A ohipa no te paruru i to outou utuafare e tae roa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua
“Na oe, e Iehova, e faaora ia ratou, na oe e tiai ia ratou i teie nei ui e a muri noa ˈtu.”—SALAMO 12:7.
1, 2. (a) Eaha te huru o te tahi mau utuafare i mua i te mau haafifiraa o te mau mahana hopea? (b) Nafea te mau utuafare kerisetiano e imi ai i te ora?
“I TEIE mahana, ua î to ˈu mafatu i te oaoa!” o ta te hoê matahiapo kerisetiano ïa o Ioane te iˈoa i parau. Eaha te tumu o to ˈna oaoa rahi? “Ua bapetizo ta ˈu tamaiti e 14 matahiti e ta ˈu tamahine e 12 matahiti,” o ta ˈna ïa e faatia ra. Aita râ to ˈna oaoa i faaea i reira. “Ua rave ta ˈu tamaiti e 17 matahiti e ta ˈu tamahine e 16 matahiti i te taviniraa pionie i roto i te matahiti i mairi aˈenei,” o ta ˈna ïa e faaite atoa ra.
2 E rave rahi mau utuafare i rotopu ia tatou o te fanaˈo ra i teie mau faahopearaa maitatai i te mea e te faaohipa nei ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Area vetahi ra, te farerei nei ïa ratou i te fifi. “E pae tamarii ta mâua,” o ta te tahi mau metua kerisetiano ïa e papai ra, “e ua haere noa i te fifiraa no te aˈo ia ratou. Ua haere ê na te hoê o ta mâua tamarii i roto i teie nei ao tahito. E au ra e ua riro ta mâua mau tamarii taurearea ei tapao matamua e tairihia ra e Satani i teie nei.” Te vai atoa ra te feia faaipoipo o te fifi nei i roto i to ratou faaipoiporaa, e i te tahi mau taime, e taa ratou aore ra e faataa roa. Noa ˈtu râ, e riro te mau utuafare fetii o te faatupu i te mau huru maitatai kerisetiano i te ora ˈtu i te “ati rahi” e i te paruruhia e tae roa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua i mua nei. (Mataio 24:21; Petero 2, 3:13) Eaha ïa ta outou e nehenehe e rave no te haapapu i te parururaa o to outou iho utuafare?
A haamaitai i te tauaparauraa
3, 4. (a) Eaha te faufaaraa o te tauaparauraa i roto i te oraraa utuafare, e no te aha e mea pinepine te mau fifi i te pae no te tauaparauraa i te tupu? (b) No te aha e tia ˈi i te mau tane ia tutava i te riro ei feia faaroo maitatai?
3 Ua riro te tauaparauraa maitai ei niu no te ruperuperaa o te utuafare; ia erehia teie tauaparauraa, e rahi ïa te teimaharaa e te hepohepo. “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu,” o ta te Maseli 15:22 ïa e faaite ra. Mea anaanatae roa te parau a te hoê taata aˈo i te feia faaipoipo: “Teie te amuamu o ta ˈu e faaroo pinepine nei i rotopu i te mau vahine, ‘Eita o ˈna e paraparau mai ia ˈu,’ e ‘Eita o ˈna e faaroo mai ia ˈu.’ E ia faaite atu vau i teie parau amuamu i ta ratou mau tane, eita atoa ratou e faaroo mai ia ˈu nei.”
4 Eaha te tumu o te ereraa i te tauaparauraa? A tahi, mea taa ê te tane e te vahine, e mea pinepine, e ere hoê â ta raua huru ravea no te tauaparau. Ua faataa te hoê tumu parau e e aparau te tane “ma te papu e te manaˈo ohie,” area “ta [te vahine ra] e hinaaro, o te hoê ïa taata o te faaroo maite mai ia ˈna.” Mai te peu e te farerei ra outou i teie fifi i roto i to outou faaipoiporaa, a ohipa no te haamaitai i teie huru tupuraa. Mea titauhia paha ia tutava puai te hoê tane kerisetiano no te riro ei taata faaroo maitai aˈe. Te na ô ra o Iakobo e: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau.” (Iakobo 1:19) A haapii i te ape i te faaue, i te tamaˈi, aore ra i te aˈo atu, inaha te hinaaro noa ra ta outou vahine i te tahi ‘aroha auhoa.’ (Petero 1, 3:8) “O tei ore e ru i te parau ra, ua noaa ia ˈna te ite,” o ta te Maseli 17:27 ïa e faaite ra.
5. Eaha vetahi mau ravea e nehenehe ai te mau tane e faaite i to ratou mau manaˈo e to ratou mau huru hohonu?
5 I te tahi atu pae, “e taime to te parau,” e peneiaˈe e tia ia outou ia haapii i te faaite hau atu â i to outou mau manaˈo e to outou mau huru hohonu. (Koheleta 3:7) Ei hiˈoraa, te faarahi ra anei outou i te mau parau haapopou i te mau ohipa e ravehia ra e ta outou vahine? (Maseli 31:28) Te faaite ra anei outou i to outou mauruuru no te mau tutavaraa rahi o ta ˈna e rave ra no te turu ia outou e no te haapao i te utuafare? (A faaau te Kolosa 3:15.) Aore ra peneiaˈe e tia ia outou ia faaitoito i te faahiti i te mau ‘tapao no te here.’ (Te Sire a Solomona 1:2) E huru ê paha outou i te na reira i te omuaraa, teie râ, e riro te reira i te tauturu i ta outou vahine ia ite e te paruruhia ra oia e to outou here no ˈna.
6. Eaha ta te mau vahine e nehenehe e rave no te haamaitai i tauaparauraa i roto i te utuafare?
6 Eaha ïa no te mau vahine kerisetiano? Ua parau te hoê vahine e i te mea e ua ite ta ˈna tane e te here nei oia ia ˈna, eita ïa e faufaa ia parau roa ˈtu oia i ta ˈna tane. Teie râ, te hinaaro atoa nei te mau tane i te tapao no te mauruuru, te faaitoitoraa, e te haapopouraa. (Maseli 12:8) E tia anei ia outou ia faaite hau atu i to outou manaˈo i roto i teie tuhaa? I te tahi aˈe pae, e tia paha ia outou ia haapao hau atu â i ta outou huru faarooraa. Mai te peu e mea fifi na ta outou tane ia tauaparau no nia i to ˈna mau fifi, to ˈna mau mǎtaˈu, aore ra to ˈna mau haapeapearaa ma te huna ore, ua haapii anei outou nafea ia aratai ia ˈna ia faaite mai i te hohonuraa o to ˈna aau, ma te hamani maitai e te faatanoraa i ta outou parau?
7. Na te aha e faatupu i te mau tatamaˈiraa i rotopu i na hoa faaipoipo, e nafea ia arai i te reira?
7 Oia mau, e farerei atoa te mau hoa faaipoipo o te afaro maitai nei, i te hoê toparaa o te tauaparauraa i te tahi mau taime. E riro hoi te manaˈo horuhoru i te haapoiri i te feruriraa, aore ra e taui oioi noa te hoê aparauraa hau ei tatamaˈiraa iria. (Maseli 15:1) “Te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi”; ia tupu râ te hoê tatamaˈiraa, e ere ïa te auraa e ua hope ïa te faaipoiporaa. (Iakobo 3:2) Eita râ “te avau e te faaino” e tano e e vavahi te reira i te mau taairaa. (Ephesia 4:31) A faahau oioi noa mai te peu e ua faahitihia te mau parau mauiui. (Mataio 5:23, 24) E nehenehe e ape i te mau tatamaˈiraa i te omuaraa ra iho mai te peu e e faaohipa orua toopiti atoa ra i te mau parau a Paulo i roto i te Ephesia 4:26: “Eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” Oia mau, a paraparau no nia i te mau fifi ia vai haihai noâ e ia nehenehe â e araihia; eiaha e tiai e ia naea-roa-hia to outou inoino i te faito e paaina ˈi to outou riri. Ia faataa outou i te tahi mau minuti i te mau mahana atoa no te tauaparau no nia i te mau tumu parau e haapeapea ra ia outou, e faaitoito te reira i te tauaparauraa e e apehia te mau feiiraa.
‘Te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa’
8. No te aha vetahi mau taurearea e atea ê ai i te parau mau?
8 E au ra e te vaiiho noa nei vetahi mau metua e ia tupu noa ta ratou mau tamarii ma te ore e horoa ˈtu i te hoê aratairaa papu. E haere mai te mau tamarii i te mau putuputuraa e e apiti atoa ˈtu ratou i roto i te pororaa, tera râ, mea pinepine aita ratou i patu i to ratou iho mau taairaa e te Atua. E i roto i te maororaa o te tau, e nehenehe “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei” e faaatea ê i teie mau taurearea i te parau mau. (Ioane 1, 2:16) Auê te peapea e ahiri e e ora ˈtu te mau metua i Aramagedo, ma te vaiiho râ i ta ratou mau tamarii i muri, no te mea aita ratou i haapao maitai na mua ˈtu!
9, 10. (a) Eaha ta te haapiiraa i te tamarii ‘i roto i te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa’ e titau ra? (b) No te aha e mea faufaa roa ia vaiiho i te mau tamarii ia faaite tahaa i to ratou mau huru hohonu?
9 No reira o Paulo i papai ai e: “O outou hoi, e te feia metua [tane] ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo [e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa] ra.” (Ephesia 6:4) No te na reira, e tia ia noaa ia outou iho i te hoê ite papu no nia i te mau ture a Iehova. E tia ia outou ia horoa i te hiˈoraa maitai ia maiti anaˈe outou i te mau faaanaanataeraa manaˈo, te haapiiraa tataitahi, te haereraa i te mau putuputuraa, e te pororaa. Te titau atoa ra te mau parau a Paulo e e tia i te hoê metua (1) ia riro ei taata e hiˈopoa ma te ara maite i ta ˈna mau tamarii e (2) ia tapea noa i te tauaparauraa maitai e o ratou. I reira noa ïa outou e nehenehe ai e ite e ihea roa ratou e titau ai i te ‘faatitiaifaroraa i te pae feruriraa.’
10 E tupuraa natura iho â ia titau te mau taurearea apî i te tahi tiamâraa. Teie râ, e tia ia outou ia ara i te mau tapao e itehia ˈi te mana o teie nei ao i roto i ta ratou paraparauraa, to ratou feruriraa, to ratou ahu e to ratou haerea, e te maitiraa i te mau hoa. Ua parau te hoê metua tane paari i tei papaihia i roto i te Maseli 23:26: “Ho mai na i to aau ia ˈu nei, e tau tamaiti e.” Te haere maira anei ta outou mau tamarii ma te tapeapea ore e faaite i to ratou mau manaˈo e to ratou mau huru hohonu ia outou? Ia ore anaˈe te mau tamarii e mǎtaˈu i te faautuaraa vave, mea ohie aˈe ïa no ratou ia faaite e eaha mau na to ratou manaˈo no nia i te mau ohipa i rapaeau i te haapiiraa, te faahoaraa ˈtu i te tamahine aore ra te tamaroa, te haapiiraa teitei, aore ra te parau mau bibilia.
11, 12. (a) Nafea ia faaohipa i te mau taime tamaaraa no te haamaitai i te tauaparauraa utuafare? (b) Eaha te nehenehe e tupu ia tamau noa te hoê metua i te faaitoito i te tauaparauraa e ta ˈna mau tamarii?
