te oaoa nei ratou i te noaaraa mai ia ratou teie haapapuraa! No reira, e tae roa ˈtu i taua taime ra, e tia ia tatou tataitahi ia faaite i to tatou mauruuru e to tatou here ia Iehova na roto i te hopoiraa i te taatoaraa o ta tatou tuhaa ahuru i roto i te fare vairaa. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e e tamau noa oia i te haamaitai mai ia tatou e aita e hopea.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu mau haamaramaramaraa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no tiunu 1987, api 23-29.

E nehenehe anei outou e faataa mai?

◻ I te tau apî, afea to Iehova haerea mai i te hiero e ta ˈna vea a te faufaa?

◻ O vai te tavini haapao maitai e te paari, e eaha te tamâraa ta ratou i titau i muri aˈe i te matahiti 1918?

◻ Eaha te mau pûpûraa i te pae varua ta te mau kerisetiano mau e hopoi atu ia Iehova ra?

◻ Eaha te tuhaa ahuru e titauhia ra i te kerisetiano ia hopoi atu i te fare vairaa?

◻ Eaha te mau haamaitairaa ta te nunaa o Iehova e fanaˈo nei na roto i te pûpûraa i te mau tuhaa ahuru i te pae varua?

[Hohoˈa i te api 15]

I roto i ta tatou mau tuhaa ahuru i te pae varua, te vai ra te pûpûraa i to tatou puai e ta tatou mau faufaa no te paturaa i te mau Piha no te Basileia

[Hohoˈa i te api 16]

Maoti te haamaitairaa a Iehova i nia i to ˈna nunaa, e rave rahi mau ohipa paturaa tei titauhia, e tae noa ˈtu te mau Piha no te Basileia e te mau Fare Tairururaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono