VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/11 api 15-21
  • Te haapiiraa maoti te hoê tapao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapiiraa maoti te hoê tapao
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tuhaa tei titauhia no te riro ei mau tavini aravihi
  • Mau vahi maitatai o te haereraa i te haapiiraa
  • Te haapiiraa e tano
  • Te hoê hiˈoraa aifaito no nia i te haapiiraa
  • A taio i te hoo
  • Te hoê nunaa tahoê o tei haapiihia
  • A rave i te faaotiraa paari no nia i te haapiiraa teitei
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Te haafaufaa ore ra anei te Bibilia i te haapiiraa?
    A ara mai na! 1998
  • A faaohipa i te haapiiraa no te arue ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • A vaiiho i te haapiiraa i to ˈna parahiraa
    A ara mai na! 1994
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/11 api 15-21

Te haapiiraa maoti te hoê tapao

“E haapii i te taata parau-tia, e e tupu hoi to ˈna ite.”—MASELI 9:9.

1. Eaha ta Iehova e titau ra i ta ˈna mau tavini no nia i te ite?

“E ATUA ite” o Iehova. (Samuela 1, 2:3) Te haapii nei oia i ta ˈna mau tavini. Ua faaite atea o Mose e e riro te mau nunaa hoê â tau e o Iseraela i te parau no ˈna e: “Tiaraa nunaa rahi paari e te haapao maitai o taua feia ra.” (Deuteronomi 4:6) E tia i te mau kerisetiano mau ia riro atoa ei feia tei noaa i te ite. E tia ia ratou ia riro ei feia tuatapapa maitatai roa i te Parau a te Atua. Ma te faaite i te tapao e titauhia ra i roto i teie huru tuatapaparaa, ua papai te aposetolo Paulo e: “I ore atoa ˈi matou i faaea ˈi i te pure ia outou, . . . e te aniraa ˈtu e ia faaîhia mai outou i te ite [papu] i to ˈna ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra: ia au to outou haerea [ia Iehova] i te mau mea atoa e mauruuru ai ra, ia tupu te mau ohipa maitatai ia outou, e ia rahi hoi to outou ite [papu] i te Atua.”—Kolosa 1:9, 10.

2. (a) Eaha te mea e titauhia ia noaa mai te hoê ite papu no nia i te Atua? (b) Mea nafea te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova i te faanahoraa i te reira?

2 No te haapii ma te haa ia noaa mai te ite papu no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa, e titauhia te tahi faito haapiiraa. Teie râ, e rave rahi mau taata o tei itea mai i te parau mau o te Parau a te Atua, o te ora nei i roto i te mau fenua i reira mea iti roa aore ra aita roa ˈtu ta ratou e ravea no te fanaˈo i te haapiiraa i te fare haapiiraa. Te fifihia ra ïa ratou. No te faatitiaifaro i teie fifi, ua faaue te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova e rave rahi matahiti i teie nei e, i te vahi e titauhia ra, e tia ia faanaho i te mau piha haapiiraa i te taio e i te papai i roto i te mau amuiraa. Hau atu i te 30 matahiti i teie nei, ua nenei te vea beresilia ra Diário de Mogi i te hoê tumu parau e te upoo parau ra “Te aro nei te mau Ite no Iehova i te ite-ore-raa i te taio e i te papai.” Te na ô ra teie vea e: “Ua haamata te hoê orometua haapii aravihi . . . i te haapii ia vetahi ê ma te faaoromai nafea ia taio e ia papai. . . . E tia i te feia haapii, no te mau hopoia e titauhia e ratou ei mau tavini no te Atua, ia faarahi i to ratou ite o te reo ia nehenehe ratou e vauvau i te mau oreroraa parau.” E mau tausani taata na te ao atoa nei o tei nehenehe e riro mai ei feia aravihi i te tuatapaparaa i te Parau a te Atua. Ua rave ratou i teie haapiiraa matamua maoti te hoê tapao teitei i roto i to ratou feruriraa.

Te mau tuhaa tei titauhia no te riro ei mau tavini aravihi

3, 4. (a) No te aha te mau kerisetiano mau e anaanatae ai i te haapiiraa? (b) Eaha te huru tupuraa i Iseraela, e eaha te haapiiraa iti roa ˈˈe e titauhia ra i roto i ta tatou mau amuiraa i teie mahana?

