Te faanahoraa here mau a Iehova no te utuafare fetii
“No reira vau i tuu ai i tau turi i raro i te aro o te Metua . . . no ˈna hoi te iˈoa i mairihia i te fetii atoa, to te raˈi, e to te ao atoa nei.”—EPHESIA 3:14, 15.
1, 2. (a) Eaha te tumu o Iehova i poiete ai i te utuafare fetii? (b) Eaha te tuhaa o te utuafare i teie mahana i roto i te faanahoraa a Iehova?
NA IEHOVA i poiete i te utuafare fetii. Na roto i teie ravea, ua rave hau atu â oia i te haamâha-noa-raa i te hinaaro o te taata no te hoê hoa, te turu, aore ra te mau taairaa piri roa. (Genese 2:18) Ua riro te utuafare ei ravea no te faatupu i te opuaraa hanahana a te Atua e faaî i te fenua nei. Ua faaue atu oia i na feia faaipoipohia matamua e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Genese 1:28) Na roto i te mahanahana e te aupuru o te oraraa utuafare, e maitaihia te mau rahiraa tamarii ta Adamu raua o Eva e fanau mai e ta ratou huaai.
2 Ua maiti râ te tane e te vahine matamua i te eˈa o te faaroo ore—o tei horoa mai i te mau faahopearaa iino no raua iho e no ta raua huaai. (Roma 5:12) Ua riro ïa te oraraa utuafare i teie mahana ei tioiraa o te mea ta te Atua i opua na. Teie râ, te tamau noa nei te utuafare i te fanaˈo i te hoê tiaraa faufaa i roto i te faanahoraa a Iehova, ma te riro ei niu matamua no te totaiete kerisetiano. Aita te reira e parauhia ra ma te haafaufaa ore i te ohipa maitai roa e ravehia ra e te mau kerisetiano taa noa e rave rahi i rotopu ia tatou. Teie râ, te farii nei tatou i te turu rahi ta te mau utuafare e horoa atoa nei no te maitairaa i te pae varua o te faanahonahoraa kerisetiano i roto i to ˈna taatoaraa. E faatupu te mau utuafare puai i te mau amuiraa puai. Nafea ïa to outou iho utuafare ia mau maite i mua i te mau faateimaharaa no teie nei tau? Ei pahonoraa, e tuatapapa anaˈe na e eaha ta te Bibilia e faaite ra no nia i te utuafare fetii.
Te utuafare fetii i te mau tau bibilia
3. Eaha te tiaraa o te tane e te vahine i roto i te utuafare patereareha?
3 Ua faarue o Adamu raua o Eva i te faanahoraa a te Atua no te upoo utuafare. Teie râ, ua rave te mau taata faaroo, mai ia Noa, Aberahama, Isaaka, Iakoba, e o Ioba, i te parahiraa e tano no ratou, ei mau upoo utuafare. (Hebera 7:4) Ua riro te utuafare patereareha mai te hoê faatereraa nainai, o te metua tane hoi te faatere i te pae haapaoraa, te orometua haapii, e te haava. (Genese 8:20; 18:19) E tiaraa faufaa atoa to te mau vahine, aita hoi ratou i tavini ei mau vahine tîtî tera râ ei mau apiti no te faatere i te utuafare.
4. Nafea te oraraa utuafare i te tauiraa i raro aˈe i te Ture a Mose, eaha râ te tiaraa ta te mau metua i tamau noa i te hauti?
4 I to Iseraela riroraa mai ei nunaa i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau, ua auraro aˈera te ture utuafare i te Ture a te nunaa i horoahia na roto ia Mose. (Exodo 24:3-8) Ua horoahia ˈtura te mana no te faaoti, e tae noa ˈtu no te mau faaotiraa no nia i te ora e te pohe, i roto i te mau haava faatoroahia. (Exodo 18:13-26) Ua rave maira te autahuˈaraa ati Levi i te tiaraa i te pae no te mau tusia i roto i te haamoriraa. (Levitiko 1:2-5) Noa ˈtu râ, ua tamau noa te metua tane i te hauti i te hoê tiaraa faufaa. Ua aˈo atu o Mose i te mau metua tane e: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” (Deuteronomi 6:6, 7) E mana rahi to te mau metua vahine. Te faaue ra te Maseli 1:8 i te mau taurearea e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra.” Oia mau, ia au i te faanahoraa o te mana o ta ˈna tane, e nehenehe hoi te vahine Hebera e turu atu—e e haapapu—i te ture utuafare. Mea titauhia ia faatura ta ˈna mau tamarii ia ˈna e tae noa ˈtu i te taime a riro ai oia ei vahine paari.—Maseli 23:22.
5. Nafea te Ture a Mose i te faataaraa i te tiaraa o te mau tamarii i roto i te faanahoraa utuafare?
5 Ua faataa-papu-atoa-hia te parahiraa o te mau tamarii i roto i te Ture a te Atua. Te na ô ra te Deuteronomi 5:16 e: “E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine, ta to Atua ra ta Iehova i parau mai ia oe ra, ia haamaorohia to oe pue mahana, e ia maitai oe i te fenua ta to Atua ra ta Iehova e horoa mai no oe na.” Ua riro te faatura-ore-raa i te hoê metua ei haavahavaharaa ino mau i raro aˈe i te Ture a Mose. (Exodo 21:15, 17) “O te faaino i tana metua tane, e tana metua vahine,” o ta te Ture ïa e haapapu ra, “e pohe roa ïa oia.” (Levitiko 20:9) Hoê â huru te orureraa ˈtu i te mau metua i te orureraa ˈtu i te Atua iho.
Te tiaraa o te mau tane kerisetiano
6, 7. No te aha te mau parau a Paulo i roto i te Ephesia 5:23-29 i haamaere ai i to ˈna mau taata taio o te senekele matamua?
6 Ua haamaramarama mai te kerisetianoraa i te parau no te faanahoraa utuafare, te tiaraa iho â râ o te tane. I rapaeau i te amuiraa kerisetiano, mea matauhia e te mau tane o te senekele matamua ia haavî e ia faahepo i ta ratou mau vahine. Ua faaerehia te mau vahine i to ratou mau tiaraa tumu e te tura. Te na ô ra te hoê buka (The Expositor’s Bible) e: “E rave na te tane tiaraa teitei Heleni i te vahine no te fanau i te tamarii. Aita te tiaraa o te vahine i taotia noa ˈˈe i te hiaai o te tane i te pae taatiraa. Aita ta te here e tuhaa i roto i te taairaa o te faaipoiporaa. . . . Aita hoê aˈe tiaraa to te vahine-tavini. E faaohipa na to ˈna fatu i to ˈna tino mai ta ˈna e hinaaro.”
7 I roto i teie huru tupuraa, ua papai o Paulo i teie mau parau i roto i te Ephesia 5:23-29: “O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra. . . . E te mau tane ra, e [here] outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i [here] i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui. . . . E [here] atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i [here] i to ratou iho tino ra. O tei [here] i tana iho vahine ua [here] ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.” No te feia taio o te senekele matamua, e parau maere roa ïa teie. Te na ô ra te hoê buka (The Expositor’s Bible) e: “Aita ˈtu mea i roto i te kerisetianoraa, tei riro ei mea apî aˈe e te etaeta aˈe ia faaauhia i te haerea morare faufau o taua tau ra, maoti râ te manaˈo kerisetiano no nia i te faaipoiporaa. . . . Ua avari [te reira] i te hoê anotau apî no te huitaata nei.”
8, 9. Eaha te mau haerea tano ore no nia i te mau vahine e ite-pinepine-hia nei i rotopu i te mau tane, e no te aha e mea faufaa roa ia haapae te mau tane kerisetiano i teie mau huru manaˈo?
8 Mea huru ê roa atoa te aˈoraa a te Bibilia i te mau tane no teie nei tau. Noa ˈtu te parau taatoa i faahitihia no nia i te faatiamâraa i te vahine, e rave rahi mau tane o te hiˈo nei i te mau vahine mai te tahi taoˈa haamâharaa ia ratou i te pae taatiraa. Ma te tiaturi i te parau haavare ra e mea au roa na te mau vahine ia haavîhia ratou, ia faaterehia, aore ra ia rave-ino-hia ratou, e rave rahi mau tane o te hamani ino nei i ta ratou mau vahine i te pae tino aore ra i te pae no te mau manaˈo hohonu. Auê te haama e, ahiri e e pee atoa ˈtu te hoê tane kerisetiano i te feruriraa o teie nei ao e ia hamani ino oia i ta ˈna vahine! “E tavini tauturu ta ˈu tane na mua ˈˈe e ua horoa oia i te mau oreroraa parau huiraatira,” o ta te hoê vahine kerisetiano ïa e faaite ra. Teie râ, mai ta ˈna e faataa ra, “e taparahi na oia ia ˈu.” Papu maitai, aita roa ˈtu teie mau huru raveraa i tuea e te faanahoraa a te Atua. Ua riro teie taata ei hiˈoraa varavara roa; ua titauhia e ia imi oia i te tauturu no te arai i to ˈna riri mai te peu e te hinaaro ra oia e ia fariihia mai oia e te Atua.—Galatia 5:19-21.
9 Te faaue ra te Atua i te mau tane ia here i ta ratou mau vahine mai to ratou iho tino. Ia patoi noa ˈtu ratou i te na reira, e riro ïa ei orureraa i te faanahoraa a te Atua e e faaino atoa te reira i to ratou mau taairaa e te Atua. Mea maramarama maitai te mau parau a te aposetolo Petero: “E te mau tane, e parahi [i ta outou mau vahine] ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, . . . ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) E riro hoi te rave-ino-raa i te hoê vahine i te faaino roa i to ˈna huru i te pae varua e to te mau tamarii atoa.
10. Eaha vetahi mau ravea e nehenehe ai te mau tane e faaohipa i te tiaraa upoo ia au i te Mesia?
10 E te mau tane, e ruperupe to outou utuafare i raro aˈe i to outou tiaraa upoo, mai te peu e e pee outou i te huru o te Mesia. Aita roa ˈtu te Mesia i iria aore ra i hamani ino. Area ra, ua parau oia e: “Ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te [tamǎrûraa] i to outou varua.” (Mataio 11:29) E nehenehe anei to outou utuafare e faahiti i teie mau parau no outou? Ua faariro te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ei mau hoa no ˈna e ua tiaturi atu oia ia ratou. (Ioane 15:15) Te faaite atoa ra anei outou i teie tura i nia i ta outou vahine? Te na ô ra te Bibilia no nia i te “vahine maitai” e: “Te tiaturi ra te aau o tana tane ra ia ˈna.” (Maseli 31:10, 11) Oia hoi te auraa e vaiiho i te tahi tiamâraa no ˈna ia maiti, eiaha râ e faahepo atu i te mau opaniraa tano ore. Hau atu, ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite mai i to ratou mau huru hohonu e to ratou mau manaˈo. (Mataio 9:28; 16:13-15) Te na reira atoa ra anei outou e ta outou vahine? Aore ra mai te peu e e manaˈo taa ê to ˈna, e faariro anei outou i te reira ei faainoraa i to outou mana? Ia haapao outou i te mau huru hohonu o ta outou vahine maoti hoi i te ore roa ˈtu e tâuˈa ˈtu, e faaitoito ïa outou ia ˈna ia faatura i to outou tiaraa upoo.
11. (a) Nafea te mau metua tane ia haapao i te mau hinaaro i te pae varua o ta ratou mau tamarii? (b) No te aha e tia ˈi i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia horoa i te hiˈoraa maitai i te pae no te haapao-maitai-raa i to ratou utuafare?
11 Mai te peu e e metua tane outou, te titau-atoa-hia ra outou ia rave i te upoo no te atuatu i te mau hinaaro o ta outou mau tamarii i te pae varua, i te pae no te mau manaˈo hohonu, e i te pae tino. E titau ïa te reira ia ravehia te hoê faanahoraa maitai e te tamau i te pae varua no to outou utuafare: te haereraa na muri ia ratou i roto i te pororaa, te aratairaa i te hoê haapiiraa utuafare, te tauaparauraa no nia i te irava mahana. Ma te anaanatae, te faaite ra te Bibilia e e tia i te hoê matahiapo aore ra te hoê tavini tauturu ia riro “ei taata aˈo maitai i to ˈna iho utuafare.” E tia i te mau tane e amo nei i teie mau hopoia ia riro ei mau upoo utuafare hiˈoraa maitai. Noa ˈtu e te amo ra ratou i te mau hopoia teimaha i roto i te amuiraa, e tia ia ratou ia horoa i te parahiraa matamua no to ratou iho utuafare. Ua faaite o Paulo e no te aha râ: “O te taata hoi aore i ite i te aˈo i to ˈna iho utuafare, eaha e tia ˈi ia ˈna ia tiai i te [amuiraa] o te Atua?”—Timoteo 1, 3:4, 5, 12.
Te mau vahine kerisetiano o te turu atu
12. Eaha te tuhaa a te vahine i roto i te faanahoraa kerisetiano?
12 E vahine kerisetiano faaipoipohia anei outou? E tia atoa ïa ia outou ia hauti i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te faanahoraa utuafare. Te aˈohia nei te mau vahine kerisetiano “ia [here] i ta ratou mau tane, ia [here] hoi i ta ratou mau tamarii; ia mamahu noa, ia maitai, ia parahi i te utuafare, ia hamani maitai, ia auraro maite i ta ratou iho mau tane.” (Tito 2:4, 5) E tia ïa ia outou ia tutava no te riro ei vahine hiˈoraa maitai, ma te tapea noa i te hoê fare mâ e te au maitai no to outou utuafare. Parau mau, mea rohirohi te ohipa fare i te tahi mau taime, tera râ, eita roa ˈtu te reira e faahaehaa ia outou, e e ere atoa i te mea faufaa ore. Ei vahine, “e haapao maitai [outou] i te utuafare” e e tiamâraa rahi to outou i roto i teie tuhaa. (Timoteo 1, 5:14) Ei hiˈoraa, e hoo mai na te “vahine maitai” i te taoˈa na te utuafare, e rave na i te mau ohipa hooraa fenua, e ua noaa atoa mai ta ˈna moni na roto i te tahi hooraa ta ˈna. Eita ïa e maerehia i te mea e ua haapopou ta ˈna tane ia ˈna! (Maseli, pene 31) Oia mau, ua rave oia i teie mau opuaraa ia au i te mau aveia ta ta ˈna tane i horoa mai na ˈna maoti to ˈna tiaraa upoo.
13. (a) No te aha e mea fifi no te tahi mau vahine ia auraro? (b) No te aha e mea hau aˈe no te mau vahine kerisetiano ia auraro i ta ratou mau tane?
13 E ere râ te auraroraa ˈtu i ta outou tane i te mea ohie i te mau taime atoa. Aita hoi te mau tane atoa e ohipa nei ia faaturahia mai ratou. E peneiaˈe mea aravihi roa outou i te pae no te haapaoraa i te tabula moni, te raveraa i te mau opuaraa, aore ra te faanahoraa i te mau ohipa. Te rave ra paha outou i te ohipa i rapaeau e te afai maira outou i te hoê tuhaa papu i roto i te moni utuafare. Aore ra ua mauiui outou na mua ˈˈe i te faatereraa haavî a te tane e peneiaˈe mea fifi no outou ia auraro i te hoê tane i teie nei. Noa ˈtu râ, te haapapu ra to outou faaiteraa i te ‘faatura hohonu,’ aore ra te ‘mǎtaˈu,’ i ta outou tane, i to outou faatura no te tiaraa upoo i haamauhia e te Atua. (Ephesia 5:33, Kingdom Interlinear; Korinetia 1, 11:3) Mea faufaa atoa te auraroraa ia manuïa to outou utuafare; e tauturu te reira ia outou ia ape i te faahepo atu i te mau haapeapearaa e te mau faateimaharaa faufaa ore i nia i to outou faaipoiporaa.
14. Eaha ta te vahine e nehenehe e rave mai te peu e eita o ˈna e afaro e te faaotiraa a ta ˈna tane?
14 Te auraa anei râ e tia ia outou ia mâmu noa ia manaˈo anaˈe outou e te rave ra ta outou tane i te hoê faaotiraa o te faaino i te maitairaa o to outou utuafare? Eiaha ïa. Aita o Sara, te vahine a Aberahama, i mâmu noa i to ˈna iteraa e te haamǎtaˈuhia ra te maitairaa o ta ˈna tamaiti, o Isaaka. (Genese 21:8-10) Oia atoa, e manaˈo paha outou e e tia ia outou ia faaite roa i to outou mau huru hohonu i te tahi taime. Mai te peu e e na reirahia ma te faatura i “te taime mau ra,” e riro te hoê tane kerisetiano paieti i te faaroo. (Maseli 25:11) Teie râ, mai te peu e aita te manaˈo ta outou i horoa ˈtu i apeehia e aita te tahi faaueraa a te Bibilia e ofatihia ra, aita anei te patoiraa ˈtu i te faaotiraa a ta outou tane e haaparuparu ia outou? A haamanaˈo na, “te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare; area te maamaa ra, te rave ra tana rima e vavahi i raro.” (Maseli 14:1) Hoê ravea no te patu i to outou utuafare, o te tururaa ˈtu ïa i te tiaraa upoo o ta outou tane, ma te haapopou i ta ˈna mau manuïaraa a faatitiaifaro atu ai i ta ˈna mau hape ma te hau.
15. Eaha te mau ravea e nehenehe ai te hoê vahine e tufa i te aˈoraa e te haapiiraa i ta ˈna mau tamarii?
15 Te tahi atu ravea no te patu i to outou utuafare, o te tufaraa ˈtu ïa i te aˈoraa e te haapiiraa i ta outou mau tamarii. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e rave i ta outou tuhaa ia rave-tamau-hia te haapiiraa bibilia utuafare e ia riro te reira ei faaitoitoraa. “Eiaha e parahi noa” i te pae no te tufaraa i te mau parau mau a te Atua e ta outou mau tamarii i te mau taime atoa—ia tere haere outou aore ra ia haere outou i te fare toa na muri ia ratou. (Koheleta 11:6) A tauturu ia ratou ia faaineine i ta ratou mau pahonoraa no te mau putuputuraa e ta ratou mau tuhaa i te Haapiiraa no te Taviniraa Teotaratia. A ara i ta ratou mau amuimuiraa. (Korinetia 1, 15:33) No nia i te ture a te Atua e te aˈoraa, ia ite maitai ta outou mau tamarii e ua tahoê maite orua ta outou tane. Eiaha e vaiiho ia ratou ia râma ia outou no te patoi atu i ta outou tane.
16. (a) Eaha te hiˈoraa i roto i te Bibilia e faaitoito ra i te mau metua taa noa e te feia aita to ratou hoa i roto i te parau mau? (b) Nafea vetahi pae i roto i te amuiraa ia tauturu atu i teie mau metua?
16 Mai te peu e e metua taa noa outou aore ra aita to outou hoa i roto i te parau mau, peneiaˈe na outou e rave i te upoo no te aratai i te mau ohipa pae varua. Mea fifi paha e i te tahi taime, e paruparu outou. Teie râ, eiaha e faarue. Ua manuïa o Eunike, te metua vahine o Timoteo, i te haapii ia ˈna i te mau Papai moˈa ‘mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â,’ noa ˈtu e ua faaipoipohia oia e te hoê taata aita to roto i te parau mau. (Timoteo 2, 1:5; 3:15) E e rave rahi i rotopu ia tatou o te manuïa atoa nei. Mai te peu e te hinaaro ra outou i te tauturu, e nehenehe outou e faaite atu i te mea o ta outou e titau ra i te mau matahiapo. E nehenehe ïa ratou e rave i te mau faanahoraa ia tauturu mai te hoê taata ia outou ia haere i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa. E nehenehe ratou e faaitoito ia vetahi ê ia titau atoa i to outou utuafare i roto i te mau taime faaanaanataeraa aore ra te mau haaputuputuraa. Aore ra e nehenehe ratou e faanaho e na te hoê taata poro aravihi e tauturu ia outou no te haamata i te hoê haapiiraa utuafare.
Te mau tamarii o te faaite i te mauruuru
17. (a) Nafea te mau taurearea ia turu atu i te maitairaa o te utuafare? (b) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai i roto i teie tuhaa?
17 E nehenehe te mau taurearea kerisetiano e rave i ta ratou tuhaa no te maitairaa o te utuafare fetii na roto i te peeraa i te aˈoraa a te Ephesia 6:1-3: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai.) Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” Na roto i te tahoêraa ˈtu e to outou mau metua, te faaite ra ïa outou i to outou faatura ia Iehova. E taata tia roa o Iesu Mesia e mea ohie hoi no ˈna ia manaˈo e eita e tia ia ˈna ia auraro atu i te mau metua tia ore. Teie râ, “[ua tamau noa ˈtura oia i te auraro ia raua.] . . . Tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa.”—Luka 2:51, 52.
18, 19. (a) Eaha te auraa ia faatura i to ˈna mau metua? (b) Nafea te hoê fare e riro ai ei vahi haumǎrû?
18 Eita anei e tia ia outou ia faatura ˈtu i to outou mau metua? Te auraa o te parau “faatura” i ǒ nei, oia hoi e farii i te mana i haamauhia ma te tia. (A faaau e te Petero 1, 2:17.) I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e tia ia faaite i teie faatura noa ˈtu e e ere to tatou metua to roto i te parau mau aore ra aita raua e horoa ra i te hiˈoraa maitai. E tia ia outou ia faatura hau atu â i to outou mau metua mai te peu e ua riro raua ei mau kerisetiano hiˈoraa maitai. A haamanaˈo atoa e aita te aˈoraa e te aratairaa e horoahia mai e to outou mau metua i faanahohia no te faahepo ia outou ma te au ore. Teie râ, ua riro te reira ei parururaa ia outou ia “ora” outou.—Maseli 7:1, 2.
19 Ua riro mau â te utuafare fetii ei faanahoraa here! Ia pee paatoa te tane, te vahine, e te mau tamarii i te mau faaueraa a te Atua no nia i te oraraa utuafare, e riro mai ïa te fare ei nohoraa au mau, te hoê vahi haumǎrû. Noa ˈtu râ, e nehenehe te mau fifi i te pae no te tauaparauraa e te haapiiraa i te tamarii e tupu mai. E tuatapapa ïa te tumu parau i muri nei e nafea ia faaruru vetahi o teie mau fifi.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te hiˈoraa i vaiihohia mai e te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii mǎtaˈu i te Atua i te mau tau bibilia ra?
◻Eaha te maramarama ta te kerisetianoraa i horoa mai no nia i te tiaraa o te mau tane?
◻ Eaha te tuhaa te tia i te vahine ia hauti i roto i te utuafare kerisetiano?
◻ Nafea te mau taurearea kerisetiano ia turu atu i te maitairaa o te utuafare?
[Hohoˈa i te api 9]
“Aita ˈtu mea i roto i te kerisetianoraa, tei riro ei mea apî aˈe e te etaeta aˈe ia faaauhia i te haerea morare faufau o taua tau ra, maoti râ te manaˈo kerisetiano no nia i te faaipoiporaa. . . . Ua avari [te reira] i te hoê anotau apî no te huitaata nei”
[Hohoˈa i te api 10]
Te faaitoito nei te mau tane kerisetiano i ta ratou vahine ia faaite i to ratou mau manaˈo, e e haapao ratou i te reira