VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/6 api 3-4
  • E nehenehe anei e tiamâ mai i te tiaraa taata hara?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe anei e tiamâ mai i te tiaraa taata hara?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E nehenehe anei te hara e faaorehia?
  • Ia ore anaˈe te hara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te hoê ao aita e hara faahou—Nafea?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • No te aha mea faufaa roa te hoo?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Te hoo ia ora mai te feia e rave rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/6 api 3-4

E nehenehe anei e tiamâ mai i te tiaraa taata hara?

E TA ˈNA na tamarii taurearea e maha, te ohipa a Chisako, o te tamâraa ïa i te mau vahi haumitiraa huiraatira i roto i te hoê oire e 600 kilometera te atea i to ˈna fare. A rave noa ˈi oia i ta ˈna ohipa, e himenemene noa o ˈna i te hoê sutra a te faaroo a te Bouddha, aita râ hoi oia e taa ra i te auraa. E peu hoi teie na te hoê pǔpǔ faaroo e imi ra e eaha mau na te niu o te mau haapaoraa atoa.

“Noa ˈtu te mau peu etaeta o ta ˈu e rave tamau noa ra,” o ta Chisako ïa e haamanaˈo ra, “eita ta ˈu e nehenehe e taui i to ˈu huru. I roto i te hohonuraa o to ˈu mafatu, eita ta ˈu e nehenehe e faaore i te hapa e e faaite i te here mau i te taata.”

I roto atoa i te mau fenua no te pae Hitia o te râ ma, i reira aita te rahiraa o te taata e taa ra i te auraa o te hara ia au i ta te Bibilia e faataa ra, e rave rahi o te hepohepo nei to ratou haava manaˈo no nia i to ratou tiaraa taata hara, mai ta Chisako e rave na. (Roma 2:14, 15) O vai tei ore aˈenei i faatupu i te manaˈo faahapa no te mea aita oia i aroha ˈtu i te hoê taata e roohia ra i te ati aore ra o tei ore i tatarahapa aˈenei no te tahi parau o te ore roa e tia ia ˈna ia faahiti? (Iakobo 4:17) E aita anei te tahi manaˈo pohehae hairiiri e tapuni noa ra i roto i te feia apî e te feia paari atoa?

No te aha te taata e faatupu ai i teie mau manaˈo faahapa? No te mea, noa ˈtu e ua papu ia ratou aore ra aita, te vai ra i roto ia ratou te ite hohonu no nia i te ino, aore ra te hara. Oia mau, noa ˈtu e ua ite te taata i te haapiiraa a te Bibilia no nia i te hara aore ra aita, e feia hara anaˈe tatou paatoa. Ua faaoti aˈera te hoê taata aravihi no nia i teie tumu parau e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.”—Roma 3:23.

E nehenehe anei te hara e faaorehia?

E rave rahi mau taata i teie mahana, i roto iho â râ i te amuiraa faaroo kerisetiano, o te tamata nei i te haapae i te manaˈo no te hara e te mau faahaparaa a to ratou haava manaˈo. “Te parau ra ‘hara’ . . . ua moe roa ïa,” o ta te taote Karl Menninger ïa i faaite i roto i ta ˈna buka Eaha tei roohia i te hara? (beretane). Teie râ, aita ˈtu e faufaa ia haapae i te parau ra “hara” mai te hoê taata ruhiruhia e hinaaro e ape i te parau ra “ruau.” E tia râ ia tatou ia faaruru i to tatou tiaraa taata hara e ia farii e te titau nei tatou e ia faaorahia tatou i teie huru tupuraa peapea. Na vai râ e faaora ia tatou?

Ua ani te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i teie uiraa i muri aˈe i to ˈna fariiraa i to ˈna iho tiaraa taata hara noa ˈtu e te hinaaro ra oia e pee i te tahi atu aveia: “Auê hoi au o te taata ati rahi e! na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe?” Te horoa ra o Paulo i te pahonoraa i muri iho: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” No te aha? No te mea ua rave te Atua i te tahi faanahoraa ia faaorehia te hara na roto i te tusia o te hoo a Iesu.—Roma 7:14-25.

Teie râ, mea fifi roa no te rahiraa o te mau 3 500 000 000 taata e ere i te kerisetiano o te ao nei (e piti taime hau aˈe i te numera o te feia e parau nei e e kerisetiano ratou) ia taa i te tatararaa no nia i te hoo. Ei hiˈoraa, ua riro te haapiiraa no nia i te hoo ei faaturoriraa fifi roa ˈˈe no te hoê taata Mahometa e ora ra i Tapone o tei haapii i te Bibilia tau taime te maoro. No e rave rahi mau taata no te pae Hitia o te râ, mea huru ê roa te manaˈo e e nehenehe te hoê taata e pohe no te mau taata atoa.

Eita e maerehia, inaha, mea fifi atoa no vetahi pae i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano ia taa i te auraa o teie haapiiraa tumu. “Te tatararaa faaroo no nia i te Taraehara,” o ta te Buka Parau paari katolika apî (beretane) e farii ra, “aita ïa i hope roa e ua riro noâ oia ei fifi i roto i te tuatapaparaa faaroo.”

Te haapapuhia ra te rahi o te feaaraa no nia i teie haapiiraa na roto i te mau parau a te hoê papai buka faaroo, o N. H. Barbour: “Aita te pohe o te Mesia ei ravea faatitiaifaroraa i te hara a te taata i hau aˈe i te patiaraa ˈtu te mau metua taata nei i te tino o te hoê rao i te pine ma te haamauiui ia ˈna e te haapohe roa ˈtu, no te faatitiaifaro i te haerea tia ore o ta raua tamarii.” I taua tau ra, ua apiti o Barbour raua o Charles T. Russell, o tei ite i te faufaaraa ru ia turu i te haapiiraa no nia i te hoo. No reira, ua faataa ê maira oia ia ˈna ia Barbour e i te matahiti 1879, ua haamata aˈera oia i te nenei i te hoê vea apî, o tei riro mai i muri iho teie vea o ta outou e taio ra. Mai te omuaraa mai â, ua riro Te Pare Tiairaa ei turu itoito no te tusia o te hoo a Iesu Mesia.

E nehenehe anei râ teie haapiiraa e fariihia e te feia aita i noaa ia ratou te tahi haapiiraa “kerisetiano”? Ia itea mai te pahonoraa, e faahohonu anaˈe na i teie haapiiraa no nia i te hoê taata o tei pohe no te taatoaraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono