Te arepurepuraa i roto i te utuafare—Te hoê tapao no teie nei tau
TE AREPUREPURAA i roto i te utuafare—e rave rahi o te faariro nei i te reira mai te hoê tapao faaite e aita faahou te mau ture matauhia no nia i te faaipoiporaa e te tiaraa metua. Te faariro nei vetahi i te reira mai te hoê faahopearaa no roto mai i te mau tauiraa i te pae politita, i te pae faanavairaa faufaa, e i te pae totiale. Area vetahi pae ra, te hiˈo nei ratou i te reira mai te hoê tupuraa o te faito aravihi i naeahia i teie nei tau. Inaha hoi, te faaite ra te mau fifi e faaruruhia nei e te mau utuafare i teie mahana i te tahi mea faufaa roa ˈtu â. A tapao na i teie mau parau a te Bibilia i roto i te Timoteo 2, 3:1-4:
“E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.”
Aita anei teie mau parau e faataa ra i te aa mau o te mau fifi no teie nei tau? Ua riro te arepurepuraa o te utuafare i teie mahana ei faahopearaa no roto roa mai i te mau ohipa i tohuhia mai e e tupu i te mau mahana hopea o teie nei ao. E te vai nei te mau haapapuraa feaa ore e ua haamata teie taime arepurepuraa i te matahiti 1914 ra.a Mai reira mai, ua faaohipa te varua poietehia ra tei hau aˈe i te taata nei, tei piihia te Diabolo ra o Satani, i te hoê mana ino.—Mataio 4:8-10; Ioane 1, 5:19.
I te mea e ua hurihia oia mai te matahiti 1914 mai â na te hiti o te fenua nei, “e riri rahi hoi to [Satani], no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:7-12) I te mea e ua riro o Satani ei enemi hau aˈe no te Atua “no ˈna hoi te iˈoa i mairihia i te fetii atoa, to te raˈi, e to te ao atoa nei,” e maere anei tatou i te mea e ua riro te fenua ei vahi atâta roa no te mau utuafare fetii? (Ephesia 3:15) Ua faaoti o Satani e faaatea ê i te huitaata atoa nei i te Atua. Na roto i teihea ravea maitai aˈe e rave ai oia i te reira maoti râ te haamǎtaˈuraa i te mau utuafare e te fifi?
E titauhia hau atu i te mau tatararaa vaha noa a te feia e faahua aravihi nei no te paruru i te mau utuafare i teie aroraa tei hau aˈe i te taata nei. Teie râ, te na ô ra te Bibilia no nia ia Satani e: “E ere hoi tatou i te ite ore i ta ˈna mau ravea.” (Korinetia 2, 2:11) E nehenehe tatou e paruruhia mai te peu e ua ite tatou vetahi o te mau ravea o ta ˈna e faaohipa nei i roto i ta ˈna ohipa haamǎtaˈuraa.
Te moni e te ohipa
Ua riro te mau fifi i te pae moni ei hoê o te mau mauhaa haamǎtaˈuraa puai roa ˈˈe a Satani. E tau “ati rahi” teie ta tatou e ora nei, aore ra ia au i te huriraa a te hoê tatararaa beretane (Revised Standard Version) i te Timoteo 2, 3:1, “e tau hepohepo.” I roto i te mau fenua ravai ore, te faateimaha nei te mau fifi mai te ereraa i te ohipa, te mau moni ohipa raro roa, e te ravai ore o te mau mea faufaa, i te mau utuafare. Teie râ, i roto atoa i te hoê fenua moni mai te mau Hau amui no Marite, mea puai atoa te mau fifi i te pae moni. Ua faaite te hoê maimiraa marite e ua riro te moni ei hoê o te tumu matamua no te peapea i roto i te utuafare. Te faataa nei te buka Te niu o te mau utuafare puai (beretane) e e nehenehe atoa te “taime, te ara-maite-raa, [e] te puai” e horoahia no te haapao i te mau titauraa i te pae ohipa, e riro ei “enemi huna” o te faaino i te mau hopoia o te faaipoiporaa.
Ua faahepo te mau huru tupuraa e rave rahi mau vahine ia imi i te ohipa. Te faaite ra te papai buka ra o Vance Packard e: “I teie nei, fatata hoê i nia i te maha o te mau aiû e te mau tamarii tei raro mai i te toru matahiti no Marite, te rave nei to ratou metua vahine i te ohipa i rapaeau.” E nehenehe te haapaoraa i te mau hinaaro mâha ore o te mau tamarii iti e te raveraa i te ohipa e riro ei hopoia teimaha e te rohirohi—o te faaino atoa hoi i te mau metua e tae noa ˈtu i te mau tamarii. Te faaite atoa ra o Packard e no te itiraa o te tuhaa haapao tamarii e tano i te mau Hau amui no Marite, “tau mirioni tamarii i teie mahana o tei erehia nei i te aupururaa maitai i to ratou matahiti apî.”—Te tupuraa atâta no ta tatou mau tamarii (beretane).
Te faaino nei te vahi raveraa ohipa iho i te au-maitai-raa o te utuafare. E rave rahi mau rave ohipa o te topa nei i roto i te mau taatiraa faaturi e to ratou mau hoa ohipa. Area vetahi ra, ua mau roa ïa ratou i roto i te tapaparaa faufaa ore i te manuïa e te haapae nei ratou i to ratou oraraa utuafare no te faahaere i to ratou toroa i mua. (A faaau e te Koheleta 4:4.) I te mea e ua horoa te hoê taata ia ˈna taatoa i roto i ta ˈna ohipa ei tia hoo taoˈa, ua parau ta ˈna vahine e “o ˈna anaˈe te metua i te fare.”
Ua paruparu te mau taairaa o te faaipoiporaa
Ua haamǎtaˈu-atoa-hia te faaipoiporaa iho. Te na ô ra te buka Te haaatiraa piri roa (beretane) e: “I mutaa ihora, e manaˈohia na e e faaea noa na hoa faaipoipo e tae roa ˈtu i te taime e rave ai te hoê o na hoa i te hoê hapa ino mau i roto i te faaipoiporaa—mai te faaturi, te haavîraa ino, te tâuˈa-ore-raa. I teie nei, te faariro nei te taata i te tumu o te faaipoiporaa mai te imiraa i to ˈna iho maitai.” Oia mau, te hiˈohia nei te faaipoiporaa mai te hoê ravea tupoheraa i te oaoa-ore-raa, te haumani, aore ra te moemoe—eiaha mai te taairaa ˈtu i to ˈna oraraa taatoa e te tahi atu taata. Te tuuhia ra te tapao i teie nei i nia i te hoona ta oe e huti mai na roto i te faaipoiporaa, eiaha râ i nia i ta oe tuhaa e horoa. (A faaau i te taa-ê-raa e te Ohipa 20:35.) Ua haaparuparu rahi teie “tauiraa rahi i roto i te mau mea faufaa no nia i te faaipoiporaa” i te mau taairaa o te faaipoiporaa. Mai te peu e aita e maitai faahou e noaa mai no ˈna iho, mea pinepine te mau hoa faaipoipo i te faaohipa i te faataaraa ei ravea ohie noa.
Ua tohu-ê-na-hia mai te huru o te taata i teie mau ‘mahana hopea’ i roto i te Bibilia, “e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:4, 5) E rave rahi feia aravihi o te manaˈo nei e ua hauti te toparaa i te pae faaroo i te hoê tuhaa i roto i te faainoraa i te faaipoiporaa. I roto i ta ˈna buka Te patoiraa i te faataaraa (beretane), ua papai te taote ra o Diane Medved e: “Ia au i te rahiraa o te mau haapaoraa, ua parau te Atua e ia vai tamau te faaipoiporaa. Mai te peu e te feaa ra oe no nia i te Atua aore ra eita oe e tiaturi Ia ˈna, e rave ïa oe mai ta oe e hinaaro.” Ei faahopearaa, ia fifi anaˈe te hoê faaipoiporaa, eita te mau hoa faaipoipo e imi i te mau ravea papu. “Te ru nei ratou i te tâpû i te faaipoiporaa.”
Te haamǎtaˈuhia nei te mau taurearea
Te farerei nei te mau tamarii i te ahoaho no te mau faateimaharaa o teie nei tau. Mea riaria mau te numera o te mau tamarii e taparahihia nei e o te roohia nei i te parau faaino aore ra te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e to ratou iho mau metua. Na roto i te faataaraa, e mau mirioni tamarii ê atu o te erehia nei i te mana here o na metua toopiti, e e vai maoro te mauiui o te faataaraa o te mau metua i roto i to ratou oraraa taatoa.
Te tairihia nei te mau taurearea e te mau mana puai. Ia naeahia te hoê taurearea marite i te 14 matahiti, ua ite ïa oia tau 18 000 taparahiraa taata e ehia rahiraa peu hamani ino, te taiata, te haamauiuiraa taehae, e te ohipa ino, na roto noa i te mataitairaa i te afata teata. E faaohipa atoa te upaupa i te hoê mana puai i nia i te mau taurearea, mea faufau hoi te rahiraa, te faataa ra i te parau no nia i te taatiraa tino, aore ra te mau parau demoni. Te vauvau nei te mau fare haapiiraa i te mau tatararaa i te mau taurearea mai te tupu-noa-raa te mau mea o te faaino hoi i te tiaturi i te Atua e i te Bibilia. Te turai nei te mana o te mau amuimuiraa e rave rahi mau taurearea ia rave i te mau taatiraa tino hou te faaipoiporaa e te inuraa i te ava aore ra te raveraa i te raau taero.
Te mau aa o te arepurepuraa o te utuafare
Ua rau ïa te huru o te mau haamǎtaˈuraa i nia i te mau utuafare, e e faatupu mau â te reira i te ati. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau utuafare ia ora mai? Te horoa ra te taata aˈo utuafare ra o John Bradshaw i teie manaˈo: “Aita te mau ture no te raveraa i te tamarii i faaapîhia i roto e 150 matahiti. . . . Te manaˈo nei au e aita e faufaa faahou to te mau ture tahito.” Teie râ, te ravea, e ere ïa te faarahiraa i te mau ture taata nei. O te Atua ra o Iehova te Tumu o te utuafare fetii. Ua ite oia hau atu ia vetahi ê i te faufaaraa o te tiaraa o te oraraa utuafare i roto i to tatou iho oaoaraa e eaha te titauhia ia oaoa e ia puai te hoê utuafare fetii. E maere anei tatou i te mea e te horoa maira ta ˈna Parau, te Bibilia, i te ravea no te arai i te arepurepuraa o te utuafare?
Te faataa ra teie buka tahito e mea nafea te oraraa utuafare i te tioiraa. Ua tuuhia te tane e te vahine matamua, o Adamu raua o Eva, i roto i te hoê ô unauna e ua horoahia ˈtu te hopoia oaoa mau e faariro i te fenua ei paradaiso. Ua faaoti te Atua e o Adamu te riro ei upoo no te utuafare. E tia ia Eva ia turu maite atu i to ˈna tiaraa upoo ei “tauturu,” aore ra ei “apiti” no ˈna. Teie râ, ua orure o Eva i taua faanahoraa ra. Ua na nia ˈtu oia i te tiaraa upoo o ta ˈna tane e ua faaroo ore oia i te opaniraa otahi roa ta te Atua i tuu i mua ia raua. Ua faarue ihora o Adamu i to ˈna tiaraa upoo e ua apiti atura ia ˈna i roto i ta ˈna orureraa.—Genese 1:26–3:6.
Ua fa oioi mai te mau faahopearaa iino o teie tioiraa i te faanahoraa a te Atua. I te mea e e ere faahou raua i te mea viivii ore e te hapa ore, ua ite aˈera o Adamu raua o Eva i te haama e te manaˈo faahapa ia raua iho. Ua faahiti o Adamu na mua ˈtu i te mau parau haafaahiahia e te nehenehe no nia i ta ˈna vahine, i teie nei râ ua parau noa ˈtu oia ma te aroha ore i te na ôraa e “te vahine o ta oe i ho mai.” Ua riro noa hoi teie parau rii au ore ei omuaraa no te mauiui i roto i te faaipoiporaa. Ia tamata anaˈe o Adamu ma te faufaa ore ia noaa faahou mai to ˈna tiaraa upoo, e riro ïa oia ei ‘fatu no ˈna.’ I to ˈna aˈe pae, ‘e hinaaro rahi’ o Eva i ta ˈna tane, e au ra e i roto i te hoê faito rahi roa aore ra aifaito ore.—Genese 2:23; 3:7-16.
Eita iho â e maerehia, ua faatupu te feiiraa i roto i te faaipoiporaa o Adamu raua o Eva i te hoê mana faaino i nia i ta raua huaai. Ua riro maira ta raua tamaiti matahiapo, o Kaina, ei taparahi taata aroha ore. (Genese 4:8) Ua turu atoa o Lameha, e huaai na Kaina, i te toparaa o te oraraa utuafare na roto i te riroraa mai ei taata matamua tei faaipoipo e e rave rau vahine. (Genese 4:19) Aita noa o Adamu i horoa ˈtu na ta raua huaai i te hara e te pohe oia atoa râ te hoê hohoˈa utuafare paruparu o tei farereihia e te mau taata atoa mai reira mai â. I roto i teie mau mahana hopea, ua naeahia te amahamaharaa fetii i te hoê faito tei ore i naeahia aˈenei.
Te mau utuafare o te mau maite
E ere râ te taatoaraa o te mau utuafare tei faatîtîhia e te mau faateimaharaa no teie nei tau. Ei hiˈoraa, te ora nei te hoê tane e ta ˈna vahine e ta raua e piti tamahine i roto i te hoê oire iti no te mau Hau amui no Marite. Noa ˈtu e e rave rahi o to ratou mau taata tapiri o te farerei nei i te hoê amahamaharaa i rotopu i te mau ui o te mau metua e te mau tamarii, aita raua ta ˈna vahine e farerei ra i te reira, e aita atoa raua e haapeapea ra e ia topa ta raua nau tamahine i roto i te raau taero e te taatiraa tino tia ore. I te mau po monire atoa, a araara maitai ai te mata o te tahi atu mau taurearea i mua i te afata teata, e haaputuputu to ratou utuafare taatoa i te amuraa maa o te piha tamaaraa no te hoê tauaparauraa bibilia. “O te po monire ta matou po haaputuputuraa taa ê no te tauaparau,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “Aita ta mâua mau tamahine e haamarirau nei i te faaite mai i to raua mau fifi ia mâua.”
I te tahi aˈe pae, te vai ra te hoê metua taa noa i te oire no New York o te fanaˈo atoa ra i te autahoêraa fetii taa ê mau e ta ˈna e piti tamahine. Eaha ta ˈna ravea? “E tupohe matou i te afata teata e tae roa ˈtu i te hopea hebedoma,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “E faatupu matou i te mau mahana atoa i te hoê tauaparauraa no nia i te hoê irava bibilia. E faataa atoa matou i te hoê po no te tauaparauraa utuafare no nia i te Bibilia.”
E mau Ite no Iehova na utuafare e piti nei. Te pee nei ratou i te aˈoraa i horoahia na te mau utuafare i roto i te Bibilia—e te manuïa nei te reira. Teie râ, e ere o ratou anaˈe. E mau hanere tausani utuafare mai ia ratou atoa ra, o te fanaˈo nei i te mau faahopearaa maitatai na roto i te faaohiparaa i te mau ture no te oraraa utuafare e vai ra i roto i teie buka.b Eaha taua mau ture nei? Nafea outou iho e to outou utuafare e faufaahia ˈi? Ei pahonoraa, te titau atu nei matou ia outou ia tuatapapa i te mau tumu parau e haamata i te api i muri iho.
[Nota i raro i te api]
a Ia noaa mai te tahi atu mau haapapuraa e ua haamata te mau mahana hopea i te matahiti 1914, a hiˈo i te pene 18 o te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Maoti te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare o te taata, te tauturu nei te mau Ite no Iehova i te taata taitahi ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te utuafare. E nehenehe outou e faaara ˈtu ia ratou na roto i te papairaa i te feia nenei i teie vea.
[Hohoˈa i te api 4]
Te faateimaha nei te mau fifi i te pae moni i te mau utuafare i roto i te mau fenua ravai ore
[Faaiteraa i te tumu]
U.S. Navy photo
[Hohoˈa i te api 7]
Na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia, e rave rahi mau utuafare o te faaruru nei i te mau faateimahara o teie nei tau