3 Te anaanatae nei te mau kerisetiano mau i te haapiiraa, eiaha no to ratou iho maitai, no te riro mai râ ei mau tavini aravihi aˈe no Iehova. Ua horoa te Mesia na te mau kerisetiano atoa i te hopoia “e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu.” (Mataio 28:19, 20) No te haapii atu ia vetahi ê, e tia ia ratou ia haapii na mua ia ratou iho, e e titau te reira i te mau ravea haapiiraa maitatai. E tia ia noaa ia ratou te aravihi no te tuatapapa maite i te mau Papai. (Ohipa 17:11) No te faaî i ta ratou hopoia, e tia atoa ia ratou ia taio ma te ohie.—Hiˈo Habakuka 2:2; Timoteo 1, 4:13.

4 Mai ta tatou i ite i roto i te tumu parau na mua ˈtu, te vai ra te mau tumu papu no te tiaturi e ua ite iho â te mau tamarii apî roa i te taio e i te papai i Iseraela tahito. (Te mau tavana 8:14; Isaia 10:19) E tia i te mau tavini kerisetiano i teie mahana ia rave i te mau tapaopaoraa maitatai ia poro ratou na te mau fare. Te papai nei ratou i te mau rata, te rave nei ratou i te mau tapaopaoraa i te mau putuputuraa, e te tapao atoa nei ratou i te tahi mau manaˈo i nia i ta ratou mau buka tuatapaparaa. E titau teie mau ohipa atoa i te papairaa rima papu. No te haapao i te mau tabula parau a te amuiraa kerisetiano, mea titauhia te tahi ite no nia i te mau numera.

Mau vahi maitatai o te haereraa i te haapiiraa

5. (a) Nohea mai te parau ra “fare haapiiraa” [“école”]? (b) Eaha te ravea te tia i te mau taurearea ia faaohipa?

5 Ma te anaanatae, no roto mai te parau ra “fare haapiiraa” [“école” na roto i te reo farani] i te parau Heleni ra skho·leʹ, oia hoi te auraa matamua “vata” aore ra te faaohiparaa i te taime vata no te rave i te tahi ohipa faufaa, mai te haapiiraa. I muri aˈe, ua faataa ˈtura teie parau i te vahi i reira teie haapiiraa e horoahia ˈi. Te faaite ra ïa te reira e, i te hoê tau, o te hoê noa pǔpǔ fanaˈo—i Heleni e i te rahiraa o te mau fenua ê atu—o tei vatahia no te haapii. Mea pinepine e vai poiri noa na te feia rave ohipa. I teie mahana, i roto i te rahiraa o te mau fenua, te horoahia ra te taime no te mau tamarii e te mau taurearea ia nehenehe ratou e haapii. No reira, e tia mau â i te mau taurearea Ite no Iehova ia faaherehere i te taime no te riro mai ei mau tavini no Iehova maramarama e te aravihi.—Ephesia 5:15, 16.

6, 7. (a) Eaha vetahi mau vahi maitatai o te haereraa i te haapiiraa? (b) Mea nafea te haapiiraa i te hoê reo ěê ia tauturu ia tatou? (c) Eaha te huru tupuraa e farereihia nei i teie mahana e te mau taurearea e rave rahi ia faaoti anaˈe ratou i ta ratou tau haapiiraa?

6 E tauturu te tahi ite no nia i te aamu, te tuatapaparaa i te mau fenua, te ite aivanaa, e vetahi atu â, i te mau Ite apî ia riro mai ei mau tavini aifaito. E haapii ta ratou tau haapiiraa ia ratou eiaha noa e rave rahi mau tuhaa parau, oia atoa râ, nafea ia haapii. Eita te mau kerisetiano mau e faaea i te haapii e i te tuatapapa i te parau ia faarue anaˈe ratou i te fare haapiiraa. Area te mea o ta ratou e huti mai i ta ratou mau haapiiraa ra, ua taai-rahi-hia ïa i to ratou iteraa e nafea ia haapii. E nehenehe te haapiiraa e horoahia i te fare haapiiraa e i roto atoa i te amuiraa e tauturu ia ratou ia faarahi i to ratou aravihi i te pae no te feruriraa. (Maseli 5:1, 2) Ia taio anaˈe ratou, mea ohie aˈe ïa no ratou ia taa e eaha te manaˈo faufaa, eaha te tia ia tapao mai e ia haamanaˈo.

