O Iehova, “te Haava i to te ao atoa nei” o te ore e haapao i te huru o te taata
“Te Metua, o tei [haava] i tei au i ta te taata nei ohipa ma te haapao ore i te huru o te taata.”—PETERO 1, 1:17.
1, 2. (a) No te aha tatou e mǎtaˈu ai e e tamahanahanahia ˈi ia ite tatou e o Iehova te Haava rahi? (b) I roto i te haavaraa a Iehova i nia i te mau nunaa, eaha te tiaraa ta to ˈna mau tavini i nia i te fenua nei e amo ra?
O IEHOVA te “Haava [rahi] i to te ao atoa nei.” (Genese 18:25) Ei Atua Hau aˈe i nia i te ao atoa nei, tei ia ˈna te mana otia ore no te haava i te mau mea o ta ˈna i poiete. E faatupu te reira i te hoê â taime i te mǎtaˈu e te tamahanahanaraa. Ua faaite o Mose i teie manaˈo huru ê rii ia ˈna i parau e: “O to outou Atua ra o Iehova, o te Atua ïa no te mau atua, e o te [Haava] hoi no te mau [haava]; e Atua rahi, e te mana, e te mǎtaˈu, e te haapao ore i te huru o te taata, e te rave ore i te tarahu: o tei faatia i te otare, e te vahine ivi; e te aroha hoi i te taata ê, e te horoa hoi i te maa e te ahu na ˈna.”—Deuteronomi 10:17, 18.
2 Auê ïa aifaitoraa faahiahia e! Ua riro oia ei Atua rahi, te puai, e te tia ia mǎtaˈuhia, e oia atoa râ, ei Atua haapao ore i te huru o te taata, o te paruru ma te here i te maitairaa o te mau otare, te mau vahine ivi, e te feia ěê. O vai ïa Haava here aˈe ia Iehova o ta tatou e titau? Ma te faataa e e haavaraa ta ˈna i te mau nunaa o te ao a Satani, te titau ra Iehova i to ˈna mau tavini i nia i te fenua ia riro ei mau ite no ˈna. (Isaia 34:8; 43:9-12) Eita e faufaa ia tia mai ratou no te haapapu i to ˈna tiaraa Atua e to ˈna mana arii. Teie râ, te pûpû nei oia na to ˈna mau ite i te haamaitairaa taa ê roa e faaite i mua i te huitaata atoa nei e te farii nei ratou i to ˈna tiaraa hau aˈe. Te auraro nei to ˈna mau ite i to ˈna mana arii parau-tia, e na roto i ta ratou taviniraa i mua i te taata, te faaitoito nei ratou ia vetahi ê ia auraro atoa i te mana o te Haava Hau aˈe.
Te huru haavaraa a Iehova
3. Nafea ia faataa poto noa i te huru haavaraa a Iehova, e mea nafea te reira i te faaohiparaahia i roto i te hiˈoraa o Adamu raua o Eva?
3 I te omuaraa o te aamu o te taata nei, ua haava o Iehova i te tahi feia faaino. Te horoa maira te mau faahiˈoraa no ta ˈna huru faatitiaifaroraa i te mau ohipa haavaraa i te tahi hohoˈa no ta ˈna mau tavini no te tau a muri aˈe o te amo i te hopoia no te aratai i te mau ohipa haavaraa i rotopu i to ˈna nunaa. (Salamo 77:11, 12) E nehenehe ta ˈna huru haavaraa e faataa-poto-noa-hia: te aˈo etaeta ia titau-anaˈe-hia, te aroha ia nehenehe anaˈe. I roto i te hiˈoraa o Adamu raua o Eva, e feia tia roa raua o tei orure i te hau ma te opua maite, eita ïa e tia ia fanaˈo raua i te aroha. No reira, ua faautua aˈera Iehova ia raua i te utua pohe. Teie râ, ua faaohipa oia i to ˈna aroha i nia i ta raua huaai. Ua faataime Iehova i te faatupuraa i te utua pohe, ia nehenehe o Adamu raua o Eva e fanau i te tamarii. Ma te here, ua horoa maira oia na to raua huaai i te tiaturiraa no te tiamâraa mai i te tîtîraa o te hara e te pohe.—Genese 3:15; Roma 8:20, 21.
4. Mea nafea to Iehova raveraa ia Kaina, e eaha te vahi anaanatae o teie hiˈoraa?
4 Mea anaanatae roa te huru raveraa a Iehova i nia ia Kaina, no te mea te reira te hiˈoraa matamua no nia i te hoê o te mau tamarii tia ore a Adamu raua o Eva, “i hoohia i raro aˈe i te ino.” (Roma 7:14) Ua haapao anei Iehova i te reira e mea taa ê anei ta ˈna huru raveraa i nia ia Kaina i Ta ˈna i rave na i nia i to ˈna mau metua? E e nehenehe anei teie hiˈoraa e horoa mai i te hoê haapiiraa no te mau tiaau kerisetiano i teie mahana? O ta tatou ïa e tuatapapa i teie nei. I to ˈna iteraa i te haerea ino o Kaina a ore ai ta ˈna tusia i fariihia, ua faaara ihora Iehova ia ˈna ma te here i mua i te fifi o ta ˈna e farerei ra. Te na ô ra te hoê parau paari tahito e: ‘Mea au aˈe ia arai maoti hoi i te rapaau.’ Ua imi Iehova i te ravea no te faaara ia Kaina ia ore oia ia vaiiho i te hara ia upootia i nia ia ˈna. Ua tutava oia i te tauturu ia ˈna ia ‘rave i te parau maitai.’ (Genese 4:5-7) Teie te taime matamua te Atua i titau ai i te hoê taata hara ia tatarahapa. I muri aˈe i to Kaina faaiteraa i te hoê haerea tatarahapa ore e to ˈna raveraa i ta ˈna hara, ua tiavaru ihora Iehova ia ˈna, ma te tamǎrû i teie utua e te hoê faaueraa e opani ra i te tahi atu mau taata ia haapohe ia ˈna.—Genese 4:8-15.
5, 6. (a) Mea nafea to Iehova raveraa i nia i te ui o te tau hou te Diluvi? (b) Eaha ta Iehova i rave hou oia e faatupu ai i te haavaraa i nia i te feia no Sodoma e no Gomora?
5 Na mua ˈˈe i te Diluvi, i to ‘Iehova iteraa e ino rahi to te taata o te fenua nei, ua oto aˈera to ˈna mafatu.’ (Genese 6:5, 6) “Tatarahapa ihora” o ˈna oia hoi ua peapea oia no te mea e ua faaohipa hape te rahiraa o te ui o te tau na mua ˈˈe i te Diluvi i to ratou tiamâraa ia maiti e e tia ˈtura ia ˈna ia faatupu i ta ˈna haavaraa i nia ia ratou. Teie râ, ua faaara papu atu oia ia ratou, ma te faaohipa ia Noa e rave rahi matahiti te maoro ei “taata i aˈo i te parau-tia ra.” I muri iho, aita ˈtura e tumu ia ‘haamarirau oia i te faautua i taua ao paieti ore ra.’—Petero 2, 2:5.
6 Ua titau-atoa-hia o Iehova ia faatupu i ta ˈna haavaraa i nia i te feia faufau e ora ra i Sodoma e i Gomora. Teie râ, a tapao na i ta ˈna huru raveraa. Ua faaroo oia i te hoê “auê rahi” i mua i te haerea faufau o teie mau taata, maoti te mau pure a te taata-tia ra o Lota. (Genese 18:20; Petero 2, 2:7, 8) Tera râ, hou oia e ohipa ˈi, ua ‘haere maira oia i raro’ no te hiˈopoa i te mau ohipa na roto i te arai o ta ˈna mau melahi. (Genese 18:21, 22; 19:1) Ua rave atoa oia i te taime no te haapapu maitai atu ia Aberahama e eita o ˈna e ohipa ma te tano ore.—Genese 18:23-32.
