Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua haafaahiahia anei outou i te taioraa i te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa? A hiˈo na mai te peu e e nehenehe ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:
▫ Eaha ta te mau hopoia no te taviniraa hau atu o tei horoahia na te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona i to ratou hoˈiraa mai i te hopoi-tîtî-raa i Babulonia, e faahohoˈa ra?
I teie mahana, a iti noa ˈi te toea o te Iseraela i te pae varua i nia i te fenua nei, te rahi noa ˈtura te mau mamoe ê atu. Ua horoahia na vetahi o teie mau mamoe i teie nei, mai te mau Netinimi e te mau tamarii a te mau tavini o Solomona ra, i te mau hopoia teimaha i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te toea. (Isaia 61:5)—15/4, api 16-17.
▫ Eaha te auraa o teie parau a te peropheta ra o Zephania: “Peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra”? (Zephania 2:2, 3)
Ia paruruhia te hoê taata i te “ati rahi” i mua nei, e ere mai te mea ra e ia ora anaˈe oia, ua ora iho â ïa. (Mataio 24:13, 21) Ua taaihia te tapuniraahia i taua mahana ra i te tamau-noa-raa i te rave e toru ohipa: E tia ia imi ia Iehova, ia imi i te parau-tia, e ia imi i te haehaa.—1/5, api 15-16.
▫ I roto i teihea auraa o Mihaela “e tia mai ai” i “te tau hopea ra”? (Daniela 12:1, 4)
Mai to ˈna faaariiraahia i te matahiti 1914 ra, ua “tia mai” o Mihaela no te turu i te nunaa o Iehova. Teie râ, ua fatata roa o Mihaela i te “tia mai” i roto i te hoê auraa taa ê roa—ei Mauhaa a Iehova no te faaore i te ino i nia i te fenua e ei Faaora i te nunaa o te Atua.—1/5, api 17.
▫ Ua niuhia te oaoaraa mau i nia i te aha?
Ua taaihia te oaoaraa mau i nia i to tatou mau taairaa faufaa roa e o Iehova, to ˈna farii maitai, e ta ˈna haamaitairaa. (Maseli 10:22) Eita râ te oaoaraa mau e noaa mai mai te peu e eita tatou e auraro ia Iehova e e haapao i to ˈna hinaaro ma te oaoa. (Luka 11:28)—15/5, api 16, 19.
▫ I to Iesu raveraa i ta ˈna mau faaoraraa semeio, ua titauhia anei e ia faatupu te taata e faaorahia ra i te faaroo?
Mea titauhia ia faatupu te feia e rave rahi i te tahi faito faaroo ia haere atu ratou ia Iesu ra ia faaorahia ratou. (Mataio 8:13) Teie râ, aita i titauhia i te tahi faˈiraa faaroo ia faatupu Iesu i ta ˈna mau semeio, inaha, ua faaora oia i te hoê pirioi o tei ore roa i ite e o vai râ o Iesu. (Ioane 5:5-13) Ua rapaau atoa o Iesu i te tariˈa motu o te tavini a te tahuˈa rahi, tei roto hoi oia i te pǔpǔ o te mau enemi a Iesu. (Luka 22:50, 51) Ua ravehia teie mau semeio na roto i te mana o te varua moˈa a te Atua, eiaha râ no te faaroo o te taata maˈi ra.—1/6, api 3.
▫ Eaha ta te “upeˈa” e faahitihia ra i roto i te parabole a Iesu i roto i te Mataio 13:47-50 e faahohoˈa ra?
Te faahohoˈa ra te “upeˈa” i te pǔpǔ i nia i te fenua nei e parau ra e o ˈna te amuiraa a te Atua e o te haaputuputu ra i te “iˈa.” Ua faahohoˈa oia i te amuiraa faaroo kerisetiano e tae noa ˈtu i te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia, ua tamau noa râ te pǔpǔ hopea nei i te haaputu i te ‘iˈa maitai,’ i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi, ia au maite i te Mataio 13:49.—15/6, api 20.
▫ Eaha vetahi mau faaueraa tumu te tia i te mau haava no Iseraela ia pee maite ia haapao anaˈe ratou i ta ratou mau hopoia?
Te parau-tia aifaito no te taata moni e te taata veve, te oreraa e hiˈo i te huru o te taata, e te oreraa e farii i te petaraa moni. (Levitiko 19:15; Deuteronomi 16:19)—1/7, api 13.
▫ Eaha ta te mau matahiapo e tutava i te rave i roto i te mau aparauraa no te haavaraa?
Hoê o te mau mea e titauhia ra, o te iteraa ïa e eaha mau na te ohipa i tupu, e ravehia te reira ma te here. Ia itehia te ohipa i tupu, e tia i te mau matahiapo ia rave i te mea e titauhia no te paruru i te amuiraa e no te tapea i roto ia ˈna i te mau ture teitei a Iehova e te niniiraahia mai te varua o te Atua ma te haafifi-ore-hia. Na roto i te aparauraa, te titau-atoa-hia ra e faaora, mai te peu e e nehenehe, i te taata hara. (A faaau e te Luka 15:8-10.)—1/7, api 18-19.
▫ No te aha e mea ino mau â te mau moemoeâ no nia i te mau taatiraa tia ore i te pae tino?
Ia au i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 5:27, 28, te feia atoa o te faatupu tamau nei i te mau moemoeâ no nia i te mau taatiraa tia ore i te pae tino, te faahapahia nei ratou i te faaturiraa i roto i to ratou mafatu. E mea atâta mau â ia aratai teie mau moemoeâ i te rave-roa-raa i te hara i te pae taatiraa.—15/7, api 15.
▫ Mea nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia hiˈo i ta tatou mau haafifiraa ma te tia e ia faaruru atu?
E nehenehe e faaitehia mai vetahi mau irava e to tatou mau hoa kerisetiano aore ra i roto i te hoê haapiiraa bibilia. E nehenehe te mau huru tupuraa e arataihia e te Atua, e tauturu ia tatou ia ite e eaha te tia ia ratou ia rave. E nehenehe te mau melahi e tauturu mai ia tatou, aore ra e nehenehe tatou e fanaˈo i te aratairaa a te varua moˈa. (Hebera 1:14)—15/7, api 21.
▫ Ua haamau anei aore ra ua haapapu anei te Apooraa no Nicée i te matahiti 325 o to tatou nei tau, i te haapiiraa no te Toru Tahi?
Aita, ua faaaifaito noa te Apooraa no Nicée i te Tamaiti e te Metua i te riroraa ei ‘iho hoê.’ Aita te manaˈo ra e ua riro tataitahi te Metua, te Tamaiti, e te varua moˈa ei Atua mau—e toru i roto i te hoê Atua—i vauvauhia e taua apooraa ra e aita atoa e te mau Metua matamua o te Ekalesia.—1/8, api 20.
▫ O Ioba noa anei te taata haapao maitai ia Iehova i te tau a ora ˈi oia? (Ioba 1:8)
Aita, te faaite ra te buka a Ioba e ua fariihia o Elihu e te Atua. Oia atoa, i te tau a ora ˈi o Ioba, mea rahi te mau ati Iseraela e ora ra i Aiphiti, e eita e nehenehe e parau e ua taiva paatoa ratou e aita te Atua i farii ia ratou.—1/8, api 31.