7 Ei hiˈoraa, eita noa te haapiiraa i te hoê reo ěê e faarahi i te aravihi o te feruriraa o te mau taurearea, hau atu râ, e riro mai ratou ei feia te nehenehe e faaohipahia i roto i te faanahonahoraa a Iehova. I roto i te tahi mau amaa a te Taiete Watch Tower, ua ite e rave rahi mau taeae apî e mea faufaa roa ia paraparau aore ra ia taio i te reo Beretane ma te ohie. Hau atu, e tia i te mau tavini kerisetiano atoa ia tutava i te paraparau maitai i to ratou reo tumu. E tia ia tufahia te parau apî maitai o te Basileia na roto i te hoê huru paraparauraa papu, e te tano maitai i te pae no te tarame. Te faaite ra te mau huru tupuraa e i roto i teie nei ao i teie mahana, e rave rahi mau taurearea, o te fifi-noa-hia nei ia oti anaˈe ta ratou tau haapiiraa, no te papai e no te paraparau ma te tano maitai e no te rave i te mau numeraraa ohie roa ˈˈe; e mea papu ore roa to ratou ite no nia i te aamu e te tuatapaparaa o te mau fenua.

Te haapiiraa e tano

8. Eaha ta te mau papai e faataa ra no nia i te tumu parau o te fare haapiiraa e te iteraa mai te hoê taata i te hoê imiraa na ˈna?

8 E au ra ïa e e taime tano roa teie no te tuatapapa i te haerea o te kerisetiano i mua i te ite e noaa mai i te fare haapiiraa. Eaha te mau faaueraa tumu a te Bibilia i taaihia i teie tumu parau? A tahi, i roto i te rahiraa o te mau fenua, e titau te auraroraa ia “Kaisara” e ia afai te mau metua kerisetiano i ta ratou mau tamarii i te haapiiraa. (Mareko 12:17; Tito 3:1) I roto i ta ratou ohipa haapiiraa, e tia i te mau taurearea Ite, ia haamanaˈo i te Kolosa 3:23, e na ô ra: “E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e na [Iehova], eiaha na te taata.” Te piti o te faaueraa tumu e faahitihia ra, oia hoi e tia i te mau kerisetiano ia nehenehe e faaamu ia ratou iho, noa ˈtu e e mau tavini pionie ratou ma te taime taatoa. (Tesalonia 2, 3:10-12) Mai te peu e ua faaipoipohia o ˈna, e tia i te hoê tane ia haapao ma te au i ta ˈna vahine e te mau tamarii ta raua e fanau mai, ma te faataa i te tahi tuhaa no te horoa na te feia e erehia ra e no te turu i te ohipa pororaa i te fenua iho e na te ara.—Ephesia 4:28; Timoteo 1, 5:8.

9, 10. (a) Eaha te ohipa e ite-pinepine-hia ra i roto e rave rahi mau fenua? (b) Eaha ta te hoê tavini pionie e faariro ei moni ohipa e tano?

9 Eaha te faito ite te tia i te hoê taurearea kerisetiano ia noaa mai no te faatura i teie mau faaueraa bibilia e no te haapao i ta ˈna mau hopoia kerisetiano? E taui te reira ia au i tera e tera fenua. I roto râ i te rahiraa o te mau tupuraa, e au ra e i roto e rave rahi mau fenua, te itehia ra e mea teitei aˈe te faito haapiiraa e titauhia no te fanaˈo i te moni ohipa au maitai ia faaauhia i tau matahiti na mua ˈtu. Te faaite ra te mau tabula parau no ǒ mai i te mau amaa a te Taiete Watch Tower na te ara e, i roto e rave rahi mau fenua, mea fifi roa ia itea mai i te ohipa ma te moni ohipa au maitai i muri aˈe i te faaotiraa i te faito haapiiraa raro roa ˈˈe titauhia e te ture aore ra i roto i te tahi mau fenua, ia hope anaˈe te tau haapiiraa tuarua.

10 Eaha te auraa o te parau “moni ohipa au maitai”? Aita e faahitihia ra i ǒ nei te mau ohipa aufauhia i te moni teitei. Te faataa ra te hoê titionare beretane (Webster’s Dictionary) i te parau ra “au maitai” i roto i teie huru tupuraa, na roto i te mau parau ra “e tano, e navai.” Eaha ïa teie moni “e tano,” ei hiˈoraa, no te feia e hinaaro ra e riro ei mau tavini pionie o te parau apî maitai? Mea pinepine ratou i te titau i te hoê ohipa afa-taime ia ore ratou ia riro ei hopoia “teimaha” i nia i to ratou mau taeae aore ra i nia i to ratou fetii. (Tesalonia 1, 2:9) E nehenehe e parauhia e “e tano,” aore ra “e navai,” ta ratou moni ohipa mai te peu e e nehenehe ta ratou e ora ma te au maitai a fanaˈo ai i te taime e te puai no te faatupu i ta ratou taviniraa kerisetiano.

11. Eaha te tumu vetahi mau taurearea i faarue ai i te taviniraa pionie, e eaha te uiraa e faahitihia?

11 Eaha te huru tupuraa e ite-pinepine-hia nei i teie mahana? Ua faaitehia mai e i roto i te tahi mau fenua, e rave rahi mau taurearea manaˈo maitai o tei faarue i te haapiiraa i muri aˈe i to ratou faaotiraa i te faito raro roa ˈˈe i titauhia, no te riro mai ei pionie. Aita to ratou ite i te pae no te raveraa i te ohipa aore ra i te pae no te toroa. Mai te peu e eita ratou e tauturuhia e to ratou mau metua, e tia ia ratou ia imi i te ohipa afa-taime. Ua titauhia vetahi ia farii i te mau ohipa o tei faahepo ia ratou ia rave i te ohipa e rave rahi mau hora maoro ia navai ta ratou moni no te ora. No to ratou rohirohi, ua faarue atura ratou i te taviniraa pionie. Eaha ta ratou e nehenehe e rave no te turu ia ratou i te pae moni e no te hoˈi faahou i roto i te taviniraa pionie?

Te hoê hiˈoraa aifaito no nia i te haapiiraa

12. (a) No nia i te haapiiraa, eaha na hiˈoraa tano ore e piti te tia i te hoê kerisetiano ia ape? (b) No te mau tavini pûpûhia a Iehova e ta ratou mau tamarii, e ravehia te haapiiraa no te tapapa i teihea tapao?

12 E tauturu mai te hoê hiˈoraa aifaito no nia i te haapiiraa. No e rave rahi mau taurearea no teie nei ao, ua riro te ite e noaa mai i te haapiiraa ei teoteoraa, te hoê ravea o te tauturu ia ratou ia tapae i nia i te hoê tiaraa teitei i roto i te totaiete, te taviri no te fanaˈo i te hoê oraraa moni, e te faufaa i te pae materia. No vetahi pae, ua riro te tau haapiiraa mai te hoê ohipa teimaha te tia ia faaoti-oioi-hia. Eita roa teie na hiˈoraa e piti nei e tano no te mau kerisetiano mau. Eaha ïa te auraa o te parau e “hiˈoraa aifaito”? E tia i te mau kerisetiano ia faariro i te haapiiraa ei ravea ia naeahia te hoê tapao. I roto i teie mau mahana hopea, ta ratou tapao, o te taviniraa ïa ia Iehova ma te rahi e ma te aravihi roa ˈˈe. Mai te peu e, i roto i te fenua ta ratou e ora ra, na roto i te faito haapiiraa raro roa ˈˈe i titauhia e tae noa ˈtu te haapiiraa tuarua, e noaa noa mai te tahi mau ohipa o te ore e navai no te turu ia ratou ei mau pionie, e tia paha ïa ia ratou ia feruri i te haere-faahou-raa i mua i roto i ta ratou tau haapiiraa aore ra i roto i te tahi faaineineraa toroa. E tia râ ia ravehia te reira maoti te tapao papu maitai e rave i te taviniraa ma te taime taatoa.

13. (a) Mea nafea to te hoê tuahine i Philipino neheneheraa e tamau noa i ta ˈna taviniraa pionie ma te haapao i ta ˈna mau hopoia utuafare? (b) Eaha te faaararaa o te tano maitai?