7. Eaha te mau haapiiraa ta te mau matahiapo e tavini ra i roto i te mau tomite haavaraa e huti mai na roto i te hiˈoraa no nia i te huru haavaraa a Iehova?
7 Eaha te haapiiraa ta te mau matahiapo e nehenehe e huti mai na roto i teie mau hiˈoraa i teie mahana? I roto i te hiˈoraa o Adamu raua o Eva, ua faaite o Iehova i te here e te aupuru no te feia e ere na ratou te hape i roto i teie ohipa, noa ˈtu e ua taaihia ratou i na feia hara nei. Ua faaite oia i te aroha i nia i te huaai a Adamu raua o Eva. I roto i te hiˈoraa o Kaina, ua ite atea o Iehova i te ati e farereihia e Kaina e ua haaferuri mǎrû atu oia ia ˈna, ma te tamata i te ape e ia hara oia. I muri aˈe atoa i to ˈna tiavaruraa ia ˈna, ua haapao noâ Iehova ia Kaina. Hau atu, hou oia e faatupu ai i te haavaraa i nia i te ui o te tau na mua ˈˈe i te Diluvi, ua faaite o Iehova i te faaoromai rahi. I mua i to ratou haerea ino etaeta, ua ‘oto aˈera te mafatu’ o Iehova. Ua tatarahapa ihora oia i to te taata orureraa i ta ˈna faatereraa parau-tia e ua titauhia oia ia faautua ia ratou. (Genese 6:6; a faaau e te Ezekiela 18:31; Petero 2, 3:9.) I roto i te hiˈoraa o Sodoma raua o Gomora, ua ohipa o Iehova i muri aˈe i to ˈna hiˈopoa-maite-raa i te mau ohipa. Auê ïa hiˈoraa faahiahia roa no te feia e haapao ra i te mau ohipa haavaraa i teie mahana!
Te mau taata haava i te tau o te mau patereareha
8. Eaha te mau ture tumu a Iehova tei itehia i te tau o te mau patereareha?
8 Noa ˈtu e e au ra aita e pǎpǎ ture papaihia i taua tau ra, ua matau maitai te totaiete patereareha i te mau ture tumu a Iehova, e ua titauhia to ˈna mau tavini ia auraro i taua mau ture nei. (A faaau e te Genese 26:5.) Ua faaite te ohipa i tupu i Edene i te faufaaraa ia pee maite e ia auraro i te mana arii o Iehova. Ua haapapu te hiˈoraa o Kaina e te opani nei Iehova i te taparahiraa taata. I muri noa ˈˈe i te Diluvi, ua horoa mai te Atua na te huitaata nei i te mau ture no nia i te huru moˈa o te ora, te taparahiraa taata, te utua pohe, e te amuraa i te toto. (Genese 9:3-6) Ua opani etaeta Iehova i te faaturi i roto i te ohipa i tupu i rotopu ia Aberahama, Sara, e Abimeleka, arii no Gerara, i pihai iho atu ia Gaza.—Genese 20:1-7.
9, 10. Eaha te mau faahiˈoraa e faaite ra e te vai ra te hoê faanahoraa i te pae no te haavaraa i roto i te totaiete o te mau patereareha?
9 I taua tau ra, na te mau upoo utuafare e tia mai ei mau haava e na ratou atoa e haapao i te mau fifi i te pae no te ture. Ua faataa o Iehova no nia ia Aberahama e: “Ua ite hoi au e, e aˈo â oia i ta ˈna tamarii, e to ˈna utuafare atoa, ia haapao ratou i te parau a Iehova a muri atu, i te raveraa i te parau-tia, e te parau au.” (Genese 18:19) Ua faaite o Aberahama i te haerea nounou ore e te maramarama ia ˈna i faaafaro i te peapea i rotopu i ta ˈna mau taata tiai nǎnǎ e ta Lota. (Genese 13:7-11) Ma te tia mai ei patereareha e ei haava, ua faautua o Iuda i ta ˈna hunoa vahine o Tamara ia pehihia oia i te ofai e ia tutuihia o ˈna i te auahi, ma te tiaturi e ua faaturi oia. (Genese 38:11, 24; a faaau e te Iosua 7:25.) I to ˈna râ iteraa i te taatoaraa o te ohipa i tupu, ua faˈi aˈera oia e mea tia aˈe o Tamara ia ˈna iho. (Genese 38:25, 26) Mea faufaa mau â ia ite i te taatoaraa o te ohipa i tupu hou e faaoti ai i te hoê haavaraa!
10 Te faahiti ra te buka a Ioba i te parau no te hoê faanahoraa no te haavaraa e te faaite ra i te faufaaraa ia haava ma te ore e hiˈo i te huru o te taata. (Ioba 13:8, 10; 31:11; 32:21) Ua haamanaˈo o Ioba i te tau a riro ai oia ei haava faaturahia o tei parahi na i te uputa o te oire no te haava e no te paruru i te maitairaa o te vahine ivi e te tamaiti otare. (Ioba 29:7-16) Te vai ra ïa te haapapuraa e, i roto i te totaiete a te mau patereareha, ua tia mai te “hui matahiapo” ei mau haava i rotopu i te huaai a Aberahama na mua ˈˈe i te Revaraa o te nunaa e te faanahoraa ture ta te Atua i horoa ˈtu i te nunaa o Iseraela. (Exodo 3:16, 18) Inaha, ua hohora ˈtu o Mose i te mau tuhaa o te faufaa o te Ture i mua i te aro o te “hui matahiapo” no Iseraela, o tei riro ei mau tia no te nunaa.—Exodo 19:3-7.
Te faanahoraa no te haavaraa a Iseraela
11, 12. Ia au i te parau o na feia tuatapapa Bibilia e piti, eaha te taa-ê-raa i rotopu i te faanahoraa a Iseraela i te pae no te haavaraa e ta vetahi atu mau nunaa?
11 Mea taa ê te faatereraa i te pae no te haavaraa i Iseraela i te mau faatureraa e peehia na e te mau nunaa tapiri mai. Aita e taa-ê-raa i rotopu i te ture tivila e te ture no te taparahiraa taata. Ua anoihia na tuhaa toopiti nei i roto i te mau ture i te pae morare e i te pae faaroo. Ua riro te faainoraa i to ˈna taata-tupu ei faainoraa ia Iehova. I roto i ta ˈna buka Te taata e te faaroo o te Bibilia (beretane), te papai ra o André Chouraqui e: “Mea taa ê te huru raveraa i te pae no te ture a te mau Hebera e ta te mau nunaa haaati mai ia ˈna, eiaha noa i roto i te faataaraa i te mau hara e te mau utua oia atoa râ i roto i te auraa mau o te mau ture. . . . Aita te [Ture] i faataa-ê-hia i te oraraa o te mau mahana atoa; na ˈna e faatere i te huru e te ohipa e ravehia i te mau mahana atoa na roto i te horoaraa mai i te haamaitairaa aore ra te faautuaraa. . . . I Iseraela . . . eita e nehenehe e tuu i te hoê faataaraa papu i roto i te mau ohipa i te pae no te ture o te oire. Ua anoihia hoi i roto i te au-maite-raa o te hoê oraraa tei pûpûhia no te faatupu i te hinaaro o te Atua ora ra.”
