Te taahiraa avae no te hoˈi mai
‘UA PARAU atura oia ia ratou i te mau parabole.’ Te faataa ra te Bibilia i muri iho e toru parabole faufaa mau a Iesu no nia i te hamani maitai—te parabole o te mamoe tei moe, te moni diderama tei moe, e te tamaiti tei haere i te atea ê.—Luka 15:3-32.
Ua tuatapapa e piti tumu parau o Te Pare Tiairaa no te 1 no eperera 1991 i teie mau parabole e ua tauturu e rave rahi mau taata taio ia ite e mea nafea ia faaite i te hamani maitai i teie mahana. Ua tuuhia te tapao matamua i nia i te mau tiai mamoe i te pae varua o te haere atu e farerei i te feia o tei tiavaruhia, o te riro hoi i te farii mai i teie mau farereiraa maitatai. Eaha te faahopearaa i noaa mai na roto i teie mau tumu parau e teie huru raveraa apî?
I muri aˈe i te matararaa mai teie vea, ua papai mai te hoê taata no te Hau no Washington, i te mau Hau amui no Marite, e: “Ua tae mai te haapapuraa no te hamani maitai rahi o Iehova na roto i ta ˈu afata rata i teie mahana. Ua parahi noa vau i ǒ nei ma te roimata e te oaoa i roto i to ˈu mafatu i mua i te mau faanahoraa e te mau faatitiaifaroraa i ravehia e te Atua Teitei ra. O te hoê Atua parau-tia anaˈe o te nehenehe e horoa mai i te tauturu no te mau mamoe o tei moe. . . . E, ua tiavaruhia vau tera râ, tei nia vau i te eˈa o te faahoˈiraa mai.” I te avaˈe atopa ra, ua faahoˈihia mai o ˈna.
Tera râ, eaha te nehenehe e parau no nia i te mau farereiraa i ravehia e e piti matahiapo a te amuiraa? Ua papai mai te hoê vahine faaipoipohia kerisetiano e: “Aita e parau no te faaite i to ˈu manaˈo. Ua tiavaruhia ta ˈu tane e 13 matahiti i teie nei. Ua haere mai te mau matahiapo e farerei ia ˈna, mai tei faaitehia i roto i te tumu parau. Anapo ra, no te taime matamua i muri aˈe e rave rahi mau matahiti, ua haere mai oia i te putuputuraa. Te tamata nei oia i teie nei i te taui i to ˈna oraraa no te hoˈi faahou mai.”
I roto i to ratou mau tere i roto i te mau amuiraa, te ite nei te mau tiaau ratere i te mau faahopearaa i noaa mai. Ua papai mai te hoê tiaau haaati aita i maoro aˈenei e:
“I te neneiraahia Te Pare Tiairaa o te 1 no eperera 1991, e rave rahi o tei uiui e eaha te huru o te feia ta te mau matahiapo e haere atu e farerei. Ua ite-papu-hia mai te pahonoraa.
“I roto i ta matou tuhaa haaati, ua ite na amuiraa e maha hopea nei o ta ˈu i haere i farerei, e iva taata o tei hoˈi mai i te Piha no te Basileia. Noa ˈtu e hoê anaˈe o tei faahoˈihia mai, te haere noa ra na taata e vau e toe ra i mua. Ua oaoa roa te mau matahiapo e te mau amuiraa i te iteraa i te hotu o ta ratou tutavaraa e te paari o te auraroraa i te mau aratairaa teotaratia.
“Te oaoa nei matou i teie faanahoraa faahiahia e te hamani maitai. Mai ta te tuahine i faahoˈihia mai e parau ra, ‘Aita vau i tae i te hoˈi mai o vau anaˈe iho, no te mea ua ite au e ua hape au i mua ia Iehova. Tera râ, i to te mau matahiapo haereraa mai e farerei ia ˈu, te reira mau te faaitoitoraa o ta ˈu e titau ra no te hoˈi faahou mai.’ Ua faaitoito mau â to ˈna oaoa i te amuiraa.”
Noa ˈtu e e rave rahi i rotopu i te feia e haerehia ˈtu e farerei o te ore e farii mai, ua ravehia te hoê ohipa maitai roa na roto i teie faanahoraa hamani maitai. No reira, mai te avaˈe setepa ˈtu e tia i te mau matahiapo i roto i te mau amuiraa tataitahi ia hiˈopoa faahou i te iˈoa o te feia e vai ra i roto i te tuhaa fenua o tei tiavaruhia e e faanaho ratou i te tahi tere farereiraa i te feia atoa o ta ratou e manaˈo ra e e farii mai ratou i teie raveraa hamani maitai.