13 Ua rave vetahi i te tahi mau haapiiraa faaineineraa ia noaa mai ia ratou te tahi mau ohipa e nehenehe ai ratou e haamata aore ra e rave faahou i te taviniraa ma te taime taatoa. Te vai ra te hoê tuahine i Philipino, na ˈna e imi i te moni no to ˈna utuafare, tera râ, ua hinaaro oia e riro ei pionie. Te faataa ra te amaa e: “Ua manuïa oia i te na reira no te mea ua noaa ia ˈna te tahi haapiiraa ê atu ia naeahia ia ˈna te faito toroa haapao buka a te hau.” Te na ô faahou ra te tabula parau a taua amaa ra e: “Mea rahi te feia e haere faahou nei i te haapiiraa e i te hoê â taime o tei nehenehe e faanaho i ta ratou porotarama no te riro ei pionie. Mea pinepine, ua riro mai ratou ei feia poro maitatai aˈe a haere noa ˈi ta ratou haapiiraa i mua, ia ore iho â râ ratou ia faaô roa ˈtu i roto i te mau tapaparaa o teie nei ao.” E tia ia tatou ia feruri maite i nia i teie parau hopea. Te tapao e titauhia ra na roto i te haereraa i mua i te pae haapiiraa, eiaha ïa ia moehia aore ra ia tauihia no te tapapa i te hoê tapao i te pae materia.

14, 15. (a) No te aha eita e tia ia haamau i te mau ture etaeta roa no nia i te haapiiraa? (b) Eaha te haapiiraa tei noaa mai i te tahi mau taeae e hopoia ta ratou, teie râ, na te aha i mono mai i te reira?

14 I roto i te tahi mau fenua, te horoa ra te mau fare haapiiraa tuarua i te tahi haapiiraa o te faaineine i te hoê taurearea kerisetiano no te hoê toroa aore ra te hoê ohipa ia noaa anaˈe ta ˈna parau tuite. Noa ˈtu e e ere mai te reira te huru, i roto i te tahi mau fenua, te ite nei te mau taurearea itoito tei fanaˈo noa i te tau haapiiraa iti roa, i te mau ohipa afa-taime ia navai ta ratou moni no te riro ei pionie. No reira, eiaha e haamau i te mau ture etaeta roa no te parau e e tia aore ra eita e tia ia faahaere faahou i te tau haapiiraa i mua.

15 E rave rahi o te tavini nei i nia i te mau tiaraa hopoia ei mau tiaau ratere, i te pu rahi a te Taiete, aore ra i roto i te hoê o te mau amaa, e faito haapiiraa iti noa ta ratou. Ua riro ratou na mua ˈtu ei mau pionie haapao maitai, aita ratou i faaea i te haapii, ua fanaˈo ratou i te mau taime faaineineraa, e ua horoahia na ratou i te mau hopoia rahi atu â. Aita ratou i tatarahapa. I te tahi aˈe pae, ua maiti vetahi i te haere i te haapiiraa tuatoru e ua faaea ratou i te haere i mua i te pae varua, inaha, ua hema ratou i te mau haapiiraa philosopho o te haapohe i te faaroo e i “te paari o teie nei ao.”—Korinetia 1, 1:19-21; 3:19, 20; Kolosa 2:8.

A taio i te hoo

16. (a) Na vai e faaoti mai te peu e e tia anei ia faahaere â i te tau haapiiraa i mua, e eaha te tia ia tapea-matamua-hia i roto i te feruriraa? (b) Eaha te tia ia haapaohia?

16 Na vai e faaoti mai te peu e e tia anei i te hoê taurearea kerisetiano ia rave faahou atu â i te tau haapiiraa aore ra te tahi faaineineraa? I ǒ nei, e ô mai te faaueraa tumu bibilia no nia i te tiaraa upoo. (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 6:1) I nia i teie niu, e tia i te mau metua ia aratai i ta ratou mau tamarii i roto i te maitiraa i te hoê toroa aore ra i te hoê ohipa e oia atoa i roto i te faito o te tau haapiiraa e titauhia. I roto e rave rahi mau fenua, e tia ia rave-oioi-hia te mau maitiraa i te pae haapiiraa e i te pae no te ohipa i te haapiiraa tuarua. Te reira ïa te taime e titauhia ˈi i te mau metua e te mau taurearea kerisetiano ia maimi i te aratairaa a Iehova no te rave i te hoê maitiraa paari, ma te tapea i te mau faufaa o te Basileia i nia i te parahiraa faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou feruriraa. Mea ê te mau mea e auhia e te mau aravihi o te taurearea tataitahi. E tia i te mau metua paari ia haapao i teie tuhaa. Mea tura te mau huru ohipa tia atoa, noa ˈtu e e rave ohipa rima aore ra e rave ohipa i roto i te piha toroa. Noa ˈtu e te faateitei nei to te ao i te mau ohipa i roto i te mau piha toroa e te faahaehaa nei i te feia e rave puai nei i te ohipa e to ratou rima, aita roa te Bibilia e na reira nei. (Ohipa 18:3) No reira, ia faaoti anaˈe te mau metua e te mau taurearea kerisetiano i teie mahana, i muri aˈe i to ratou faitoraa ma te haapao maite e na roto i te pure i te mau vahi maitatai e te mau vahi atâta, e faaroa ˈtu â aore ra e faaea i te tau haapiiraa i muri aˈe i te tau tuarua, eiaha roa ˈtu te tahi pae i roto i te amuiraa ia faahapa ia ratou.

17. Eaha te maitiraa ta vetahi mau metua Ite e rave nei no ta ratou mau tamarii?

17 Mai te peu e, ma te ite i ta ratou hopoia, e faaoti te mau metua kerisetiano ia haere atu â ta ratou mau tamarii i mua i muri aˈe i te haapiiraa tuarua, o ta ratou ïa maitiraa. E taui te maororaa o teie tau haapiiraa ia au i te toroa aore ra te ohipa i maitihia. No te mau tumu i te pae moni e ia nehenehe ta ratou mau tamarii e haamata i te taviniraa taime taatoa ma te ore e haamaoro, e rave rahi mau metua kerisetiano o tei maiti i te mau porotarama haapiiraa poto i roto i te mau fare haapiiraa e haapii i te hoê toroa aore ra i te tahi tuhaa aravihi. I roto i te tahi mau tupuraa, ua titauhia te mau taurearea ia haapii i te tahi toroa, ma te tapea noa râ i te pûpûraa i to ratou oraraa taatoa no te tavini ia Iehova ei tapao no ratou.

18. Mai te peu e e ravehia te tau haapiiraa ê atu, eaha te tia ia haamanaˈohia?

18 Mai te peu e e ravehia te mau haapiiraa ê atu, e ere iho â ïa no te riro ei taata faahiahia i te pae haapiiraa aore ra no te haa i roto i te hoê toroa faahiahia a teie nei ao. E tia ia maiti i te mau tuhaa haapiiraa ma te ara maite. Ua tuu noa na teie vea i te tapao i nia i te atâtaraa o te haapiiraa teitei, e ma te tano roa, no te mea e riro te ite teitei aˈe i te patoi i te ‘haapiiraa maitai’ a te Bibilia. (Tito 2:1; Timoteo 1, 6:20, 21) Hau atu, mai te mau matahiti 1960 mai â, e rave rahi mau fare haapiiraa ite teitei o tei riro ei mau pu no te mau peu tia ore e te taiata. Ua haaparuparu puai “te tavini haapao maitai e te paari” i te faaôraa ˈtu i roto i teie huru vahi. (Mataio 24:12, 45) E tia râ ia farii e i teie nei tau, te manuïa nei te feia apî i te faaruru i teie atoa mau atâtaraa i te fare haapiiraa tuarua e te fare haapiiraa toroa e tae noa ˈtu i te vahi raveraa ohipa.—Ioane 1, 5:19.a

19. (a) Eaha te mau ravea araraa te tia ia ravehia e te feia o te faaoti nei e rave i te mau tuhaa haapiiraa hau atu? (b) Mea nafea to vetahi faaohipa-maitai-raa i to ratou ite?

