VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/12 api 5-6
  • O vai te feia e fariihia e te Atua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O vai te feia e fariihia e te Atua?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau titauraa teitei aˈe a te Atua
  • E nehenehe tatou e fanaˈo i te farii maitai o te Atua
  • O vai te feia ta outou e hiˈo maitai nei?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Ua “rahi” anei ta oe “taoˈa i te Atua”?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Ua taio anei outou i te hoo?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Ua uiui aˈena anei outou?
    A ara mai na! 1995
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/12 api 5-6

O vai te feia e fariihia e te Atua?

TE HINAARO nei tatou paatoa e ia auhia mai tatou e to tatou taata-tupu. No te hoê râ kerisetiano, mea puai aˈe to ˈna hinaaro e ia fariihia mai oia e te Atua. Te na ôhia ra i roto i te Salamo 84:11 no nia i te Atua ra o Iehova e: “E horoa mai Iehova i te maitai e te hanahana: e aore roa a ˈna maitai e tapea i te feia haerea piˈo ore ra.” I te fanauraahia mai o Iesu, ua tǎpǔ aˈera te hoê pii oaoa a te mau melahi o te raˈi i “te hau i nia i te fenua no te feia o ta ˈna e farii maitai!”—Luka 2:14, Moffatt.

O vai râ ta te Atua e farii? Hoê anei te mau faito a te Atua e ta te taata? Mea papu maitai e aita, ia au i tei tuatapapahia i roto i te tumu parau na mua ˈtu. Inaha, i te mea e te faaitoitohia ra te mau kerisetiano ia “pee . . . i te Atua,” e tia ia tatou tataitahi ia ani e, Te hiˈo maitai ra anei au i te feia ta te Atua e hiˈo maitai ra, aore ra mea au aˈe na ˈu ia pee i te mau haerea o teie nei ao ia hiˈo anaˈe vau i te taata? (Ephesia 5:1) No te fanaˈo i te hiˈo-maitai-raa e te farii maitai o Iehova, e tia ia tatou ia ara i te hiˈo i te mau ohipa ia au i to ˈna manaˈo.

Te mau titauraa teitei aˈe a te Atua

“E ore te Atua e haapao i te huru o te taata,” o ta te aposetolo Petero ïa e parau ra, “o tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” Hau atu, ua haapapu te aposetolo Paulo e ua hamani te Atua “i te taata i te mau fenua atoa nei i te toto o te taata hoê ra.” (Ohipa 10:34, 35; 17:26) Mea tano roa ïa ia faaoti e hoê â te mau taata atoa i mua i te aro o te Atua noa ˈtu e eaha to ratou huru i te pae tino. No reira, eita e tia i te hoê kerisetiano ia hiˈo maitai i te hoê taata no te mea noa e no roto mai oia i te hoê fenua taa ê aore ra no te huru o to ˈna iri aore ra no roto mai oia i te tahi atu nunaa taata. Area ra, e tia ia ˈna ia pee i to ˈna Hiˈoraa, o Iesu Mesia, inaha, ua farii hoi te mau enemi e aita oia i haapao i te huru o te taata.—Mataio 22:16.

I te tahi mau taime e faaohipahia te parau “huru rapaeau noa” [mai te iri e tapoˈi ra i te iˈo] no te faataa i te hoê mea papaˈu roa aore ra faufaa ore. Hoê â huru no te peni o te iri; e “huru rapaeau noa” teie. Eita te peni o te iri o te hoê taata e faataa ra i to ˈna huru taata mau aore ra to ˈna huru i roto ra. Ia maiti tatou i te feia o ta tatou e amuimui atu, e tamaa, aore ra e aroha rima, eiaha ïa tatou e hiˈo i te huru o te iri. A haamanaˈo, ua parau te potii, no ˈna te papairaahia hoê o te mau pehepehe nehenehe roa ˈˈe e te putapû roa ˈˈe, e: “Ereere to ˈu, e tupu maitai râ, . . . ua ereere [vau], i te mea ua faahuru-ê-hia vau e te mahana.” (Te Sire a Solomona 1:5, 6) Eiaha e haafaufaa i te hoê taata na nia i to ˈna nunaa aore ra te huru o to ˈna iri. Te mea faufaa roa ˈtu â, oia hoi te mǎtaˈu ra anei te hoê taata i te Atua e te faatupu ra anei oia i te parau-tia.

Eaha te huru o te Atua no nia i te faturaa i te faufaa i te pae materia? I rotopu i te feia atoa ta te Atua e here e e farii maitai, o ta ˈna ïa Tamaiti o Iesu Mesia tei hau aˈe. Teie râ, i to ˈna oraraa i nia i te fenua, “aita [to Iesu] tuaroi.” (Mataio 8:20) Aita o ˈna i fatu i te fenua, te fare, te faaapu, te mau tumu raau hotu, aore ra te animala. Teie râ, ua faahanahana Iehova ia ˈna e ua faateitei oia ia ˈna i nia i te hoê parahiraa i nia ˈˈe i te ao taatoa nei maoti râ o te Atua iho.—Philipi 2:9.