11 I roto e rave rahi mau fenua, ua matau te mau utuafare i te amui i te hora tamaaraa. E riro ïa te tamaaraa i te po ei taime tano roa no te mau melo atoa o te utuafare no te tauaparau ma te au. Mea pinepine roa hoi te tamaaraa utuafare i te faahuehuehia e te afata teata e te tahi atu mau faaanaanataeraa. E po atu te mahana, te tapeahia nei ta outou mau tamarii i te fare haapiiraa e te roohia nei ratou i te huru feruriraa o teie nei ao. Ua riro ïa te mau hora tamaaraa ei taime maitai roa no te tauaparau e ta outou mau tamarii. “Te faaohipa nei matou i te taime tamaaraa no te paraparau no nia i te mau ohipa i tupu i roto i te mahana,” o ta te hoê metua ïa e parau ra. Eiaha râ te mau hora tamaaraa ia riro ei mau taime aˈoraa haama aore ra ei uiuiraa manaˈo etaeta. A faariro i te reira ei taime hau e te oaoa!
12 E ere i te mea ohie ia aratai i te mau tamarii ia hohora i to ratou manaˈo, e e titauhia te faaoromai rahi. I muri aˈe râ, e fanaˈo outou i te mau faahopearaa oaoa mau. “Ua paruparu roa te manaˈo o ta mâua tamaiti e 14 matahiti e ua faaatea ê oia ia ˈna,” o ta te hoê metua vahine manaˈo peapea ïa e haamanaˈo ra. “Maoti ta mâua mau pure e te mau tutavaraa tuutuu ore, te haamata ra oia i te matara mai e i te paraparau mai!”
Te haapiiraa utuafare o te faaitoito
13. No te aha e mea faufaa ia haapii i te tamarii mai to ratou aruaruraa mai â, e nafea ia rave i te reira?
13 E titau atoa te ‘faatitiaifaroraa i te pae feruriraa’ i te haapiiraa faanahohia no nia i te Parau a te Atua. Mai ia Timoteo, e tia i teie faaineineraa ia haamata mai te “tamarii-rii-raa mai â.” (Timoteo 2, 3:15) E haapuai te faaineineraa e rave-oioi-hia i te mau tamarii i mua i te mau tamataraa i to ratou faaroo e tupu mai i roto i te mau matahiti haapiiraa—te mau oroa fanauraa, te mau oroa here aiˈa, aore ra te mau oroa faaroo. Mai te peu e eita o ˈna e faaineinehia no taua mau tamataraa ra, e riro te faaroo o te hoê tamarii i te vavahi-roa-hia. No reira, a faaohipa i te mau buka ta te Taiete Watch Tower i faaineine no te mau tamarii apî, mai te mau buka Faaroo i te Orometua Rahi e Ta ˈu Buka Aamu Bibilia.a
14. Nafea te haapiiraa utuafare ia rave-tamau-hia, e eaha ta outou iho i rave no te faatupu i te hoê haapiiraa utuafare tamau?
14 Te tahi atu tuhaa te tia ia ara, o te haapiiraa utuafare ïa, mea ohie hoi ia ore te reira e ravehia ma te tamau aore ra ia riro ei taime rave-haumani-hia e te anaanatae ore, e mea teimaha hoi no te mau metua e no te mau tamarii atoa. Nafea outou ia haamaitai i te mau ohipa? A tahi, e tia ia outou ia ‘faaherehere i te taime’ no te haapiiraa, eiaha râ ia pau i mua i te afata teata aore ra i te mau ohipa ê atu. (Ephesia 5:15-17) “Mea fifi roa na matou ia rave tamau i ta matou haapiiraa utuafare,” o ta te hoê metua tane ïa e farii ra. “Ua tamata matou e rave rahi mau hora e tae roa ˈtu i te taime a ite ai matou i te hoê hora maoro rii atu â i te po o tei tano maitai no matou. I teie nei, mea tamau ta matou haapiiraa utuafare.”
15. Nafea outou ia faatano i ta outou haapiiraa utuafare i te mau mea e hinaarohia ra e to outou utuafare?
15 I muri iho, a hiˈopoa i te mau hinaaro taa ê o to outou utuafare. Te oaoa nei e rave rahi mau utuafare i te faaineine-amui-raa i ta ratou Pare Tiairaa no te hebedoma. I te tahi râ mau taime, e titau paha to outou utuafare ia tauaparauhia no nia i te mau tumu parau taa ê, mai te mau fifi e farereihia i te fare haapiiraa. E nehenehe te buka Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie e te mau tumu parau no roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e tano no teie mau aparauraa. “Ia ite anaˈe mâua i te tahi haerea o ta mâua mau tamaroa te tia ia faatitiaifarohia,” o ta te hoê metua tane ïa e parau ra, “e maiti mâua i te tahi pene taa ê o te buka Te uiui nei te mau taurearea no nia i teie tumu parau.” Te na ô ra ta ˈna vahine e: “Te tamata nei mâua i te faatanotano. Mai te peu e ua faanaho-ê-na-hia te tahi tumu parau haapiiraa, tera râ e titauhia ia tauaparau no te tahi atu mea, e taui ïa mâua ia au i te mea e titauhia ra.”
16. (a) Nafea outou e papu ai e te taa maitai ra i ta outou mau tamarii i te mea o ta ratou e haapii ra? (b) Eaha te tia ia ape ia faaterehia te haapiiraa utuafare?
16 Nafea outou e papu ai e te taa maitai ra i ta outou mau tamarii i te mea o ta ratou e haapii ra? Ua uiui te Orometua Rahi, o Iesu, i te mau uiraa fafa manaˈo, mai teie, “Eaha to oe manaˈo?” (Mataio 17:25) Ia na reira atoa outou, a maimi e eaha mau na te manaˈo o ta outou mau tamarii. A faaitoito i te tamarii tataitahi ia pahono mai na roto i ta ˈna iho mau parau. Parau mau, mai te peu e e pahono atu outou i to ratou mau manaˈo mehara na roto i te riri aore ra te hitimahuta, eita paha ïa ratou e hohora ohie faahou mai i to ratou manaˈo a muri aˈe. No reira, a vai hau noa. Eiaha e faariro i te haapiiraa utuafare ei taime tamaˈiraa i te tamarii. E tia râ ia riro ei taime oaoa e te faaitoito. “Ia ite anaˈe au e te fifi ra te hoê o ta ˈu mau tamarii,” o ta te hoê metua tane ïa e parau ra, “e paraparau atu vau ia ˈna i te tahi atu taime.” “Ia paraparau oe i te tamarii o ˈna anaˈe iho,” o ta te hoê metua vahine ïa e faahiti ra, “eita ïa oia e haama e mea ineine aˈe oia i te faaite tahaa mai i to ˈna manaˈo, eiaha râ mai te peu e e aˈo atu oe ia ˈna i te taime haapiiraa utuafare.”
17. Eaha te nehenehe e ravehia no te faatupu i te anaanatae no te haapiiraa utuafare, e eaha te ohipa i manuïa no to outou iho utuafare?
17 E ere i te mea ohie ia aratai i te mau tamarii ia amui mai i roto i te haapiiraa utuafare, mai te peu iho â ra e ere hoê â faito matahiti to te mau tamarii. Mea pinepine eita te mau tamarii nainai e faaea noa i te hoê vahi, e hauti noa ratou, aore ra eita to ratou feruriraa e vai maoro i nia i te hoê mea. Eaha ïa ta outou e rave? A tamata i te faatupu i te hoê huru auhoa i te taime haapiiraa. Mai te peu e eita te feruriraa o ta outou mau tamarii e vai maoro i nia i te hoê mea, a tamata i te faanaho i te mau taime poto aˈe, ma te pinepine aˈe râ. Mea maitai atoa ia faaite outou i te aau tae. “O tei faaite [peretiteni] ra, ia faaite ïa ma te haapao maitai.” (Roma 12:8) A faaô mai i te mau melo atoa i roto i te aparauraa. E nehenehe te mau tamarii nainai e faataa mai i te mau hohoˈa aore ra e pahono i te mau uiraa ohie roa. E nehenehe e ani atu i te mau taurearea ia rave i te mau maimiraa aore ra ia faataa mai i te mau manaˈo no te faaohipa i te tumu parau e tuatapapahia ra.