19 Mai te peu e e faaotihia e faahaere atu â i te tau haapiiraa i mua, mea hau aˈe no te hoê taurearea Ite, mai te peu e e nehenehe, ia na reira a ora noa ˈi oia i te fare, ia nehenehe â oia e tapea i te mau peu haapiiraa kerisetiano matauhia, e haere i te mau putuputuraa, e e apiti i roto i te pororaa. Mai te omuaraa mai â, e tia atoa ia rave i te hoê tiaraa papu i nia i te mau faaueraa tumu bibilia. E tia ia haamanaˈo e ua tapeahia o Daniela e to ˈna e toru hoa Hebera ei feia faatîtîhia i to ratou faaheporaahia ia rave i te mau haapiiraa teitei i Babulonia, tera râ, ua tamau noa ratou i te tapea i to ratou taiva ore. (Daniela, pene 1) Ma te tuu noa i te mau faufaa pae varua i nia i te parahiraa matamua, ua rave te mau taurearea Ite i roto e rave rahi mau fenua i teie mau haapiiraa ia ineine ratou no te hoê ohipa afa-taime ei feia haapao buka, ei feia hoo taoˈa, ei mau orometua haapii, ei feia huri parau, ei mau auvaha, aore ra te tahi atu mau toroa tei riro ei imiraa tano no ratou i roto i te omuaraa o ta ratou toroa pionie. (Mataio 6:33) E rave rahi o teie mau taurearea o tei riro mai i muri iho ei mau tiaau ratere aore ra ei rave ohipa i te Betela.

Te hoê nunaa tahoê o tei haapiihia

20. Eaha te taa-ê-raa e ravehia nei e teie nei ao, aore roa e itehia ra i roto i te nunaa o Iehova?

20 I roto i te nunaa o Iehova, noa ˈtu e e toroa teitei to te hoê taata, e rave ohipa rima anei oia, e taata faaapu, aore ra e taata toroa tauturu oia, e tia i te taatoaraa ia riro ei feia tuatapapa maitatai i te Bibilia e ei feia haapii taata aravihi. E riro te aravihiraa e noaa mai ia ratou paatoa i te pae no te taioraa, te tuatapaparaa, e te haapiiraa i te taata, i te faaore i te taa-ê-raa ta teie nei ao e faatupu nei i rotopu i te feia rave ohipa rima e te feia e rave i roto i te mau piha toroa. Na te reira e faatupu i te autahoêraa e te faatura i te tahi e te tahi e itehia nei i rotopu i te mau rave ohipa i te mau Betela e i nia i te mau vahi paturaa a te Taiete Watch Tower, i reira o te mau huru i te pae varua te haafaufaahia e tei titauhia i te mau taata atoa. I reira, te rave amui nei te feia i roto i te mau piha toroa, i te ohipa ma te oaoa e te feia rave ohipa rima, ma te faaite paatoa i te here e te mauruuru i te tahi e te tahi.—Ioane 13:34, 35; Philipi 2:1-4.

21. Eaha te tapao te tia i te mau taurearea kerisetiano ia tapapa?

21 E te mau metua, a aratai tia ˈtu i ta outou mau tamarii i nia i te tapao o te riroraa mai ei mau melo itoito o te totaiete o te ao apî! E te mau taurearea kerisetiano, a faaohipa i te mau ravea e vai ra ia outou i te pae haapiiraa ei arai no te faaineine ia outou no te faatupu hau atu â i ta outou mau hopoia faufaa e tavini ia Iehova! Ei feia haapiihia, ia riro paatoa outou ei mau melo ineine maitai o te totaiete teotaratia i teie nei e i roto i te “fenua apî” mure ore i tapûhia mai e te Atua.—Petero 2, 3:13; Isaia 50:4; 54:13; Korinetia 1, 2:13.

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo atoa i Te Pare Tiairaa o te 15 no titema 1975, api 763-765 (vea farani).

A tamata i to outou ite

◻ No te aha te mau kerisetiano mau e anaanatae ai i te haapiiraa?

◻ Eaha te mau hiˈoraa tano ore no nia i te haapiiraa te tia i te mau kerisetiano mau ia ape?

◻ Eaha te mau atâtaraa o te haapiiraa ê atu te tia ia haapaohia, e eaha te mau ravea araraa te tia ia ravehia?

◻ Eaha te taa-ê-raa e ravehia nei e teie nei ao, aore roa e itehia ra i roto i te nunaa o Iehova?

[Hohoˈa i te api 16]

Ia haapii ratou ma te itoito, e nehenehe te mau kerisetiano apî e riro mai ei melo faaohipa-rahi-hia i roto i te totaiete o te ao apî

[Hohoˈa i te api 19]

Mai te peu e e maitihia e faahaere â i te tau haapiiraa i mua, e tia ia ravehia na roto i te hinaaro e tavini maitai atu â ia Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono