Te haapiiraa i te tau bibilia
“E haapii hoi outou i ta outou mau tamarii i teie nei mau parau.”—DEUTERONOMI 11:19.
1. Na te aha e faaite ra e te anaanatae nei Iehova i te haapiiraa o ta ˈna mau tavini?
O IEHOVA te Orometua Rahi. Aita roa o ˈna i vaiiho i ta ˈna mau tavini i roto i te ite ore. Ua ineine noa oia i te tufa ˈtu i te ite na ratou. Te haapii nei oia ia ratou i to ˈna hinaaro e ta ˈna ra mau eˈa. I roto ehia rahiraa tausani matahiti, tei pihai iho noa ta ˈna Tamaiti fanau tahi ia ˈna, ma te tamau noa i te haapii ei ‘fatu rave ohipa’ na te Atua. (Maseli 8:30) A vai ai oia i nia te fenua nei, ua faaite o Iesu e: “O ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioane 8:28) Ma te faahiti i te Atua mai te Orometua Faito ore, ua ani aˈera o Elihu e: “O vai te [orometua] haapii e faito ia ˈna ra?” (Ioba 36:22) Ua faahiti te peropheta ra o Isaia ia Iehova mai te ‘Orometua Rahi’ o To ˈna nunaa e ua tohu oia e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” (Isaia 30:20; 54:13) Ma te feaa ore, te hinaaro nei Iehova e ia haamaramaramahia e ia haapii-maitai-hia ta ˈna mau mea poietehia maramarama.
Te haapiiraa patereareha
2, 3. (a) Eaha te manaˈo o te mau patereareha haapao maitai no nia i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii, e eaha te faaueraa ta Iehova i horoa ˈtu ia Aberahama ra? (b) Eaha te opuaraa rahi e vai ra i muri mai i te faaueraa e haapii i te huaai a Aberahama?
2 Hoê o te mau hopoia matamua a te upoo utuafare i te tau o te mau patereareha ra, o te haapiiraa ïa i ta ˈna mau tamarii e to ˈna utuafare fetii. No te mau tavini a te Atua, ua riro te haapiiraa i ta ratou mau tamarii ei hopoia i te pae faaroo. Ua parau atu hoi Iehova i ta ˈna tavini ra o Aberahama e: “Ua ite hoi au e, e aˈo â oia i ta ˈna tamarii, e to ˈna utuafare atoa, ia haapao ratou i te parau a Iehova a muri atu, i te raveraa i te parau-tia, e te parau au; ia hopoi mai â Iehova ia Aberahama i ta ˈna i parau ia ˈna ra.”—Genese 18:19.
3 Te faaite ra teie parau no ǒ mai i te Atua ra e e tuhaa faufaa roa to te haapiiraa i mua i te aro o Iehova. Ua titau o Iehova ia Aberahama, ia Isaaka, e ia Iakoba ia haapii i to ratou utuafare fetii ia au i Ta ˈna mau eˈa parau-tia e Ta ˈna haavaraa ia nehenehe te mau ui no a muri atu e tapea maite i te eˈa o Iehova. E faatupu ïa Iehova i ta ˈna mau parau tǎpǔ no nia i te huaai a Aberahama e te haamaitairaa i ‘te mau nunaa atoa o te fenua.’—Genese 18:18; 22:17, 18.
Te faanahoraa i te pae haapiiraa i Iseraela
4, 5. (a) Eaha te mea i faataa ê i te faanahoraa haapiiraa a Iseraela e ta te mau nunaa ê atu? (b) Eaha te tahi atu taa-ê-raa faufaa roa e haamatarahia ra i roto i te Buka parau paari ati Iuda, e ma te feaa ore, na te aha i turu i teie taa-ê-raa?
4 Te faaite ra te Buka parau paari ati Iuda (beretane) e: “O te Bibilia te pu matamua no te taa i te tereraa o te haapiiraa i Iseraela tahito.” Ua faaohipa o Iehova ia Mose ei taata orometua haapii matamua no Iseraela. (Deuteronomi 1:3, 5; 4:5) Ua tufa ˈtu o Mose i te mau parau ta Iehova i horoa mai ia ˈna ra. (Exodo 24:3) I te parau mau, o te Atua ïa te Orometua matamua o Iseraela. Te reira ïa te taa-ê-raa i rotopu i te faanahoraa i te pae haapiiraa a Iseraela e ta te mau nunaa ê atu.
5 Te faaite faahou ra taua buka faahororaa ra e: “Ua riro te haapiiraa teitei aore ra te tuatapaparaa i te buka i Mesopotamia e i Aiphiti ei tuhaa tumu e ua taotia-noa-hia i te pǔpǔ papai parau, area ra, e au ra e e ere mai te reira te huru i Iseraela. Eita e ore e no roto mai teie taa-ê-raa i te faanahoraa papairaa piapa ohie aˈe e faaohipahia na e te mau Hebera. . . . Eiaha ia moehia te faufaaraa o te papairaa piapa i roto i te aamu o te haapiiraa. Ua faatupu oia i te hoê faataa-ê-raa mai i te mau ihotumu papai parau tahito no Aiphiti, Mesopotamia, e te fenua Kanaana no te piti o te tausani matahiti. E ere atura te iteraa i te taio e te papai ei tapao faataa-ê-raa tei fanaˈo-noa-hia e te pǔpǔ o te mau papai parau e te mau tahuˈa, tei aravihi i te mau papairaa fifi roa [a to Asura, Medai e Peresia] e to Aiphiti.”
6. Eaha te haapapuraa bibilia e faaite ra e mai te omuaraa mai â o to ratou aamu, ua riro te mau ati Iseraela ei nunaa tei ite i te taio e i te papai?
6 Te haapapu maira te Bibilia e ua ite te nunaa Iseraela i te taio e i te papai. Hou ratou e tomo ai i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai, ua faauehia ratou ia papai i te mau ture a Iehova i nia iho i to ratou mau pou opani e i to ratou uputa. (Deuteronomi 6:1, 9; 11:20; 27:1-3) Noa ˈtu e eita e ore e parau taipe teie faaueraa, aita râ hoi to ˈna e auraa no te ati Iseraela mai te peu e aita o ˈna i ite i te taio e i te papai. Te faaite ra te mau irava mai te Iosua 18:9 e Te mau tavana 8:14 e ua ite vetahi mau taata taa ê atu i te mau raatira mai ia Mose e ia Iosua i te papai hou roa ˈˈe te faatereraa huiarii i haamauhia ˈi i Iseraela.—Exodo 34:27; Iosua 24:26.
Te mau ravea haapiiraa
7. (a) Ia au i te mau Papai, na vai i horoa i te haapiiraa matamua i te mau tamarii Iseraela? (b) Eaha te haamaramaramaraa e horoahia ra e te hoê taata tuatapapa bibilia farani?
7 I Iseraela, e haapiihia na te mau tamarii mai to ratou nainairaa mai â na to ratou metua tane e to ratou metua vahine toopiti ra. (Deuteronomi 11:18, 19; Maseli 1:8; 31:26) I roto i te buka farani Dictionnaire de la Bible, ua papai te taata tuatapapa bibilia ra o E. Mangenot e: “Ia ite anaˈe oia i te paraparau, e haapii na te tamarii i te tahi mau irava o te Ture. E na nia iho noa to ˈna metua vahine i te faahiti i te hoê irava; ia mau anaˈe ia ˈna, e horoa ˈtu oia i te hoê irava apî. I muri iho, e tuuhia te papai o te mau irava o ta ratou e nehenehe ê na e faahiti aau i roto i te rima o te mau tamarii. Mea na reira ïa ratou e haamata ˈi i te taio, e ia paari mai ratou, e nehenehe ratou e tamau noa i ta ratou haapiiraa i te pae faaroo na roto i te taioraa e te feruri-hohonu-raa i nia i te ture a te Fatu.”
8. (a) Eaha te ravea haapiiraa matamua e faaohipahia na i Iseraela, eaha râ te tapao faufaa roa? (b) Eaha te mau ravea faahaamanaˈoraa e faaohipahia na?
8 Te faaite ra te reira e te hoê ravea haapiiraa matamua, o te tamau-aau-raa ïa i te mau mea. Mea titauhia hoi ia ô hohonu roa te mau mea e haapiihia no nia i te mau ture a Iehova e ta ˈna mau huru raveraa e to ˈna nunaa i roto i te mafatu. (Deuteronomi 6:6, 7) E tia ia ratou ia feruri hohonu i nia i te reira. (Salamo 77:11, 12) No te tauturu i te feia apî e te feia paari ia tamau aau, e faaohipahia na e rave rau mau ravea tauturu no te haamanaˈoraa. Te vai ra te mau reta piapa faaomuaraa i te mau pereota, oia hoi te mau irava te tahi i muri aˈe i te tahi i roto i te hoê salamo e haamata e te hoê reta taa ê, ia au i te faanahoraa piapa (mai te Maseli 31:10-31); te faahitiraa piri vauera (parau e haamata e te hoê â reta aore ra hoê â taˈi); e te tanumeraraa, mai tei faaohipahia i roto i te afaraa hopea o te Maseli pene 30. Ma te anaanatae, te manaˈo nei vetahi feia tuatapapa parau e ua riro te Kalena Gezer, hoê o te mau hohoˈa tahito roa ˈˈe o te papairaa tahito Hebera, ei buka faahaamanaˈoraa na te mau tamarii haere haapiiraa.
Te porotarama haapiiraa
9. (a) Eaha te hoê tuhaa faufaa roa o te porotarama haapiiraa a te mau tamarii Iseraela? (b) Eaha ta te hoê buka parau paari bibilia e faaite ra no nia i te haapiiraa i ravehia ia au i te mau oroa matahiti?
9 Aita te haapiiraa i Iseraela i taotia-noa-hia i te haapiiraa i te taio e i te papai. Hoê tumu parau faufaa roa i haapiihia na, o te tuatapaparaa aamu ïa. Ua riro te haapiiraa i te mau ohipa faahiahia mau ta Iehova i rave no to ˈna nunaa ei tuhaa tumu no te porotarama haapiiraa. Mea titauhia ia haapiihia teie mau faatiaraa aamu i tera ui e tera ui. (Deuteronomi 4:9, 10; Salamo 78:1-7) Ua riro te faatupuraa i te mau oroa matahiti ei ravea tano roa no te upoo utuafare no te haapii i ta ˈna mau tamarii. (Exodo 13:14; Levitiko 23:37-43) No nia i teie parau, te na ô ra te hoê buka parau paari (The International Standard Bible Encyclopedia) e: “Maoti te haapiiraa a te metua tane i te fare e ta ˈna mau faataaraa no nia i te faufaaraa o te mau oroa, e haapiihia na te mau tamarii Hebera e mea nafea te Atua i te faaiteraa mai Ia ˈna ia ratou ra i mutaa ihora, nafea ratou ia ora i teie tau, e eaha ta te Atua i tǎpǔ mai i To ˈna nunaa no a muri aˈe.”
10. Eaha te ohipa i haapiihia i te mau tamahine? i te mau tamaroa?
10 E haapii atoa na te mau metua i ta ratou mau tamarii ia rave i te ohipa. E haapiihia na te mau tamahine i te mau ohipa fare. Te faaite ra te pene hopea o te mau Maseli e mea rahi e ua rau atoa te huru o teie mau ohipa; te vai ra te ninoraa, te raraaraa, te tunuraa i te maa, te hooraa taoˈa, e te haapaoraa i te tereraa o te utuafare. Mea matauhia ia haapii te mau tamaroa i te toroa a to ratou metua tane, i roto anei i te faaapu aore ra te tahi ohipa hooraa taoˈa aore ra te ohipa rima. I te tau i muri iho, e matau na te mau rabi ati Iuda i te parau e: “O tei ore e haapii i ta ˈna tamaiti i te toroa faufaa no ˈna ra, te faariro ra ïa o ˈna ia ˈna ei eiâ.”
11. Na te aha e faaite ra i te tapao e titauhia ra i te pae haapiiraa i Iseraela, e eaha te vahi faufaa e hutihia mai e te mau taurearea i teie mahana?
11 Te ite-papu-hia ra te hohonuraa i te pae varua o te mau ravea haapiiraa e faaohipahia na i Iseraela i roto i te buka Maseli. Te faaite ra oia e te tapao e titauhia ra, o te haapiiraa ïa i “te taata maua” i te mau huru teitei mai te paari, te aˈoraa, te taaraa, te maramarama, te manaˈo haava, te ara maite, te ite, e te aravihi o te feruriraa—teie mau mea atoa i roto i ‘te mǎtaˈu ia Iehova.’ (Maseli 1:1-7; 2:1-14) Te haamatara ra te reira i te mau manaˈo e tia ia turai i te hoê tavini a te Atua i teie mahana ia haamaitai i to ˈna ite.
Te mau tahuˈa, te mau ati Levi, e te mau peropheta
12. Taa ê atu i te mau metua, o vai tei rave atoa i te hoê tuhaa i roto i te haapiiraa i te nunaa o Iseraela, e eaha te auraa tumu o te parau hebera i hurihia na roto i te parau ra “ture”?
12 Noa ˈtu e na te mau metua e horoa i te haapiiraa matamua, ua haapii hau atu â o Iehova i to ˈna nunaa na roto i te arai o te mau tahuˈa, te mau ati Levi e ere i te tahuˈa, e te mau peropheta. I roto i ta ˈna haamaitairaa hopea i nia i te opu fetii o Levi, ua faaite o Mose e: “Na ratou e haapii ia Iakoba i te parau-tia na oe ra, e faaite hoi ia Iseraela i ta oe ra ture.” (Deuteronomi 33:8, 10) Inaha, no roto mai te parau “ture” na roto i te reo Hebera (toh·rahʹ) i te hoê parau aa e teie hoi te auraa o to ˈna parau haa, “e faaite,” “e haapii,” “e tufa i te ite.” Te na ô ra te Buka parau paari ati Iuda (beretane) e: “Teie ïa te auraa o te parau [torah], ‘haapiiraa,’ ‘haapiiraa tumu,’ aore ra ‘ite tufahia.’”
13. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Ture a Iseraela e te mau faanahoraa ture a te tahi atu mau nunaa?
13 Ua faataa ê atoa te reira ia Iseraela i te tahi atu mau nunaa e tae noa ˈtu i te mau nunaa no teie nei tau. Ua haamau te mau nunaa politita i teie mahana i te tahi tino ture e ua ite te rahiraa o te huiraatira i te hoê noa maa vahi iti. Ia ofati anaˈe te taata i te ture, e tia ia ratou ia aufau i te mau tino moni rahi na te mau auvaha ture no te paruru ia ratou. O te feia aravihi anaˈe te tae i te mau fare haapiiraa ture. Area i Iseraela ra, ua riro te Ture ei ravea na te Atua no te faaite i to ˈna nunaa i te huru haamoriraa ta ˈna e hinaaro ra ia ratou ia rave e nafea ia ora ia au i to ˈna hinaaro. Taa ê atu i te tahi atu mau pǎpǎ ture, te vai atoa ra i roto te parau no te here i te Atua e i to ˈna taata-tupu. (Levitiko 19:18; Deuteronomi 6:5) E ere roa ˈtu te Ture i te hoê buka haavaraa aroha ore. Ua vauvau mai oia i te haapiiraa tumu, te haapiiraa e te ite tufahia ia au i te hoê huru oraraa te tia ia haapiihia.
14. Eaha te hoê tumu no reira Iehova i faarue ai i te autahuˈaraa ati Levi? (Malaki 2:7, 8)
14 I to ratou tapearaa i to ratou taiva ore, ua haapao te mau tahuˈa e te mau ati Levi i ta ratou hopoia e haapii i te nunaa. Mea pinepine râ, aita ratou i tâuˈa i ta ratou toroa e haapii i te nunaa. Ua faatupu teie ereraa i te haapiiraa i te Ture a te Atua i te mau faahopearaa riaria no te mau tahuˈa iho e te nunaa atoa. I te vauraa o te senekele hou to tatou nei tau, ua tohu aˈera o Iehova e: “Ua pohe to ˈu ra mau taata i te ite ore; no te mea na oe, e te tahuˈa, i faarue i te ite, e faarue atoa vau ia oe eiaha ei tahuˈa na ˈu nei; no te mea ua haamoe oe i te ture a to Atua, e haamoe atoa vau i to mau tamarii.”—Hosea 4:6.
15. (a) Taa ê atu i te mau tahuˈa, o vai ta Iehova i tuu mai ei mau orometua haapii i Iseraela, e eaha ta te hoê taata tuatapapa bibilia i papai no nia i to ratou tiaraa orometua haapii? (b) Eaha tei roohia ia Iseraela e ia Iuda i te pae hopea no to raua faarueraa i te ite no nia ia Iehova e to ˈna mau eˈa?
15 Mai te mau tahuˈa ra, ua tuu mai Iehova i te mau peropheta ei orometua haapii. Te na ôhia ra e: “Ua faaite maira hoi Iehova ia Iseraela, e ia Iuda i te vaha o te mau peropheta, e te mau hiˈo atoa ra, na ô maira, A fariu mai outou i ta outou mau parau ino, e haapao i ta ˈu ra mau parau e ta ˈu ra mau peu, e te ture atoa ta ˈu i parau atu i to outou mau metua, e ta ˈu i hapono atu ia outou, i te vaha o tau mau tavini te mau peropheta atoa ra.” (Te mau arii 2, 17:13) No nia i te tuhaa a te mau peropheta ei feia orometua haapii, ua papai te taata tuatapapa bibilia farani ra o Roland de Vaux e: “Tei te mau peropheta atoa ra, te hopoia e tufa i te ite i te nunaa; fatata hoê â tuhaa o ta ratou ohipa teie e te tohuraa i te ohipa e tupu a muri aˈe. Maoti te faauruaraahia te tohu, ua fanaˈo ta ratou faaiteraa i te mana o te hoê parau no ǒ mai i te Atua ra. Mea papu maitai e i raro aˈe i te faatereraa huiarii, ua riro te mau peropheta ei orometua haapii o te nunaa i te pae faaroo e i te pae morare; e, e nehenehe atoa e parau e, o ratou te mau orometua haapii hau aˈe i te maitai, noa ˈtu e aita ratou i auraro-rahi-hia.” Na roto te oreraa te mau tahuˈa e te mau ati Levi i horoa i te haapiiraa e au e te haapao-ore-raa i te parau a te mau peropheta a Iehova, ua faarue aˈera te mau ati Iseraela i te mau eˈa o Iehova. Ua topa ˈtura o Samaria i mua ia Asura i te matahiti 740 hou to tatou nei tau, e ua haamouhia ˈtura o Ierusalema e to ˈna hiero e to Babulonia i te matahiti 607 hou to tatou nei tau.
Te haapiiraa i te tau o te hopoi-tîtî-raa e i muri iho mai
16, 17. (a) Eaha te porotarama haapiiraa tei faahepohia ia Daniela e to ˈna e toru hoa? (b) Na te aha i tauturu ia ratou ia faaruru i teie haapiiraa babulonia ma te tapea râ i to ratou taiva ore ia Iehova?
16 Tau ahuru matahiti hou te haamouraa o Ierusalema, ua hopoihia ˈtura te Arii ra o Iehoiakina e te hoê pǔpǔ o te mau tamaiti huiarii e te feia teitei i Babulonia na te Arii ra o Nebukanesa. (Te mau arii 2, 24:15) I rotopu ia ratou, te vai ra o Daniela e e toru taurearea fanauraa teitei. (Daniela 1:3, 6) Ua faaue ihora o Nebukanesa i na taurearea e maha ia pee i te hoê haapiiraa taa ê e toru matahiti i “te parau e te mau peu i itea e te mau Kaladaio ra.” Hau atu, ua faataahia “te tufaa maa na ratou no te mau mahana atoa, no roto i ta [te arii] iho, e no te uaina hoi ta ˈna i inu ra.” (Daniela 1:4, 5) Mea atâta roa te reira no te mau tumu e rave rau. Inaha, e ere teie i te hoê porotarama haapiiraa e toru matahiti no te haapii noa i te reo. Te manaˈo nei vetahi e, te faataa ra te parau “Kaladaio” i roto i teie irava, “eiaha te nunaa Babulonia, tera râ, te pǔpǔ feia ite.” (The Soncino Books of the Bible) I roto i ta ˈna tatararaa no nia ia Daniela, te na ô ra o C. F. Keil e: “E haapiihia na o Daniela e to ˈna mau hoa i roto i te paari o te mau tahuˈa e te feia ite no Kaladaio, o tei haapiihia i roto i te mau fare haapiiraa no Babulonia.” Ua turai atoa te tufaa maa a te arii ia ratou ia ofati i te mau opaniraa a te Ture a Mose no nia i te maa. E nafea ïa ratou?
17 Ei auvaha no na taurearea fanauraa teitei ati Iuda e maha, ua faataa papu atu o Daniela i te omuaraa ra iho e eita ratou e amu aore ra e inu i te tahi mea o te ofati i to ratou haava manaˈo. (Daniela 1:8, 11-13) Ua haamaitai mai Iehova i teie tiaraa aueue ore e ua tamǎrû oia i te mafatu o te taata toroa babulonia. (Daniela 1:9, 14-16) No nia i ta ratou tau haapiiraa ra, ua haapapu mai ma te feaa ore te mau ohipa i tupu i muri iho i roto i te oraraa o na taurearea Hebera toomaha ra e aita te porotarama haapiiraa faahepohia e toru matahiti ia au i te ihotumu no Babulonia i haafariu ê ia ratou i to ratou here hohonu ia Iehova e i ta ˈna haamoriraa viivii ore. (Daniela, pene 3 e 6) Ua rave Iehova ia faaoti ratou i teie e toru matahiti faahepohia i roto i te haapiiraa teitei no Babulonia ma te ore ratou i poraohia. “Ua horoa maira te Atua i teie nei pue tamarii toomaha i te ite e te paari, i te mau parau atoa e te aravihi; e ite hoi to Daniela i te mau orama e te mau taoto. E te mau parau paari atoa e te ite, ta te arii i ui ia ratou ra, ite atura oia e ua hau ê to ratou ite i to te mau taata paari e te mau hiˈo e ati noa ˈˈe to ˈna atoa ra fenua.”—Daniela 1:17, 20.
18. Eaha te porotarama haapiiraa tei haamauhia i Iuda i muri aˈe i te faatîtîraa babulonia?
18 I muri aˈe i te faatîtîraa i Babulonia, ua haamau o Ezera, te hoê tahuˈa o tei ‘faaineine i to ˈna mafatu no te imi, e no te rave i te ture a Iehova, e no te haapii ia Iseraela i te mau faatureraa e te haavaraa,’ i te hoê ohipa haapiiraa rahi. (Ezera 7:10) No te rave i teie ohipa, ua tauturuhia mai oia e te mau ati Levi haapao maitai, o tei ‘tatara i te ture i te nunaa.’ (Nehemia 8:7) E taata tuatapapa bibilia o Ezera e “e papai parau ite” oia. (Ezera 7:6) Tei to ˈna ra tau to te mau papai parau riroraa mai ei pǔpǔ tiaraa faufaa.
Te mau fare haapiiraa a te mau rabi
19. Eaha te pǔpǔ orometua haapii o tei fa mai i Iseraela i te tau a haere mai ai o Iesu i nia i te fenua, e no teihea mau tumu faufaa roa aita o ˈna e ta ˈna mau pǐpǐ i pee i te haapiiraa teitei ati Iuda?
19 I to Iesu faraa mai i nia i te fenua nei, ua riro mai te mau papai parau ei pǔpǔ orometua haapii tiaraa teitei, o tei haapao hau atu i te mau tutuu maoti hoi i te mau haapiiraa mau a te Parau a te Atua. Mea au roa na ratou e ia piihia ratou e “Rabi,” o tei riro mai hoi ei tiaraa iˈoa hanahana oia hoi te auraa “Tei Rahi (Hau aˈe).” (Mataio 23:6, 7, nota i raro i te api) I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, mea pinepine te mau papai parau i te taaihia i te mau Pharisea, e ua riro hoi vetahi ei mau orometua haapii i te Ture. (Ohipa 5:34) Ua faahapa o Iesu i na pǔpǔ e piti nei i to ratou haafaufaa-ore-raa i te parau a te Atua na roto i ta ratou tutuu e to ratou haapiiraa i te mau ‘faaueraa taata ei haapiiraa tumu.’ (Mataio 15:1, 6, 9) Eita ïa e maerehia i te mea e aita o Iesu e tae noa ˈtu te rahiraa o ta ˈna mau pǐpǐ i haapiihia i roto i te mau fare haapiiraa a te mau rabi.—Ioane 7:14, 15; Ohipa 4:13; 22:3.
20. Eaha ta teie tuatapaparaa i te haapiiraa i te mau tau bibilia i faaite mai ia tatou, e na te aha e faaite ra e e tia i te mau tavini a Iehova ia haapiihia?
20 Ua faaite mai teie hiˈopoaraa i te haapiiraa i te mau tau bibilia e o Iehova te Orometua Rahi o to ˈna nunaa. Na roto ia Mose, ua faaineine Iehova i te hoê faanahoraa aravihi i te pae no te haapiiraa i Iseraela. I muri aˈe râ i te hoê tau maoro, ua tupu mai te hoê faanahoraa haapiiraa teitei ati Iuda o tei haapii i te mau mea o tei patoi i te Parau a te Atua. Noa ˈtu e aita o Iesu i haere atu i teie mau fare haapiiraa ati Iuda, ua riro mau â oia ei Orometua faito ore. (Mataio 7:28, 29; 23:8; Ioane 13:13) Ua faaue atoa o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapii, e tae roa ˈtu i te hopea o te faanahoraa o te mau mea. (Mataio 28:19, 20) No te na reira, e tia ia ratou ia riro ei feia haapii maitatai e e tia ïa ia ratou ia noaa i te haapiiraa. Eaha te manaˈo o te mau kerisetiano mau no nia i te haapiiraa i teie mahana? E tuatapapahia teie uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
Tamataraa i to outou ite
◻ Nafea tatou e papu ai e te anaanatae nei Iehova e ia haapiihia ta ˈna mau tavini?
◻ Ua taa ê te faanahoraa haapiiraa a Iseraela e ta te tahi atu mau nunaa i roto i teihea mau tuhaa?
◻ Eaha te haapiiraa tei horoahia na te mau tamarii Iseraela?
◻ Eaha te mau ravea haapiiraa tei faaohipahia i Iseraela?
◻ No te aha aita o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i haere atu i te mau fare haapiiraa teitei ati Iuda?
[Hohoˈa i te api 14]
Aita te haapiiraa faahepohia i Babulonia i haafariu ê ia Daniela e to ˈna mau hoa ia Iehova