E upootia te tiaturiraa i nia i te hepohepo!
IA AU i te hoê titionare (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary), te faataahia ra te parau ra hepohepo mai te “ere-roa-raa i te tiaturiraa.” No reira ˈtura, ia upootia ˈtu tatou i nia i te hepohepo, e tia ïa ia noaa to tatou tiaturiraa!
Eita te hoê taata riirii tei faahepohia ia ora i nia i te hoê aroâ e hepohepo ino roa mai te peu e te vai ra to ˈna tiaturiraa. E nehenehe atoa te tiaturiraa e horoa na te feia e roohia ra i te maˈi hepohepo i te itoito e te puai no te faaoromai. Teie râ, e tia i teie tiaturiraa ia riro ei mea papu! Eaha ïa te auraa?
Te niu o te tiaturiraa
A hiˈo na i te ohipa i farereihia e Sara, te vahine a te patereareha ra o Aberahama. A fatata ˈi o ˈna i te 90 matahiti, aita ta ˈna e tamarii e mea maoro to ˈna oreraa e tiaturi faahou e e fanau oia i te hoê tamarii. Tera râ, i te taime a naeahia ˈi ta ˈna tane i te 99raa o to ˈna matahiti, ua faahiti faahou aˈera o Iehova i te hoê parau tǎpǔ o ta ˈna i fafau tau matahiti na mua ˈtu—e noaa ta Aberahama i te hoê “huaai,” oia hoi te hoê tama. Ua ite o Aberahama e e parau tǎpǔ papu teie. A feruri na i te oaoa rahi o Sara i te taime a hapû ai oia na roto i te hoê semeio e a fanau mai ai oia ia Isaaka! (Genese 12:2, 3; 17:1-4, 19; 21:2) Aita o Aberahama i hape i te tuuraa i to ˈna tiaturiraa i te Atua ra, e no reira, ua faataa aˈera te aposetolo Paulo e: ‘No te parau tǎpǔ a te Atua, aita [o Aberahama] i feaa i te ereraa i te faaroo, ua puai râ oia i to ˈna faaroo, ma te faahanahana i te Atua.’—Roma 4:20.
Ia ˈna i papai atu i te mau ati Iuda o tei riro mai ei kerisetiano i to ˈna ra tau, ua faataa ˈtu o Paulo e e nehenehe ratou e tiaturi i te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te faaoraraa na roto ia Iesu maoti e piti tumu papu. Ma te faahiti i te parau tǎpǔ a te Atua ia Aberahama e Ta ˈna atoa ra euhe, ua faataa ihora te aposetolo e: “E tǎpǔ hoi te taata nei i tei hau i te rahi ra, e te faaotiraa i te mau mârô atoa ra, oia te tǎpǔ haapapu nei. Oia hoi te Atua, hinaaro aˈera oia i te faaite papu mai i te feia tufaa i tei parauhia maira i te [taui] ore o ta ˈna ra opua, haapapu atura i te tǎpǔ; ia rahi to tatou mauruuru i taua na parau [taui] ore e piti ra, o tei ore e tia i te Atua ia haavare ra, o tatou, o tei horo i te tiaturiraa i tuuhia mai i mua ia tatou ia noaa ei haapuraa.” (Hebera 6:16-18) Oia mau, e parau mau te mau tǎpǔ a te Atua e te papu. E Atua mana hope o Iehova e o ˈna anaˈe te nehenehe e haapapu i te tupuraa o ta ˈna iho parau.
Te tiaturiraa—‘Mea papu e te aueue ore’
Ua papai o Paulo e ua riro te tiaturiraa kerisetiano ei ‘mea papu e te aueue ore.’ (Hebera 6:19) Ua ite o Paulo i te tumu mau o to ˈna tiaturiraa. Te faataa ra oia e: “Ua haamauhia [te tiaturiraa] i te vahi i roto mai i te paruru ra.” Eaha ïa te auraa? Te faahiti ra hoi o Paulo i te hiero tahito i Ierusalema ra. I roto i teie hiero, te vai ra te hoê vahi Moˈa Roa, tei faataa-ê-hia i te toea o teie fare na roto i te hoê paruru. (Exodo 26:31, 33; Mataio 27:51) Parau mau, mea maoro i teie nei te vavahiraahia te hiero mau i Ierusalema. No reira, te faahohoˈa ra teie vahi Moˈa roa i te aha i teie mahana?
I te raˈi iho ïa, i reira te parahi ra te Atua i nia i to ˈna terono! O te reira ta Paulo i faataa ia ˈna i parau e, i muri aˈe i to ˈna haereraa ˈtu i nia i te raˈi, ua tomo aˈera o Iesu, eiaha “i roto i na vahi moˈa i hamanihia e te rima ra [i roto i te hiero i Ierusalema], i te hohoˈa no te vahi moˈa mau ra, tei te raˈi mau râ oia ia faaite oia ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou.” (Hebera 9:24) No reira, ua haamauhia te tiaturiraa kerisetiano, o te tauturu ia tatou ia aro atu i te hepohepo, eiaha i nia i te mau taata politita, i nia râ i te hoê faanahoraa i roto i te raˈi. Ua haamauhia oia i nia i te Taata i faatoroahia e te Atua, oia hoi o Iesu Mesia, o tei pûpû i to ˈna ora ei hoo no ta tatou mau hara e o te tia ra i teie nei no tatou i mua i te Atua. (Ioane 1, 2:1, 2) Hau atu, mai te faaite-pinepine-hia ra i roto i teie nei vea, o Iesu atoa tei maitihia e te Atua no te faatere ei Arii no te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, e ua haamata oia i te faatere mai te matahiti 1914 mai â. Fatata roa teie Basileia no te raˈi i te faaore i te mau ohipa o te turai nei i te taata ia hepohepo.
Te tiaturiraa—‘Te hoê tutau no tatou nei’
No te haapapu i te manaˈo o to ˈna mau taata taio e ua niu-papu-hia to ratou tiaturiraa no te ora na roto ia Iesu, ua faaohipa ihora o Paulo i te hoê hohoˈa. Ua faataa oia e: ‘Teie tiaturiraa, te vai nei ïa mai te hoê tutau no tatou nei.’—Hebera 6:19.
Ua taa maitai te feia ratere mai ia Paulo ra e eaha te hoê tutau. Hoê â hamaniraa to te mau tutau no taua tau ra e to teie nei tau, mea hamanihia e te auri e na tarau e piti o te mau i te vahi hohonu. A haere ai ratou i Roma i te area o te matahiti 58 o to tatou nei tau, ua fatata roa te pahi o Paulo i te tomo. Ua tapae atura râ te pahi i te vahi papaˈu, e “ua tuu atura [te mau ihitai] i te [tutau] e maha atoa i te reimuri.” Auaa taua mau tutau ra, ua ora mai te pahi i te vero.—Ohipa 27:29, 39, 40, 44.
Eaha ïa te tia ia outou ia rave ia nehenehe to outou tiaturiraa e mau papu mai te hoê tutau ra te huru ia farerei anaˈe outou i te mau fifi i te pae no te moni, i te maˈi i te pae tino aore ra i te pae feruriraa, aore ra te tahi atu mau “vero” i roto i to outou oraraa? A tahi, ia papu maitai ia outou e e nehenehe te mau parau tǎpǔ a te Bibilia e tiaturihia. “E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra.” (Tesalonia 1, 5:21) Ei hiˈoraa, ia haere mai te mau Ite no Iehova e farerei ia outou, a faaroo atu i ta ratou parau. Mai te peu e eita ratou e haere pinepine mai i to outou vahi, a haere atu e imi ia ratou i te Piha no te Basileia fatata roa ˈˈe. Eita outou e faahepohia ia amui atu ia ratou, tera râ, e anihia outou ahiri e e farii anei outou i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore, o te faanahohia i te vahi e te taime o ta outou e hinaaro.
Maoti teie haapiiraa e papu ai ia outou e e riro te Atua i “te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) E haapii outou e fatata roa te Basileia o te Atua maoti te Arii ra o Iesu Mesia, i te faaore i te ino e te mau ohipa tia ore o te turai nei i te mau taata e rave rahi ia hepohepo i teie mahana. I raro aˈe i taua Basileia ra, e faariro-faahou-hia teie fenua ei paradaiso, e e horoa te Atua i te ora mure ore i te feia e here ra ia ˈna. (Salamo 37:29; Apokalupo 21:4) Auê ïa tiaturiraa faahiahia e!
A taio i te Bibilia ma te haapao maite ia ite outou e e parau mau teie tiaturiraa. I muri iho, a tutava no te faatupu i te mau auraa piri roa e te Atua, ma te riro ei hoa no ˈna mai ia Aberahama ra. (Iakobo 2:23) I te mea e ‘e faaroo Iehova i te pure,’ a faaite atu ia ˈna i to outou mau tapitapiraa. Mai te peu e e haafatata ˈtu outou ia ˈna ma te aau rotahi, e tauturu ta outou pure ia outou ia haamâmâ mai i ta outou mau hopoia e ia upootia ˈtu i nia i to outou hepohepo. Peneiaˈe e iriti atoa mai te varua o te Atua i te tahi ravea no te taui i te huru tupuraa o te faataiâ ra ia outou.—Salamo 55:22; 65:2; Ioane 1, 5:14, 15.
“Tapea maite”!
I muri aˈe i to ˈna faaitoitoraa i te mau pǐpǐ ia “hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra,” ua parau faahou atura o Paulo e: “E tei maitai ra e tapea maite.” (Tesalonia 1, 5:21) Hoê ravea no te na reira, o te amuimuiraa ˈtu ïa e te feia o te tapea maite nei i te tiaturiraa kerisetiano. Ua faaara te arii paari ra o Solomona e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Eiaha e vaiiho i te tahi faainoraa aore ra i te tahi manaˈo hape ia tapea ia outou ia maimi i te mau hoa maitatai. Ei hiˈoraa, i rotopu i te mau Ite no Iehova, te vai ra te mau taata aita to ratou e tiaturiraa na mua ˈˈe nei. Teie râ, ua haapuai to ratou tuatapaparaa i te Bibilia, apitihia e te amuimuiraa oaoa o te mau hoa faaroo, i to ratou mau taairaa e o Iehova e ua horoa mai i te hoê tiaturiraa papu e au i te hoê tutau ra te huru. E upootia mau anei te reira i nia i te hepohepo? Papu maitai.
A rave na i te hiˈoraa o Annmarie, o tei hepohepo roa no te mea ua hamani-ino-hia o ˈna e ta ˈna tane. “Ua opua ihora vau e haapohe ia ˈu,” o ta ˈna ïa e faataa ra, “na mua ˈˈe râ, ua opua ihora vau e pure i te Atua. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu parauraa e, ‘No te aha oe i ore ai e tauturu mai ia ˈu? Mea maoro hoi to ˈu tiaturi-noa-raa ia oe, tera râ, aita hoê aˈe faufaa.’ Ua faahope atura vau i ta ˈu pure ma te manaˈo e aita e tumu to te oraraa, no reira, mea maitai aˈe ïa ia pohe. I reira, ua patotohia mai i nia i te opani. Aita vau i tâuˈa ˈtu, ma te tiaturi e e haere atu iho â taua taata nei.
“Ua patoto faahou maira taua taata ra, e ua faahuehue te reira ia ˈu. Ua tamǎrô atura vau i to ˈu roimata e ua haere atura vau e hiˈo e o vai ra tera, ma te hinaaro e faahaere oioi noa i teie taata ia nehenehe vau e rave i ta ˈu i opua. Tera râ,” o ta Annmarie ïa e parau ra, “auaa o Iehova, aita te mau ohipa i tupu mai te reira te huru, inaha, i to ˈu iritiraa i te opani, e piti vahine te tia noa ra i reira. Ua feaa roa to ˈu manaˈo, e aita vau i taa i te parau o ta raua i faaite mai. Teie râ, ua horoa mai raua i te hoê buka o te faataa ra e e tumu to te oraraa. Te reira mau ta ˈu e hinaaro ra no te faaitoito faahou i to ˈna anaanatae no te oraraa.” Ua faanaho aˈera na vahine e piti i te hoê haapiiraa bibilia na ˈna. Ua haapii ihora o Annmarie e nafea oia ia riro ei hoa no te Atua. Ua noaa maira ia ˈna i te hoê tapao i roto i to ˈna oraraa. I teie nei, te tauturu nei oia ia vetahi ê ia tiaturi i te Atua.
Peneiaˈe ua ani aˈenei outou e ia hope te hepohepo ma te ore e taa i te mea atoa e titauhia ra. Teie râ, ahiri e ua pure ê na outou e: “Ia tae to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na,” ua pure ïa outou no te taeraa mai o te Basileia o te Atua maoti o Iesu Mesia, o te faaore i te mau mea o te turai nei i te feia aau rotahi ia hepohepo. (Mataio 6:10) E haapuai ta outou haapiiraa tataitahi o te Bibilia e te amui-tamau-raa ˈtu e te feia e tiaturi papu to ratou, i to outou tapea-maite-raa i te tiaturiraa i te Basileia o Iehova e e faariro oia i to tatou fenua ei Paradaiso. (Timoteo 1, 6:12, 19) Te reira te tiaturiraa faahiahia ta teie vea e faaite nei i roto i ta ˈna mau numera atoa. A farii i te tiaturiraa ma te aau rotahi no te aro atu i te hepohepo. Oia mau, ‘e ore te tiaturiraa e haaparuparu.’—Roma 5:5.
[Hohoˈa i te api 7]
E horoa mai te haapiiraa i te Bibilia i te tiaturiraa o te riro mai te hoê ‘tutau no tatou nei’