18. Nafea te mau metua ia haapii i te Parau a te Atua i te mau taime atoa, e eaha te noaa mai?
18 Eiaha noa râ e faataa i te hoê anaˈe hora i te hebedoma no te haapiiraa pae varua. A haapii ia mau te Parau a te Atua i roto i ta outou mau tamarii i te mau taime atoa. (Deuteronomi 6:7) A rave i te taime no te faaroo atu ia ratou. A aˈo e a tamahanahana i te taime e titauhia. (A faaau e te Tesalonia 1, 2:11.) A faaite i te hamani maitai e te aroha. (Salamo 103:13; Malaki 3:17) Ia na reira outou, e “mauruuru” ïa outou i ta outou mau tamarii e e rave outou ia paruruhia ratou e tae roa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua.—Maseli 29:17.
“E taime to te ata”
19, 20. (a) Eaha te tuhaa a te faaanaanataeraa manaˈo i roto i te oraraa utuafare? (b) Eaha vetahi mau ravea e nehenehe ai te mau metua e faanaho i te faaanaanataeraa no to ratou utuafare?
19 “E taime to te ata . . . e taime to te ori.” (Koheleta 3:4) E nehenehe atoa te parau Hebera ra e “ata” e hurihia na roto i te mau parau ra “faatupu i te oroa,” “hauti,” “faaetaeta i te tino,” aore ra “e arearea.” (Samuela 2, 6:21; Ioba 41:5; Te mau tavana 16:25; Exodo 32:6; Genese 26:8) Mea maitai te hautiraa, e mea faufaa atoa no te mau tamarii e te mau taurearea. I te mau tau bibilia, e faanaho na te mau metua i te taime faanaanataeraa manaˈo e te arearearaa na to ratou mau utuafare. (A faaau e te Luka 15:25.) Te na reira atoa ra anei outou?
20 “E haere matou i roto i te mau mahora huiraatira,” o ta te hoê tane kerisetiano ïa e faaite ra. “E titau matou i te tahi mau taeae apî e e hauti matou i te popo e e tamaa matou i reira. E arearea ratou e e fanaˈo ratou i te mau amuimuiraa maitatai.” Te na ô atoa ra te tahi atu metua tane e: “Te faanaho nei mâua i te tahi mau ohipa e ta mâua mau tamaroa. E haere matou e hopu i te miti, e hauti matou i te popo, e rave matou i te taime faafaaearaa. Teie râ, e tapea matou i te faaanaanataeraa i nia i te parahiraa e au. Te tuu nei au i te tapao i nia i te faufaaraa ia vai aifaito noa.” E tauturu rahi te mau faaanaanataeraa maitatai, mai te mau haaputuputuraa tano aore ra te mau tere mataitairaa i te mau aua animala aore ra te mau fare vairaa tauihaa tahito, ia ore te tamarii ia umehia e te mau arearearaa no teie nei ao.
21. Mea nafea te mau metua ia ape ia ore ta ratou mau tamarii ia erehia no te mea aita ratou e faatupu ra i te mau oroa a teie nei ao?
21 Mea faufaa atoa ia ore ta outou mau tamarii ia manaˈo e te erehia ra ratou no te mea eita ratou e faatupu i te mau oroa fanauraa aore ra te mau oroa e ore e tia i te kerisetiano. Ia faanaho maitai outou i te mau ohipa, e nehenehe ratou e fanaˈo i te mau taime oaoa i roto i te roaraa o te matahiti. Inaha, e ere hoi i te mea titauhia ia tiai roa te hoê metua maitai i te tahi oroa no te faaite i to ˈna here na roto i te tahi taoˈa horoa. Mai to ˈna Metua i te raˈi ra, ua ite oia nafea ‘ia horoa i te mea maitai na ta ˈna mau tamarii’—ma te aau horoa noa.—Mataio 7:11.
Te haamau-papu-raa i te ora mure ore no to outou utuafare
22, 23. (a) A fatata mai ai te ati rahi, eaha ta te mau utuafare mǎtaˈu i te Atua e nehenehe e tiaturi papu? (b) Eaha ta te mau utuafare e nehenehe e rave ia faahereherehia ratou e tae roa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua?
22 Ua pure te papai salamo e: “Na oe, e Iehova, e faaora ia ratou, na oe e tiai ia ratou i teie nei ui e a muri noa ˈtu.” (Salamo 12:7) Mea papu maitai e e haere noa ˈtu â te patoiraa a Satani i te puairaa—i nia iho â râ i te mau utuafare Ite no Iehova. Teie râ, e nehenehe e faaoromai i teie aroraa o te haere i te puairaa. Maoti te tauturu a Iehova, te hinaaro papu, e te ohipa puai a te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii, e nehenehe te mau utuafare—e tae noa ˈtu to outou iho utuafare—e tiaturi e e faahereherehia ratou i roto i te ati rahi.
23 E te mau tane e te mau vahine, a faatupu i te hau e te au maite i roto i to outou faaipoiporaa na roto i te auraroraa i te mau tiaraa ta te Atua i horoa mai na orua. E te mau metua, a tamau noa i te horoa i te hiˈoraa maitai i mua i ta outou mau tamarii, ma te haapae i te taime no te horoa ˈtu i te haapiiraa e te aˈoraa o ta ratou e titau ru nei. A paraparau atu ia ratou. A faaroo atu ia ratou. Te haamǎtaˈuhia ra to ratou ora! E te mau tamarii, a faaroo e a auraro i to outou mau metua. Maoti te tauturu a Iehova, e manuïa outou e e haamau papu outou i to outou oraraa no a muri aˈe i roto i te ao apî a te Atua e fatata maira.
[Nota i raro i te api]
a Te vai atoa ra te mau ripene haruharuhia na roto i te tahi mau reo.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Nafea te mau tane e te mau vahine ia haamaitai i te tauaparauraa i rotopu ia raua?
◻ Nafea te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i ‘te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa’? (Ephesia 6:4)
◻ Eaha vetahi mau ravea no te faariro i te haapiiraa utuafare ei taime faaitoitoraa e te anaanatae?
◻ Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te faanaho i te mau faaanaanataeraa e te mau taime arearearaa no ta ratou mau utuafare?
[Tumu parau tarenihia i te api 16]
Te upaupa—Te hoê mana puai
Te na ô ra te taata papai i te hoê buka no nia i te haapiiraa i te tamarii e: “Ahiri e e tia ˈtu vau i mua i te hoê apooraa taata . . . e e faatiatia vau i te mau oroa inuraa ava, te raveraa i te raau taero cocaine, te paka, aore ra te tahi atu raau taero e faaino i te feruriraa, e hiˈo mai ïa ratou ia ˈu ma te hitimahuta. . . . [Teie nei râ] mea pinepine te mau metua i te horoa ˈtu i te moni na ta ratou mau tamarii no te hoo mai i te mau pehe aore ra te mau ripene o te faatiatia tahaa nei i teie mau mea.” (Raising Positive Kids in a Negative World, a Zig Ziglar) Ei hiˈoraa, i te mau Hau amui no Marite, te himenemene nei e rave rahi mau taurearea i te mau parau no nia i te mau taatiraa tino na roto i te upaupa rap. Te tauturu ra anei outou i ta outou mau tamarii ia maiti maitai i ta ratou mau upaupa ia nehenehe ratou e ape i teie mau herepata demoni?
[Hohoˈa i te api 15]
E nehenehe te mau hora tamaaraa e riro ei mau taime oaoa roa no te haapaari i te autahoêraa e te tauaparauraa i roto i te utuafare