12 Ua tuu teie tiaraa otahi roa i te faatereraa i te pae no te haavaraa i Iseraela i nia i te hoê faito teitei aˈe i to te mau nunaa o taua tau ra. Te papai ra te taata tuatapapa Bibilia ra o Roland de Vaux e: “E taa-ê-raa rahi to te ture a Iseraela, noa ˈtu to ˈna mau tuearaa i roto i to ˈna faanahoraa e to ˈna mau tuhaa, e te mau titauraa a te mau ‘faaauraa parau’ no te pae Hitia o te râ e te mau irava o ta ratou mau ‘buka ture’. E ture teie i te pae faaroo. . . . Aita hoê buka ture no te pae hitia o te râ o te nehenehe e faaauhia e te ture Iseraela, o tei faˈi e no ǒ mai oia taatoa i te Atua ra. Mai te peu e te faahiti ra oia, e mea pinepine te anoi ra oia, i te mau faatureraa i te pae no te morare e i te pae no te mau oroa, no te mea ïa e te tapoˈi ra oia i te taatoaraa o te Faufaa a te Atua, e no te mea ua faatere teie Faufaa i te mau taairaa o te mau taata te tahi e te tahi e tae noa ˈtu to ratou mau taairaa e te Atua.” Eita ïa e maerehia i te mea e ua ani atu o Mose e: “E teihea ïa fenua rahi i tia ta ˈna mau haapaoraa e te ture, mai te tia i teie atoa nei ture ta ˈu e tuu atu i mua i to outou aro i teie nei mahana?”—Deuteronomi 4:8.
Te mau haava i Iseraela
13. I roto i teihea mau tuhaa o Mose i riro ai ei hiˈoraa maitai roa no te mau matahiapo i teie mahana?
13 Maoti teie faanahoraa teitei i te pae no te haavaraa, o vai ïa te taata o te titauhia no te ohipa ei haava? No nia i te haava matamua i faatoroahia i Iseraela, te na ô ra te Bibilia e: “E [haehaa] rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei.” (Numera 12:3) Aita oia i tiaturi rahi roa ia ˈna iho. (Exodo 4:10) Noa ˈtu e ua faaohipahia oia no te haava i te nunaa, i te tahi mau taime, ua tia ˈtu oia ei paruru no ratou i mua ia Iehova, ma te taparu ia ˈna ia faaore i ta ratou hapa e ma te pûpû atoa ˈtu ia ˈna iho no te faaora ia ratou. (Exodo 32:11, 30-32) Ua faaite oia ma te parau a te rohipehe e: “Mai te ûa e mairi ra ta ˈu parau ia mairi, e tau reo mai te hau e tohua ra; mai te tuâ uâ i nia i te raau rii tupu ra, e mai te uâ rahi i nia i te matie ra.” (Deuteronomi 32:2) Maoti hoi i te haava i te nunaa na roto i te turuiraa i nia i to ˈna iho paari, ua faaite oia e: “Ia parauhia ta ratou ra, ua haere mai ratou ia ˈu nei; e ua faaau ihora vau i ta te tahi, e ta te tahi, e ua faaite hoi i tei haapaohia e te Atua e ta ˈna ra ture.” (Exodo 18:16) Ia feaa anaˈe oia, e vauvau atu oia i te fifi i mua ia Iehova. (Numera 9:6-8; 15:32-36; 27:1-11) Ua riro o Mose ei hiˈoraa maitai roa no te mau matahiapo o te ‘tiai ra i te nǎnǎ a te Atua’ e o te rave nei i te mau faaotiraa i te pae haavaraa. (Ohipa 20:28) Ia riro ta ratou mau taairaa e to ratou mau taeae mai ‘te uâ rii mǎrû ra i nia i te matie,’ e tia ˈi.
14. Eaha te mau huru i te pae varua i titauhia i te mau taata ta Mose i faatoroa ei haava i nia ia Iseraela?
14 Ua tae atura i te taime aita ta Mose e nehenehe faahou e amo i te hopoia no te faatitiaifaroraa i te mau ohipa haavaraa a te nunaa. (Exodo 18:13, 18) Ua farii ihora oia i te manaˈo o to ˈna metua tane hoovai e titau i te tauturu. I reirâ, o vai ma te mau taata o te maitihia? Te taio nei tatou e: “E imi iho na hoi oe i te taata itoito i roto i te taata atoa nei, i tei mǎtaˈu i te Atua ra; ei taata haapao maitai anaˈe, e te nounou ore i te taoˈa; . . . Ua rave ihora Mose i te mau taata itoito no roto i to Iseraela atoa ra, ua faariro atura ia ratou ei hui tavana no te mau taata, ei tavana no nia i te tausani hoê, e no nia i te hanere hoê, e no nia i te pae ahuru, e no nia i te hoê ahuru. Na ratou atura i haava i te taata i te mau mahana atoa ra; o te parau etaeta râ, ua hopoi ratou i te reira ia Mose, area te mau parau rii atoa ra, na ratou iho ïa i haava.”—Exodo 18:21-26.
15. Eaha te mau huru i titauhia i te feia o tei tavini ei haava i Iseraela?
15 Te itehia ra e e ere te faito matahiti te titauraa hoê roa e maitihia ˈi te mau taata ei haava. Ua faaite o Mose e: “E maiti na outou i te feia [feruriraa] paari, e te haapao maitai, e te itea i roto i to outou na mau opu, e na ˈu e faariro ia ratou ei [haava] i nia iho ia outou.” (Deuteronomi 1:13) Ua ite maitai o Mose i te parau ta te taurearea ra o Elihu i faataa tau matahiti na mua ˈtu: “E ere hoi tei te feia rarahi te ite; e ore hoi e parauhia e, tei te feia tahito te tiaraa o te parau.” (Ioba 32:9) Oia mau, e tia i te feia e faatoroahia ia riro ei feia “haapao maitai.” Na nia râ i te mau mea atoa, e tia ia ratou ia riro ei mau taata aravihi, o te mǎtaˈu i te Atua, e feia e nehenehe e tiaturihia, o te ore e nounou i te faufaa tia ore e o tei riro ei feia paari e te haapao maitai. Mea papu atura ïa e te “feia tavana” e te “feia haava” e faahitihia ra i roto i te Iosua 23:2 e Ios 24:1, e ere ïa ratou i te feia ê atu i te “feia paari” e faahiti-atoa-hia ra i roto i teie mau irava, tera râ, ua maitihia ratou i rotopu ia ratou.—A hiˈo i te buka Te aravihi maoti te mau Papai (beretane), Buka 2, api 549.
Te faatupuraa i te haavaraa
16. Eaha ta tatou e tapao mai i teie mahana no nia i te mau faaueraa ta Mose i horoa ˈtu i te mau haava faatoroa-apî-hia?
16 Ua horoa ˈtu o Mose i teie mau faaueraa i te mau haava i faatoroahia: “E ua aˈo atura vau i to outou na mau haava i reira, na ô atura, E faaroo outou i te parau a to outou mau taeae, e e faaau maite i te parau-tia i te taata atoa, te tahi e te tahi, e te taata ê atoa i ǒ na ra. Eiaha outou e haapao i te huru o te taata ia haava ra; ia hoê â hete to outou faaroo i te taata rii e te feia rarahi; eiaha outou e mǎtaˈu i te mata taata; na te Atua hoi te tuuraa utua; e te parau e ore e tia ia outou na, e hopoi mai i ǒ nei ia ˈu nei [o Mose], e na ˈu e faaroo i te reira.”—Deuteronomi 1:16, 17.
17. O vai tei faatoroahia ei haava, e eaha te faaararaa ta te Arii Iehosaphata i horoa ˈtu na ratou?
17 Oia mau, e nehenehe noa e hopoihia ˈtu te tahi ohipa i mua ia Mose i te tau a ora noa ˈi oia. No reira, ua ravehia ˈtura te mau faanahoraa i muri iho ia afaihia ˈtu te mau ohipa fifi i mua i te mau tahuˈa, te mau ati Levi, e i te feia iho â râ i faatoroahia ei haava. (Deuteronomi 17:8-12; Paraleipomeno 1, 23:1-4; Paraleipomeno 2, 19:5, 8) Ua parau atu te arii ra o Iehosaphata i te mau haava o ta ˈna i faatoroa i roto i te mau oire no Iuda e: “E ara i ta outou e rave na; e ere na te taata ta outou e haava na, na Iehova râ . . . E rave outou ma te mǎtaˈu ia Iehova, e ma te aau parau-tia e te haavare ore, a na reira ˈi outou: ia hopoihia mai te parau a to outou mau taeae tei parahi i roto i to ratou mau oire; . . . e haapii outou ia ratou ia ore ia hara ia Iehova ra, o te tae mai hoi te riri i nia ia outou e i nia atoa i to outou mau taeae; e na reira outou ia ore outou ia roohia e te hara.”—Paraleipomeno 2, 19:6-10.
18. (a) Eaha vetahi mau faaueraa tumu te tia i te mau haava no Iseraela ia faaohipa? (b) Eaha te tia i te mau haava ia haamanaˈo, e eaha te mau irava e faaite ra i te mau faahopearaa e noaa mai ia moehia te reira ia ratou?
18 I rotopu i te mau faaueraa tumu te tia i te mau haava no Iseraela ia pee maite, teie vetahi: hoê â haavaraa parau-tia no te feia moni e te feia veve (Exodo 23:3, 6; Levitiko 19:15); te oreraa e haapao i te huru o te taata (Deuteronomi 1:17); eiaha e farii i te mau petaraa moni. (Deuteronomi 16:18-20) E tia ia haamanaˈo tamau noa te mau haava e ua riro te feia o ta ratou e haava ra ei mamoe na Iehova. (Salamo 100:3) Inaha, hoê o te mau tumu no reira Iehova i faarue ai ia Iseraela i te pae tino, no te mea ïa e ua erehia ta ˈna mau tahuˈa e ta ˈna mau tiai i te haava ma te parau-tia e ua haavî etaeta atoa ratou i te nunaa.—Ieremia 22:3, 5, 25; 23:1, 2; Ezekiela 34:1-4; Malaki 2:8, 9.
19. Eaha te faufaaraa no tatou teie tuatapaparaa no nia i te mau ture parau-tia a Iehova hou to tatou nei tau, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri iho?
19 Eita o Iehova e taui. (Malaki 3:6) E tia i teie hiˈopoaraa poto no nia i te faatupuraa i te haavaraa i Iseraela e te manaˈo o Iehova no nia i te haapaeraa i te parau-tia, ia haaferuri i te mau matahiapo o ratou hoi tei haapaohia i teie mahana no te rave i te mau faaotiraa i te pae no te haavaraa. Ua haapapu te hiˈoraa o Iehova ei Haava, e te faanahoraa no te haavaraa o ta ˈna i haamau i Iseraela, i te mau faaueraa tumu o tei riro ei hiˈoraa no te faatupu i te haavaraa i roto i te amuiraa kerisetiano. O te tuhaa ïa ta tatou e tuatapapa i roto i te tumu parau i muri nei.
Mau uiraa faahaamanaˈoraa
◻ Nafea ia haapoto noa i te huru haavaraa a Iehova?
◻ Mea nafea te huru raveraa a Iehova i te ite-papu-raahia na roto i to ˈna haerea i nia ia Kaina e te ui o te tau hou te Diluvi?
◻ O vai tei riro na ei haava i te tau o te mau patereareha, e mea nafea?
◻ Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te faanahoraa a Iseraela i te pae no te haavaraa e te tahi atu mau nunaa?
◻ O vai te mau taata o tei faatoroahia ei haava i Iseraela, e eaha te mau faaueraa tumu te tia ia ratou ia pee maite?
[Hohoˈa i te api 10]
I te tau o te mau patereareha e i Iseraela, na te hui matahiapo faatoroahia e haava i te mau uputa o te oire ra