Ua fariihia o Iesu Mesia e te Atua no te mea ua haapue oia eiaha i te taoˈa materia, i te mau ohipa maitatai râ. (A faaau e te Timoteo 1, 6:17, 18.) Ua faaue atura oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.” (Mataio 6:19, 20) No reira, maoti i te farii maitai atu i te feia anaˈe e moni ta ratou i te mau faufaa o teie nei ao, eita te mau kerisetiano e faataa ê i te taata ia au i te mau taoˈa o teie nei ao. E imi râ ratou i te feia o tei faufaahia i mua i te Atua noa ˈtu e mea moni aore ra mea veve ratou i te pae materia. Eiaha ia moehia e “O te feia taoˈa ore o teie nei ao ta te Atua i maiti ei feia taoˈa i te faaroo ra, e ei feia aiˈa i te basileia.” (Iakobo 2:5) Mai te peu e e pee maite outou i te hiˈoraa o te Atua, eita ïa outou e topa i roto i te peu matauhia o te hiˈo-maitai-raa ˈtu i te feia moni i te pae materia.

No nia i te ite, te faaite maramarama ra te Bibilia e te titau nei te Atua ia tatou ia imi i te ite e te paari e o Iesu Mesia te orometua rahi roa ˈˈe o tei haere aˈenei i nia i te fenua. (Maseli 4:7; Mataio 7:29; Ioane 7:46) Teie râ, e ere na roto i te paari aore ra te ite no teie nei ao tatou e fanaˈo ai i te farii maitai o te Atua. Area ra, te faaite maira o Paulo e “aita rea e taata paari i te haapaoraa i te tino nei, . . . e ua maiti hoi te Atua i te mea paruparu o te ao nei, ei faahaamaraa ˈtu i te feia [paari].”—Korinetia 1, 1:26, 27.

Te farii maitai nei te Atua i te feia o tei haapii-maitai-hia, eiaha i te ite o teie nei ao e haapiihia ra i roto i te mau fare haapiiraa teitei, i te “reo viivii ore” râ o te parau mau e vai ra i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. (Zephania 3:9) Inaha, te haapii nei o Iehova iho i to ˈna nunaa i teie mahana na roto i te arai o te hoê porotarama haapiiraa o te parare na te ao atoa nei. Mai tei tohuhia mai e te peropheta ra o Isaia, te farii popou nei te mau taata no te mau nunaa atoa i te na ôraa e: “E haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” No reira, maoti i te faateitei i te ite o teie nei ao, e imi te mau kerisetiano i te feia o te faaite na roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa e ua riro mau â ratou ei feia tei “haapiihia e Iehova.” Ia na reira ratou, e fanaˈo ïa ratou i te “hau rahi” no ǒ mai i te Atua ra.—Isaia 2:3; 54:13.

E nehenehe tatou e fanaˈo i te farii maitai o te Atua

Oia mau, mea taa ê roa te mau titauraa a te Atua no te ninii mai i to ˈna farii maitai i nia ia vetahi ê i ta te taata. Noa ˈtu râ, e tia ia tatou ia tutava i te pee i ta ˈna mau eˈa mai te peu e e hinaaro tatou e ia farii mai oia ia tatou. Oia hoi te auraa e tia ia tatou ia haapii i te ite ia vetahi ê ia au i te huru hiˈoraa o te Atua eiaha râ ia au i te mau titauraa taata nei, e riro hoi ratou i te faahapehia e te miimii e te manaˈo faaau ore. Nafea tatou e na reira ˈi?

E hiˈopoa te Atua ra o Iehova i te mafatu o te hoê taata e e farii maitai oia i te feia o te faaite i te mau huru maitatai mai te here, te maitai, te hamani maitai, e te faaoromai. E tia atoa ia tatou ia na reira. (Samuela 1, 16:7; Galatia 5:22, 23) E tia ia tatou ia hiˈo i te huru taata no roto ra, ia au i ta tatou e nehenehe e ite, eiaha râ i te huru o to ˈna iri aore ra to ˈna nunaa taata. Maoti i te maimi i te feia moni i te pae materia, e tia ia tatou ia haamanaˈo i te manaˈo o te Atua no nia i te moni e e tutava ia ‘taoˈahia i te ohipa maitatai ra, ia rahi atu i te horoa, ia ineine i te tufa ˈtu.’ (Timoteo 1, 6:18) No te fanaˈo i te farii maitai o te Atua, e tia ia tatou ia tamau noa i te maimi i te ite mau no nia i te Atua e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, ma te haapii maite i te reo viivii ore o te parau mau. (Ioane 17:3, 17) Ia na reira tatou, e taio-atoa-hia ïa tatou i rotopu i te feia ta te Atua e farii maitai.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono